miercuri, 10 septembrie 2014

Sarbatoare de Nasterea Maicii Domnului- 8 septembrie 2014

Traiesc deja de 5 ani in aceiasi Biserica. Ca acesta s-a numit catedrala, sau manastire, sau schit, nu a avut mare insemnatate. Eu am crescut duhovniceste, atat cat am facut-o, adica un milimetru, rugandu-ma langa niste oameni, cel mai adesea, aceiasi oameni.Unii dintre ei m-au primit in lumea acesta, in Biserica lor, pentru ca sunt oameni buni si care au vazut in mine pe aproapele lor,cel despre care evanghelia le vorbeste...

"Si iata, un invatator de lege s-a ridicat, ispitindu-L si zicand: Invatatorule, ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci?

Iar Iisus a zis catre el Ce este scris in Lege? Cum citesti?

Iar el, raspunzand, a zis: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta si din tot sufletul tau si din toata puterea ta si din tot cugetul tau, iar pe aproapele tau ca pe tine insuti.

Iar El i-a zis: Drept ai raspuns, fa aceasta si vei fi viu.

Dar el, voind sa se indrepteze  pe sine, a zis catre Iisus: Si cine este aproapele meu?

Iar Iisus, raspunzand, a zis: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, si a cazut intre talhari, care, dupa ce l-au dezbracat si l-au ranit, au plecat, lasandu-l aproape mort.
Din intamplare, un preot cobora pe calea aceea si, vazandu-l, a trecut pe alaturi.
De asemenea si un levit, ajungand in acel loc si vazand, a trecut pe alaturi.
Iar un samarinean, mergand pe cale, a venit la el si, vazandu-l, i s-a facut mila.
Si, apropiindu-se, i-a legat ranile, turnand pe ele untdelemn si vin, si punandu-l pe dobitocul sau, l-a dus la o casa de oaspeti si a purtat grija de el.
Iar a doua zi, scotand doi dinari i-a dat gazdei si i-a zis: Ai grija de el; si ce vei mai cheltui, eu, cand ma voi intoarce, iti voi da.
Care din acestia trei ti se pare ca a fast aproapele celui cazut intre talhari?
Iar el a zis: Cel care a facut mila cu el. Si Iisus i-a zis: Mergi si fa si tu asemenea.
(Luca 10, 25-37.)
Acestea au facut cu mine! Pe ranile mele au turnat ulei sfintit si pe suflet, rugaciuni. Si cand m-au vazut tulburata, nestiind ce sa fac, ei au luat hotarari uneori in numele meu si m-au scos din mainile "talharilor"
Asa a fost si acum. Ma pregateam de praznicul Nasterii Maicii Domnului, nu stiam unde urma sa merg, desigur la serviciu si apoi fuga pentru o ora si jumatate undeva intr-o biserica...
-Haideti cu noi! Luati-va o zi din concediu(ca si cand pentru mine mai era concediu!), e Nasterea Maicii Domnului! Oricum mergeti sa va rugati si pentru ei!Haideti la slujba unde vine IPS Serafim de Pireu!
Si am plecat devreme, atat de devreme incat era intuneric...Am dormit in masina, in linistea data de gandul ca sunt cu cei atat de apropiati, incat orice ar fi, nu poate fi decat voia lui Dumnezeu cu noi.
Si luni, 8 septembrie 2014, Dumnezeu ne-a daruit o zi luminoasa din toate unghiurile din care am privit!
Am fost in judetul Constanta,localitatea 23 August, la sfintirea Bisericii manastirii Sf. Ierarhi Nicolae si Bretanion.   

Cand am ajuns, afara, in curtea manastirii, oamenii se preocupau cu ultimile lucruri inainte de venirea ierarhilor.

Baldachinul pentru primirea sfantului Nectarie era impodobit cu flori.

Am intrat in biserica, ne-am inchinat si am iesit afara sa-i asteptam si noi!
Maica Domnului Potir nesecat si rugaciune tainica pentru cei robiti acestei patimi! Maica Domnului, izbaveste-i pe robii Tai!

Si au venit...IPS-ul Serafim de Pireu binecuvantand, iar IPS-ul Teodosie tinand in brate, racla cu moastele Sfantului Nectarie si  binecuvantandu-ne ...







Privirea ierarhilor pline de multumire spre Cerul nesfarsit al lui Dumnezeu si spre sfintii Lui: Sfantul Nicolae si Sfantul Bretanion



Primele binecuvantari in biserica...


Imbracarea  vesmintelor arhieresti...
si deja in biserica se adunau credinciosii. Priviti acesta familie de romani, trei fete si un baiat!



Slujba de sfintire a apei a avut loc afara, la usa bisericii...




"Tu, Insuti, dar, Iubitorule de oameni Imparate, vino si acum, prin pogorarea Sfantului Tau Duh, care sfinteste toate, si sfinteste apa aceasta."






La rugaciune s-a adaugat si PS  Episcop Macarie al Europei de Nord


Am dat ocol bisericii cu ierarhii tinand sfantul disc pe care se aflau sfintele moaste, acoperit. 


Citirile din evanghelie.


Mare bucurie ca in sobor a fost si Parintele Leontie!


Ingenunchiati cu totii!

Sfantul disc avand sfintele moaste, purtat aici de PS Macarie

Evanghelia...








După ce s-a terminat şi cea de a treia procesiune în jurul bisericii,ierarhii au intrat in biserică; aceasta reprezintă intrarea lui Hristos -Imparatul  şi luarea în stăpânire a clădirii prin înfrângerea puterii diavolului.







După ce episcopul intră în biserică, el merge în altar. Acolo, pune discul pe Sfânta Masă. Apoi ia moaştele şi le pune într-o cutiuţă anume pregătită. Apoi episcopul toarnă mir peste moaşte, ceea ce simbolizează unirea dintre Dumnezeu şi mucenicii Săi. În timp ce spune rugăciuni şi Psalmul 145, episcopul aşează cutiuţa cu moaşte într-un locaş săpat în masa altarului, unde este sigilată cu ceară care conţine mirodenii înmiresmate, aşa cum au făcut Iosif din Arimateea şi Nicodim la ungerea trupului Domnului înainte de înmormântare. Astfel, Sfântul Altar reprezintă mormântul lui Hristos.

Spălarea şi ungerea cu mir a Sfintei Mese



După aşezarea moaştelor în masa altarului, episcopul începe spălarea şi ungerea acesteia. În acest scop, episcopul este îmbrăcat peste veşmintele sale cu un veşmânt special, din material alb şi subţire numit savanon. Botezul mesei altarului începe cu rugăciunea de sfinţire spusă de episcop, urmată de cereri ale diaconilor. Apoi, episcopul ia un vas cu apă şi, cu binecuvântare şi rugăciune, toarnă apă de trei ori peste masa altarului şi îl spală în timp ce este citit Psalmul 84. Masa este curăţată prin spălare şi sfinţită prin harul Duhului Sfânt, la fel ca la botez.



După ce este ştearsă şi uscată masa, episcopul o stropeşte cu apă de trandafiri în timp ce se citeşte Psalmul 52. Preoţii care asistă şterg apoi masa cu un antimis. După ce ung masa cu mir, odată în mijloc şi apoi pe fiecare parte, episcopul împrăştie mir peste toată masa în timp ce spune Psalmul 133. Surplusul de mir este şters de preoţi cu antimisul, iar icoane ale celor patru evanghelişti sunt prinse de masa altarului, câte una la fiecare colţ.

Îmbrăcarea Sfintei Mese

În timp ce se citeşte Psalmul 132, un acoperământ alb subţire este aşezat pe masa altarului, reprezentând giulgiul de înmormântare al Domnului. Veşmântul, numit katasarkion ("cămaşa" altarului), este strâns pe masă cu un şnur care reprezintă şnurul cu care mâinile Domnului au fost legate când a stat în faţa marilor preoţi. Katasarkion-ul este permanent şi va rămâne acolo cât timp va exista biserica. După ce îşi spală mâinile, episcopul acoperă masa altarului cu un alt acoperământ mult mai bogat ornat care simbolizează slava lui Dumnezeu (inditionul sau inditia) şi pune pe masă apoi celelalte obiecte sfinţite, printre care antimisul, Sfânta Evanghelie, chivotul şi lumânări, în timp ce citeţul spune Psalmul 93.




După sfinţirea altarului şi împodobirea lui, întreaga biserică este cădită în timp ce se citeşte Psalmul 26. Apoi, episcopul unge cu Sfântul Mir cei patru pereţi ai bisericii şi sfintele icoane, făcând pe fiecare semnul crucii cu mir. După aceea, episcopul spune rugăciuni pentru altar, biserică şi credinţă şi aşează pe masa altarului o candelă aprinsă. Slujba de târnosire apropiindu-se de sfârşit, episcopul îşi scoate savanonul cu care este îmbrăcat şi poate să o dea să fie tăiată în bucăţele şi împărţită tuturor celor din biserică. Apoi sunt spuse rugăciuni de încheiere iar slujba de târnosire este terminată înainte de a începe prima Sfântă Liturghie din proaspăt târnosita biserică.
































Unii deja au obosit!

IPS Teodosie dupa ce ne-a stropit cu aghiasma ne-a stropit si cu isop, spunandu-ne cu iubire, sa inchidem ochii sa nu ne usture...

















Am avut parte si de o slujba de hirotonie in diacon



Ne-am bucurat cu totii de apropierea de arhieriei...Ea este Sofia! Rugati-va pentru ea!






Apostolul
Evanghelia
Şi pe când mergeau ei, El a intrat într-un sat, iar o femeie, cu numele Marta, L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvântul Lui. Iar Marta se silea cu multă slujire şi, apropiindu-se, a zis: Doamne, au nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i deci să-mi ajute. Şi, răspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te îngrijeşti şi pentru multe te sileşti; dar un lucru trebuie: căci Maria partea bună şi-a ales, care nu se va lua de la ea. Şi când zicea El acestea, o femeie din mulţime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a purtat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai supt! Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc.Luca 10, 38-42 şi 11, 27-28






A fost o zi a bucuriei! Asa aveam sa spun de mai multe ori in acesta zi!Am intrat in sfantul altar!
Nu se poate explica in cuvinte cum e sa fii acolo!Si ma gandesc ca daca aici e asa, apoi Dincolo!



Am mers apoi afara si m-am odihnit de asa mare traire duhovniceasca!
M-am inchinat iar de cateva ori sfantului Nectarie...
Am fost iar in biserica...
Maica Domnului ma chema parca si acolo am aflat-o pe Maricica, sora mea intru Hristos, rugandu-se cu lacrimi:
-Maica Domnului, nu stiu cum sa te rog, nu stiu cum sa-ti spun, dar ajuta-i Tu pe acesti copiii pe care simt ca mi i-ai dat in grija si izbaveste-l de patima alcoolului pe tatal lor, Florian!
Si m-am rugat cu ea...Rugati-va si voi pentru familia acesta: Florian, Petra,Alexandru,Cristina. Maria, Florentian, Andrei, Georgiana.
Si am iesit, dupa rugaciune si lacrimi, la soare si iar la bucurie! Mare esti Doamne si minunate sunt lucrurile Tale....

Am plecat apoi spre casa, "soferul"si fratele nostru, Nicusor, propunandu-ne sa oprim la Techirghiol la parintele Arsenie Papacioc... 
Prin geamul masinii vedeam din cand in cand marea spargandu-se in tarm ... Of, tare mi-am dorit in vara acesta sa merg la mare si sa ma scufund in ea. Nu, chiar nu mi-a fost suficienta marea Egee, mai mult mi-a rascolit dorul de mare...Acum, in saptamana dinaintea zilei mele de nastere , Ruxandra ma intreba ce-mi doresc din cele care se pot realiza mai usor si i-am spus ca mi-as dori la mare, sa intru in mare...Dar nu am avut atat forta sa accept sa plecam la mare si uite-ma acum, privind prin geamul masinii, marea...
-Vreti sa mergem sa ne udam un pic in mare? ne-a intrebat Maricica
-Da-au raspuns timid doamnele Si Nicusor a oprit masina acolo unde eram! Ne-am descaltat de pantofi si desculte am plecat spre mare...Sub ochii nostri se intindea faleza... nisipul inca fierbinte al inceputului de toamna si declaratia mare,scrisa de cineva pe nisip "TE IUBESC, HRISTOASE"
Cine a scris in locul nostru?
Cine a scris in locul meu?
Cine Il iubeste ca si mine pe Hristos?
Cum de a oprit masina exact acolo?

Am intrat in apa marii cu fustele pe noi!


Ne-am stropit cu apa si am ras, rasul iubirii cu  Dumnezeu , cu  Maica Sa, cu sfintii Sai...
Lumea se uita mirata dar zambind la noi! Sase femei imbracate ca de la biserica pe tarmul marii razand fericite...
-Aveti o ie foarte frumoasa! Doamne, ajuta! -mi-a spus un domn trecand pe langa noi.Maricica a alergat spre Nicusor si s-a intors razand, tinand in mana niste bani:
-Haideti, 15 minute la o plimbare pe mare! Si ne-am trezit intr-o barcuta care a plecat in larg, greu, parca tusind , cu o singura barca de salvare...



A fost frumos! O veselie cum rar am trait!Radeam mereu, in orice parte ne uitam, orice sunet auzeam! Ca niste adolescenti.Ca niste copii!
...Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu.

15. Adevărat zic vouă: Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.

16. Şi, luându-i în braţe, i-a binecuvântat, punându-Şi mâinile peste ei.(Evanghelia dupa Marcu cap 10)





-Cine ajunge primul la piatra aceia? - a zis Maricica.
Si noi am alergat , fiecare dupa puteri...Maricica prima si noi tot primii!
Am urcat pe stanci si un domn ne-a facut fotografii ca momentul sa ramana si pentru altii, ca dovada ca Dumnezeu nu vrea chipul nostru smolit si fatarnic, ci bucuria adevarata si iubirea care  chiar poate exista intre noi.
-Cum va cheama? -l-a intrebat Maricica. Sa va trecem pe pomelnic.
-Ioan- a spus domnul.
-Si nu aveti o Marie sarbatorita azi?
-Pe fiul meu, Marian! Si pe Maica Domnului care m-a ajutat si m-a salvat. Sunt operat de ficat! -ne-a spus domnul...
Si numele lor au ramas in amintirea si rugaciunea noastra:Ioan si Marian





Oana a cules scoici...

Un bebe gusta marea  in primul lui an de viata, in bratele tatalui lui.
-Bebe! Bebe! am strigat cu Maricica
Si tatal l-a intors si copilul ne-a zambit larg... 


-Gata acum!a zis Maricica.Zicem psalmul 50, Crezul si Cuvine- se cu adevarat!
Si ne-am intors cu fata spre locul in care, in departare, peste mare,unde se termina marea, soarele se pregatea de asfintit si ne-am rugat in cor, brusc linistite... Si am cantat... "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fecirita si preanevinovata si Maica Dumnezeului nostru..."  !Lumea ne asculta parca oprita din agitatia zilei...Si marea se ruga cu noi...






Am continuat drumul spre manastirea Techirghiol ...

"Oriunde ai fi trebuie sa existi si sa constati ca vesnicia e ascunsa intr-o clipa!"
"Cat poate Dumnezeu cu puterea, poate si Maica Domnului cu rugaciunea!"
Acestea ni-le-a spus Parintele Arsenie Papacioc acolo!Si parca erau exact scrise pentru noi. Am trait vesnicia in clipe de iubire si Maica Domnului a facut posibila bucuria noastra, prin rugaciunea Ei.
Si altele, desigur si altele, ne-a spus Parintele Arsenie  ...


Ne-am inchinat la  chilia mica si la crucea parintelui! Si ne-am rugat! O pace mai presus de lume era acolo! O pace ca la sfanta liturghie! "Iisuse, Iisuse, Iisuse, iarta-ma!"

Am zabovit cat o vecernie cu litie inainte de ziua in care ii praznuim pe sfintii parinti Ioachim si Ana...
Ne-am bucurat de trandafiri...
de izvorul cu apa care ne-a potolit setea...

de florile mari, lungi, pline de petale...cum nu am mai vazut nicaieri...





Si am plecat spre casa cand luna era deja mare pe cer, vestind o noua zi...
Si din masina fiecare a sunat pe cate o Marie sau un Marin si i-am cantat in cor" Multi ani traiasca"

Am petrecut un timp de relaxare si bucurie, un timp in care, condusi minunat de o femeie care este si Marta si Maria, poate am implinit sfaturile Apostolului Pavel din Epistola catre romani, nadajduind ca ne-am imbracat in Domnul Iisus Hristos:

...Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.10.Iubirea nu face rău aproapelui; iubirea este deci împlinirea legii...



Să lepădăm dar lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii.
13. Să umblăm cuviincios, ca ziua: nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânări şi în fapte de ruşine, nu în ceartă şi în pizmă;
14. Ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Iisus Hristos ..."
Dar si acesta a fost tot mila lui Dumnezeu pentru noi pelerinii, copiii Lui ! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu