luni, 8 februarie 2016

Schitul Closca / 07 02 2016 /La timp potrivit te-am ascultat...

Dimineata foarte, foarte devreme am plecat spre Closca...cand am ajuns acolo , soarele semet si vesel peste garduri isi incepea  ridicarea spre inaltul cerului...



 Utrenia de duminica a fost principalul motiv al venirii mele la Closca in acesta duminica!Imi era dor de o utrenie de duminica!
 Imi era dor de momentul in care Lucretia ne imparte foile cu troparele si noi cantam...
Să se veselească cele cereşti şi să se bucure cele pământeşti. Că a făcut biruinţă cu braţul Său Domnul, călcat-a cu moartea pe moarte. Cel întâi-născut din morţi S-a făcut, din pântecele iadului ne-a izbăvit pe noi şi a dat lumii mare milă.



 Spuneti intru neamuri ca Domnul a imparatit, pentru ca a intarit lumea, care nu se va clati...
 Evanghelia utreniei...
 Evanghelia Utreniei este citita de catre preot, iar nu de diacon, cum se obisnuieste la Liturghie ;  in timpul lecturii ei, preotul nu sta cu fata spre credinciosi, intre usile imparatesti, ca la Li­turghie si la Utrenia din zilele de sarbatoare, ci pe latura de miaza­noapte a Sfintei Mese. Citind dinauntrul altarului Evanghelia Utreniei din duminici, preotul aminteste in acest chip ca invierea Mantuitorului nu s-a petrecut in fata lumii, ci inainte de zori, deci inca noapte fiind. Pe de alta parte, stand pe latura de miazanoapte a Sfintei Mese, el inchipuieste pe ingerul pe care femeile mironosite l-au vazut sezand in dreapta mormantului (Marcu 16, 5) si vestindu-le invierea, caci Sfanta Masa simbolizeaza intre altele si mormantul in care a fost pus si din care apoi a inviat Domnul
Scoaterea spre inchinare a sfintei evanghelii  inchipuie pe Iisus Hristos inviat , spre a fi sarutat de credinciosi.

 Exemplul evlaviei il da in primul rand preotul, care, dupa ce a asezat Sfanta Carte pe analog, face doua in­chinaciuni, o saruta, iar dupa a treia inchinaciune se inapoiaza in altar tot prin usile imparatesti, pe care le inchide


Finalul Utreniei...si ducerea evangheliei pe sfanta masa


 Si dupa finalul utreniei si  citirea ceasului 1 ... a inceput Sfanta Liturghie...






Apostolul II Corinteni cap 6/1-10

Fraţilor, fiind împreună-lucrători cu Hristos, vă îndemnăm să nu primiţi în zadar harul lui Dumnezeu, căci zice: La vreme potrivită te-am ascultat şi în ziua mântuirii te-am ajutat; iată acum vreme potrivită, iată acum ziua mântuirii, nedând nici o sminteală întru nimic, ca să nu fie slujirea noastră defăimată, ci în toate înfăţişându-ne pe noi înşine ca slujitori ai lui Dumnezeu, în multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strâmtorări, în bătăi, în temniţă, în tulburări, în osteneli, în privegheri, în posturi, în curăţie, în cunoştinţă, în îndelungă-răbdare, în bunătate, în Duhul Sfânt, în dragoste nefăţarnică, în cuvântul adevărului, în puterea lui Dumnezeu, prin armele dreptăţii cele de-a dreapta şi cele de-a stânga, prin slavă şi necinste, prin defăimare şi laudă; ca nişte amăgitori, deşi iubitori de adevăr, ca nişte necunoscuţi, deşi bine cunoscuţi, ca fiind pe pragul morţii, deşi iată că trăim, ca nişte pedepsiţi, dar nu ucişi, ca nişte întristaţi, dar pururea bucurându-ne, ca nişte săraci, dar pe mulţi îmbogăţind, ca unii care n-au nimic, dar toate le stăpânesc.





Evanghelia dupa Matei cap 25/14-30

Zis-a Domnul pilda aceasta: un om oarecare, plecând departe, a chemat pe slujitorii săi şi le-a încredinţat averea sa. Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, iar altuia unul; fiecăruia după puterea sa. Apoi a plecat. Îndată cel care primise cinci talanţi s-a dus de a neguţătorit cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi. Tot aşa şi cel cu doi a dobândit şi el alţi doi. Iar cel care primise un talant s-a dus şi a săpat în pământ, ascunzând argintul stăpânului său. Dar, după multă vreme, s-a înapoiat stăpânul acelor slujitori şi le-a cerut lor socoteala. Atunci, apropiindu-se cel care primise cinci talanţi a adus alţi cinci talanţi, zicând: stăpâne, cinci talanţi mi-ai dat; iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. Iar stăpânul său i-a zis: bine, slujitor bun şi credincios, peste puţine ai fost credincios, peste multe te voi pune; intră în bucuria stăpânului tău. Apropiindu-se, şi cel care primise doi talanţi a zis: stăpâne, doi talanţi mi-ai dat; iată alţi doi am dobândit cu ei. Stăpânul său i-a zis: bine slujitor bun şi credincios, peste puţine ai fost credincios, peste multe te voi pune; intră în bucuria stăpânului tău. Apoi, apropiindu-se, cel care primise un talant a zis: stăpâne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai vânturat. De aceea m-am temut şi m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată, ia-ţi ce este al tău. Iar stăpânul său, răspunzând, i-a zis: slujitor viclean şi leneş, ai ştiut că secer unde n-am semănat şi adun de unde n-am vânturat? Pentru aceasta se cuvenea ca tu să fi dat banii mei schimbătorilor de bani şi eu, venind, mi-aş fi luat înapoi ce este al meum, cu dobândă. Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui care are zece talanţi. Căci tot celui care are, i se va da şi-i va prisosi; iar de la cel care nu are, se va lua şi ceea ce are; iar pe slujitorul cel netrebnic aruncaţi-l în întunericul cel mai dinafară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.


 Predica Parintelui  de duminica acesta a fost la  apostolul citit... Epistola  a doua catre Corinteni a sfatului Apostol Pavel, cap 6 /1-10"(Fragmente din predica Parintelui)
 In Vechiul Testament in Isaia , cap 49 , versetul 8 , prorocul Isaia  spune:<<Aşa grăieşte Domnul: "În vremea milostivirii Te voi asculta şi în vremea mântuirii Te voi ajuta.">>
Daca traiti acest cuvant in viata voastra sunteti castigati , inaintati duhovniceste!
'La vreme potrivită te-am ascultat şi în ziua mântuirii te-am ajutat', spune apostolul Pavel in epistola a doua catre corinteni!
Ce inseamna la "vreme potrivita"?
Asa cum exista un termen in lume in care anumite lucruri trebuiesc facute, asa Dumnezeu ne-a adus pe lume cu un singur scop, cel al mantuirii nostre... "La vreme potrivita te-am ascultat", adica la timpul de rascumparare!Transformati acesta bancnota "La vreme potrivita te-am ascultat", in bani marunti cu care platiti-va mantuirea!
Ce puteti face in 20-30-50 sau 80 de ani?Haideti la morminte , cercetati-va inima  si spuneti-va raspunsul la intrebarea :"De ce ai venit in lume?"

Indemnul Parintelui a fost sa fim misionari in lume pornind de la cuvintele care l-au adus la credinta pe sf Luca  al Crimeei 

"Secerişul e mult, dar lucrătorii sunt puţini"... "Fiti misionari, aduceti la credinta pe altii, lamuriti, convingeti intai sa citeasca un rand, apoi sa vina la o ora la biserica, si o data pe an la spovedit... Incetul cu incetul... aduceti la credinta, aduceti la Hristos"
Până când nu ne vom gândi la veşnicie?

„La vreme potrivită te-am ascultat”. Într-o carte veche am citit că în anii de demult era un împărat care avea următorul principiu. Oriunde îşi extindea împărăţia cu oştirea (armata) sa, avea două steaguri, unul alb şi unul negru. Când se apropia de o cetate, înălţa steagul alb care însemna: atâta timp cât este înălţat acesta, nu-i este permis soldatului să se atingă de nimic, nici măcar să-și sufle nasul; şi aveau dreptul toţi să-i ceară ce voiau. Acesta era un termen. Trecea termenul? Cobora steagul alb, ridica steagul negru şi atunci plângeţi mamelor! Asupra oamenilor, caselor, ogoarelor începea să cadă toporul şi focul… Mă înţelegeţi? Hristosul nostru, bunul Împărat al lumii, ridică acum steagul alb deasupra lumii, cinstita Lui cruce. Veniţi păcătoşilor, vino lume, cât e timp: „La vreme potrivită…”! Va veni vremea în care va coborî steagul iubirii şi al milostivirii şi atunci se vor închide uşile. Vei veni într-o zi şi vei găsi uşa bisericii închisă; vei bate, dar preot și dascăl nu vor fi. Stelele şi soarele se vor stinge, râurile vor seca. Va fi vremea judecăţii şi a dreptăţii.

Fraţii mei! Cât timp trăim în lumea aceasta deşartă, să ne pocăim, să plângem, să cerem mila lui Dumnezeu. Şi să ne învrednicească Dumnezeu ca restul vieţii noastre să-l petrecem „în pace şi întru pocăinţă”, pentru mijlocirile Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor. Amin.














Sus sa avem inimile!



Am cantat apoi Canonul micului paraclis al Maicii Domnului..."De multe ispite fiind cuprins alerg catre tine cautand mantuirea mea:o, Maica a Cuvantului Fecioara de suparari si  nevoi mantuieste-ma!"





Parintele a sfintiti mai multe icoane ale sfantului Gavriil Georgianu...Coperta_Gavriil-Georgianul111



Cuviosul Gavriil Urgebadze (1929-1995) s-a arătat a fi un vas ales încă din pruncie. Născut în Georgia sovietică și lipsit fiind de cele sfinte, atunci când micul Vasiko – acesta fiindu-i numele de alint – a aflat cele despre Hristos, și-a construit o chilie de pământ în grădina părinților, unde se străduia să trăiască ascetic. Crescând, a transformat chilia într-o bisericuță pe care, în nenumărate rânduri, autoritățile comuniste s-au străduit să o dărâme, iar pe tânărul credincios să-l declare nebun.

În cele din urmă, Vasiko a devenit monah, cu numele Gavriil, apoi ieromonah la Mănăstirea Betania.

Adevărata nebunie, cea întru Hristos, și-a dat-o pe față cu ocazia marii sărbători tovărășești de 1 Mai 1965. Pe clădirea Comitetului Central din Tbilisi, în piața centrală a orașului, erau atârnate portretele marilor „părinți” ai comunismului, iar de la tribună înaltele oficialități ale vremii țineau discursuri înflăcărate. Deodată, giganticul portret al lui Lenin din spatele tribunei a început să ardă, apoi și celelate. Mulțimea din piață a amuțit. La o fereastră de la etajul al doilea al clădirii Comitetului Central, după ce dăduse foc portretelor, părintele Gavriil începuse să propovăduiască împotriva nebuniei sovietice:

Domnul zice: „Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine! Să nu-ţi faci chip cioplit… Să nu te închini lor, nici să le slujeşti!” (Ieșire 20, 3-5).
http://acvila30.ro/a-aparut-cartea-viata-paraclisul-si-acatistul-sfantului-gavriil-georgianul/












Au urmat rugaciunile de dezlegare de boli...


Parintele ne-a stropit cu aghiazma...


A scos spre inchinare moastele sfantului Gheorghe si sfantul Ioachim
si cu zambet si sfaturi...ne-a slobozit la trapeza la o gustare...spre casele noastre sau spre pronaos pentru coada la ...spovedit!Eu am plecat spre casa... Multumind lui Dumnezeu pentru o zi de pace si bucurie!