vineri, 24 aprilie 2015

Schitul Closca -Priveghere in cinstea Sfantului Gheorghe 22/23 aprilie 2015

Era un timp in care ziua de 23 aprilie insemna ziua lui Grig si noi o serbam foarte frumos, chiar daca ea era in Postul Mare!Acum 23 aprilie e ceea ce trebuia sa fie mereu:ziua in care il praznuim pe purtatorul de biruinta Sfantul Mare Mucenic Gheorghe. Iar pentru acum, ziua in care fac parastas pentru Grig.Acasa candela mea arde la Maica Domnului de la Bujoreni si la sfantul Gheorghe.
Anul acesta am fost la priveghere la Closca.
Am ajuns un pic mai tarziu. Deja privegherea incepuse. Am trecut in fuga pe langa lalele si am intrat in Biserica


Vecernie...
Lumina Lina...


Am facut procesiune cu moastele sfantului Gheorghe in jurul bisericii...







Vino, arată-te, întâmpină-ne pe noi cuibul tău, ca un vultur cu aripile de aur încălzindu-ne, pururea ne sprijineşte, întinzându-ţi aripile tale, că bine este sub umbra ta a ne odihni!
Litie



Litie

Iată ţie şi o rândunea veselă, pe Sfântul Mucenic Gheorghe, de Dumnezeu adunat popor! Te umple pe tine de harul primăverii în chip minunat! Deci împreună bucurati-vă cu bucuria lui toţi! (tropar din Canonul sfantului)









Predica

SFANTA LITURGHIE a inceput undeva pe la ora 4...

Coliva pentru pomenirea lui Grig



Era deja ora 6.30 cand s-a incheiat slujba. Am plecat apoi cu prescura si icoanele la trapeza






Dintre toți Sfinții sărbătoriți în lumea creștină, puțini au ajuns la faima de care s-a bucurat, și se bucură, Sfântul Gheorghe, la poporul nostru. În satele și orașele țării noastre, foarte multe biserici sunt ridicate în cinstea lui. Mulți oameni, bărbați si femei, îi poartă numele. De asemenea si multe orașe din țară. Al treilea braț al Dunării, în Deltă, se numește Brațul Sfântului Gheorghe. Se știe, apoi, că multă vreme ocrotitorul oștirii române a fost Sfântul Gheorghe. De asemenea, steagul Moldovei, trimis de Ştefan cel Mare la mănăstirea Zografu, din Muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului, doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și ca o chemare a poporului la lupta creștinilor împotrivă balaurului vremii, adică a păgânilor otomani și împotrivă diavolului.

O dovadă este și rugăciunea lui Ştefan cel Mare, scrisă pe steagul său: "O, luptătorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusă, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Ţării Moldovei. Păzește-l pe el neatins în lumea această și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin. Şi aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43-lea an al Domniei Sale".

Şi în prezent Sf. Gheorghe este considerat ca fiind ocrotitorul („patronul”) Forțelor Terestre Române.






Ca un izbăvitor al celor robiți și celor săraci folositor, neputincioșilor doctor, conducătorilor ajutător; purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Lucrat fiind de Dumnezeu, te-ai arătat lucrător preacinstit al dreptei credințe, spicele faptelor bune adunându-ți ție; că semănând cu lacrimi, cu veselie seceri, și luptându-te până la sânge, pe Hristos ai dobândit și cu rugăciunile tale, sfinte, tuturor le dai iertare de greșeli

Slujba in trapeza manastirii si masa de hram(dar cam in fuga, recunosc ca inca ma gandesc la sarmalele de pe masa si ca nu am avut timp sa mananc in ritmul alert al parintelui)




Randuiala Panaghiei- si pentru ca eu acum am intalnit pentru primadata acesta randuiala o transcriu asa cum am gasit-o pe http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/ceaslov/randuiala-panaghiei-79793.html

Dupa savarsirea dumnezeiestii Liturghii, de este Priveghere merge cel mai mare impreuna cu toti fratii in biserica. Si luand preotul cel de rand icoana praznicului sau a sfantului in cinstea caruia s-a facut priveghere, ies impreuna toti cantand troparul praznicului sau al sfantului, pana ce intra in trapeza. Dupa ce intra, citetul canta Slava... Si acum..., condacul. Si pana se canta acestea, preotul ce va fi de rand scoate o parte din prescura pusa in panaghier. Dupa sfarsitul condacului, citetul incepe indata: Tatal nostru... Ca a Ta este imparatia... Slava... Si acum... Doamne miluieste (de 3 ori).

- Parinte, binecuvinteaza.

Parintele binecuvantand masa zice: Hristoase, Dumnezeule, binecuvinteaza mancarea si bautura...



Iar de nu este Priveghere, merge cel mai mare impreuna cu toti fratii la trapeza si citetul zice Psalmul 144: Inalta-Te-voi Dumnezeul meu, Imparatul meu... (cauta la Randuiala mesei). Si dupa sfarsitul psalmului se zice: Tatal nostru... Slava... Si acum..., Doamne miluieste (de 3 ori) parinte, binecuvinteaza. Preotul binecuvinteaza masa, zicand: Hristoase, Dumnezeule, binecuvinteaza mancarea si bautura... si celelate dupa cum s-a scris mai sus. Si dupa ce se scoala de la masa, citetul zice: Pentru rugaciunile sfintilor parintilor nostri..., Binecuvantat este Dumnezeu... Slava Tie, Doamne, Slava Tie, Sfinte, Slava Tie, Imparate... (cauta la Randuiala mesei); Slava... Si acum... Doamne miluieste (de 3 ori), parinte binecuvinteaza. Si cel randuit a ridica panaghia zice:
Binecuvantati, parinti sfintiti, si ma iertati pe mine pacatosul.

Si toti raspund:
Dumnezeu sa te ierte si sa te miluiasca.
Si luand citetul panaghia cu amandoua mainile, cu varful degetelor o inalta putin cu chipul Sfintei Treimi, zicand cu glas mare:
Mare este numele.
Iar cel mai mare sau preotul de rand zice:
Al Presfintei Treimi.
Si punand-o pe icoana Nascatoarei de Dumnezeu, insemneaza crucis, zicand:
Presfanta Nascatoare de Dumnezeu, ajuta-ne noua.
Si preotul zice:
Cu ale ei rugaciuni, Dumnezeule, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi.
Citetul zice apoi troparul Nascatoarei de Dumnezeu:
Fericimu-te pe tine toate neamurile, Nascatoare de Dumnezeu Feciaora, ca intru tine Cel neincaput, Hristos Dumnezeul nostru, a binevoit a incapea. Fericiti suntem si noi, avandu-te pe tine folositoare, ca ziua si noaptea te rogi pentru noi. Pentru aceasta laudandu-te, strigam tie: Bucura-te ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine.
Apoi se canta: Cuvine-se cu adevarat sa te fericim...
SA SE STIE: ca de este praznic imparatesc, in loc de: Cuvine-se cu adevarat... se canta irmosul Cantarii a 9-a; si aceasta cantandu-se, cel ce a inaltat panaghia poarta panaghierul pe la toti fratii, care, dupa randuiala, sarutandu-l, gusta din presfanta parte; si sfarsindu-se cantarea, preotul zice:
Intru multe rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria.
Iar citetul zice:
Pentru rugaciunile ei, Dumnezeule, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi.
Preotul:
Domnul cel milostiv si indurat a dat hrana celor ce se tem de Dansul si dreptatea Lui ramane in veacul veacului.
Apoi citetul citeste
Psalmul 121
Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie: " In casa Domnului vom merge" ! Stateau picioarele noastre in curtile tale, Ierusalime! Ierusalimul, cel ce este zidit ca o cetate, ale carei porti sunt strans unite. Ca acolo s-au suit semintiile, semintiile Domnului, dupa legea lui Israel, ca sa laude numele Domnului. Ca acolo s-au asezat scaunele la judecata, scaunele pentru casa lui David. Rugati-va pentru pacea Ierusalimului si pentru indestularea celor ce te iubesc pe tine. Sa fie pace in intariturile tale si indestulare in turnurile tale. Pentru fratii mei si pentru vecinii mei graiam despre tine pace. Pentru casa Domnului Dumnezeului nostru am dorit cele bune tie.
Apoi: Sfinte Dumnezeule... Presfanta Treime... Tatal nostru... Ca a Ta este imparatia... Citetul: Multumim Tie, Doamne, Dumnezeul nostru... si condacul praznicului sau al sfantului. Duminica se zice condacul Invierii, dupa glasul de rand. Apoi: Slava... Si acum... Doamne miluieste (de 3 ori), Parinte, binecuvinteaza. Iar cel mai mare sau pretul de rand zice: Binecuvantat este Dumnezeu, Cel ce ne miluieste si ne hraneste pe noi din darurile Sale cele bogate...
Apoi preotul, lovind in clopotel, zice:
Slava Tie, Dumnezeu nostru, slava Tie!
Citetul:
Nadejdea noastra, slava Tie!
Preotul:
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l mantuiasca pe Prea Fericitul Parintele nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, [pe (Inalt) Prea Sfintitul (Arhi) Episcopul nostru (N)].
Citetul:
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l miluiasca pe el.
Preotul:
Dumnezeu sa ierte si sa miluiasca si pe prea cuviosul parintele nostru (N), dimpreuna cu toti parintii si fratii slujitori ai sfant locasului acesta.
Citetul:
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l miluiasca pe ei.
Preotul:
Dumnezeu sa ierte si sa miluiasca pe cei ce ne miluiesc si ne slujesc noua.
Citetul:
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l miluiasca pe ei.
Preotul:
Dumnezeu sa ierte si sa miluiasca pe cei ce se ostenesc si slujesc, parinti si frati ai nostri.
Citetul:
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l miluiasca pe ei.
Preotul:
Dumnezeu sa odihnesca pe fericitii si pururea pomenitii ctitorii sfantului locasului acestuia.
Citetul:
Vesnica lor pomenire.
Preotul:
Dumnezeu, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Sale, ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatorilor parintilor nostri si ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe noi. Amin.





Ne-am intors in biserica...Soarele se vedea prin ferestrele  altarului, ca un foc binefacator... 

Parintele ne-a binecuvantat iar ...
Si am plecat spre casele noastre bucurandu-ne de frumusetea slujbei ... si de frumusetile tarii noastre...





cuiburi de pasari..."Peste acelea păsările cerului vor locui"













O lumea atat de frumoasa care tot pe Dumnezeu ni-L aminteste...

Psalmul 103

1. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte.
2. Întru strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca ş i cu o haină;
3. Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui;
4. Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor;
5. Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc;
6. Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui şi nu se va clătina în veacul veacului.
7. Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea lui; peste munţi vor sta ape.
8. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa.
9. Se suie munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat pe ele.
10. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi nici nu se vor întoarce să acopere pământul.
11. Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul munţilor vor trece ape;
12. Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea îşi vor potoli.
13. Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas.
14. Cel ce adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va sătura pământul.
15. Cel ce răsari iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre slujba oamenilor;
16. Ca să scoată pâine din pământ şi vinul veseleşte inima omului;
17. Ca să veselească faţa cu untdelemn şi pâinea inima omului o întăreşte.
18. Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit; acolo păsările îşi vor face cuib.
19. Locaşul cocostârcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi adăpost cerbilor stâncile scăpare iepurilor.
20. Făcut-ai luna spre vremi, soarele şi-a cunoscut apusul său.
21. Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, când vor ieşi toate fiarele pădurii;
22. Puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor.
23. Răsărit-a soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile lor se vor culca.
24. Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara.
25. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta.
26. Marea aceasta este mare şi largă; acolo se găsesc târâtoare, cărora nu este număr, vietăţi mici şi mari.
27. Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se joace în ea.
28. Toate către Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme.
29. Dându-le Tu lor, vor aduna, deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăţi;
30. Dar întorcându-ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce.
31. Trimite-vei duhul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului.
32. Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.
33. Cel ce caută spre pământ şi-l face pe el de se cutremură; Cel ce se atinge de munţi şi fumegă.
34. Cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi.
35. Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul.
36. Piară păcătoşii de pe pământ şi cei fără de lege, ca să nu mai fie. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.(
Psalmul 103)