joi, 31 decembrie 2015

Sfarsit de an/ 2015

Mai e un pic. Doar un pic...peste o ora si jumatate voi pleca la Manastirea Sfintii Voievozi pentru slujba de multumire. Cum as putea sa nu ma duc?
Desigur pot sa-i multumesc lui Dumnezeu si aici acasa , dar acolo, langa sfintele icoane, in acel loc care este casa Domnului, langa sfantul altar e cu totul si cu totul altceva. Si eu am pentru ce sa multumesc!
Acum opt ani Grig murise doar de cateva zile, petreceam primul revelion fara el, doar cu Andrei, in manastire... cu maica Varvara... cu lume care inca imi spunea  cuvinte care aratau ca stiu...ca le pasa...
Au trecut de atunci opt ani... totdeauna am fost in biserica in acesta noapte si nu as lipsi atat timp cat ma pot ridica, pot merge, pot auzi si inca vad!
Au fost opt ani ca o respiratie ! Cu pierderi cumplite...si inca plang pentru ei si inca ii caut si inca ii astept ... anul acesta s-a adaugat Ina, prietena mea .... Atat de curand!Biata de ea! Imi promisese si promisese tuturor ca de Revelion e sanatoasa. Ea petrecea revelionul frumos. Avea totdeauna rochie noua, pantofi eleganti... si totdeauna mergea la restaurant cu prietenii.Dansa , radea, povestea...
Acum, Ina le povesteste ingerilor ! Sigur o face! Daca nu as crede asta nu as putea sa ma ridic de aici, as plange pana cand lacrimile mele ar inunda laptopul, pana as muri , si pana si dincolo de moarte! Dar cred ca Ina le povesteste ingerilor ceva amuzant  si cerul tot se bucura...
Anul acesta s-a nascut Filip! Ina nu l-a cunoscut! A strigat la telefon...
-Sa traiasca si sa cresca!  
Dar ea nu l-a vazut! Are insa in grija ei, fetita lui Andrei si rade cu ea , cand scutura norii!
 A fost un an frumos. Ruxandra s-a maritat anul acesta cu  cel mai bun baiat din lume...Isi construiesc impreuna o viata senina si frumoasa, muncind, iubindu-se, ascultandu-se unul pe altul...
Andrei a devenit tatal unui baietel! Filip Teodor

 Filip este marele nostru dar primit in  anul 2015! Cadoul nostru! Filip este cel mai dulce copil din univers...asa cum sunt alte miliarde de copii.Rasul lui, seninatatea lui,sanatatea lui, el tot, este minunea lui Dumnezeu!
Si dam slava lui Dumnezeu cu cutremur! 
 Astazi am fost la slujba si dimineata si seara...Am privit cerul poate mai atenta decat in alte zile...
Pana tarziu s-a vazut luna... 
 Niste nori aramii indulceau dimineata...



 Iubesc diminetile pentru ca fiecare dimineata este un nou inceput! Si simt in viata mea ca e un nou inceput...si simt ca acest inceput e legat de acest loc...Aici s-a linistit totdeauna sufletul meu! Cred ca pentru ca aici am ingenuchiat prima data intr-o biserica, aici la icoana Maicii Domnului, ocrotitoarea vietii mele...

Inceputuri... fiecare zi e un inceput...Asa si fiecare 1 ianuarie e un inceput...Cateva ore si gata...
 In curand la Closca incepe privegherea.
 Nu merg la Closca pentru ca starea mea de sanatate e proasta si nu-mi permite sa merg. Parintele singur mi-a cerut sa stau acasa si sa ma odihnesc.Altcineva va sta in locul meu si parintele va tamaia pe altcineva. Va fi intuneric si lumea nici nu o sa observe ca nu sunt... Mai mult decat mine le va lipsi blitul aparatului meu fotografic. Dar asa trebuie!Cine sunt eu sa lipsesc cuiva?
Voi merge aici, alaturi de casa mea si  dau slava lui Dumnezeu pentru toate aceste biserici si slujitorii lor!
Merg sa multumesc...Si merg sa cer iertare lui Dumnezeu...pentru ca mult am gresit, mult am pacatuit in acest an... desigur toti oamenii carora le-am gresit mi-au aplicat corectia cuvenita. Sigur nimeni nu a ramas dator. Doar Dumnezeu m-a iertat de miliarde de ori, doar El a privit spre mine cu ingaduinta si cu iubire!
Si din iubire merg si eu sa-i multumesc... 


Când se lasă peste pământ apusul, când se împart odihna somnului obştesc şi la căderea zilei liniştea se aşterne, eu văd cămara Ta sub chipul palatelor strălucitoare şi a pridvoarelor de nori ale amurgului. Foc şi porfiră, aur şi azur grăiesc prorocind despre frumuseţea cea negrăită a corturilor Tale şi cu glas de prăznuire strigă:

Slavă Ţie, în ceasul tihnit al înserării,
Slavă Ţie, Celui ce ai revărsat asupra lumii mare linişte,
Slavă Ţie, pentru raza de rămas-bun a soarelui care apune,
Slavă Ţie, pentru odihna somnului adânc,
Slavă Ţie, pentru bunătatea Ta care se arată în întuneric, când lumea toată pare a fi departe,
Slavă Ţie, pentru rugăciunile smerite ale sufletului,
Slavă Ţie, pentru deşteptarea făgăduită spre bucuria veşnicei zile neînserate,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci

... a  fost seara ... am fost la vecernie...



si ma voi intoarce...                                                                                                                                        

"Am privit iarna cum, sub tăcerea lunii, întreg pământul îţi aduce tihnită rugăciune, înveşmântat în haină albă, strălucind de nestematele zăpezii. Am văzut cum se bucură de Tine soarele care răsare şi am auzit corurile păsărilor slavoslovind. Am auzit cum foşnesc codrii, cântă vânturile şi apele susură cu taină despre Tine, am auzit cum Te propovăduiesc cetele luminătorilor prin mişcarea pe care le-ai rânduit-o, cu înţelepciune, pe nesfârşitele întinderi. Ce e lauda mea! Firea este ascultătoare, iar eu nu sunt. Atâta cât trăiesc şi văd dragostea Ta, râvnesc să-Ţi mulţumesc, să mă rog Ţie şi să strig:Slavă Ţie, Celui ce ne-ai arătat lumina"


Atat de frumos este acest acatist de multumire! El m-a ajutat sa citesc si alte acatiste , el s-a potrivit sufletului meu... poate de aceia , inchei acest an si il incep pe celalalt cu el...
'Impărate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricăciune, Tu ţii în dreapta Ta toate cărările vieţii omeneşti cu puterea proniei Tale celei mântuitoare. Îţi mulţumim pentru binefacerile Tale cele arătate şi cele ascunse, pentru viaţa pământească şi pentru cereştile bucurii ale împărăţiei Tale. Arată-ne şi de acum înainte mila Ta, celor care cântăm: Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!'
Si vreau sa va spun dragilor ca va iubesc. Imi pare rau ca nu va iubesc atat cat meritati ca fiind chipul lui Dumnezeu.Ma simt zdrobita de acest gand: ca nu va iubesc atat cat de mult ati merita, desi va iubesc! Atat imi doresc pe acest an care  se sfarseste si incepe: sa fiu cu adevarat toleranta , sa fiu cu adevarat un om care iubeste pe toata lumea,  si acesta pentru un singur si coplesitor motiv: pentru ca in fiecare dintre voi este Dumnezeu, pe care eu Il slavesc!
La multi ani binecuvantati, dragilor! Cu pace si iubire!

duminică, 27 decembrie 2015

Craciun cu Filip

Craciunul? Craciunul nu este numai Nasterea Domnului! Craciunul este si prilejul de a fi impreuna a ne spune cat ne iubim , cat de recunoscatori ii suntem lui Dumnezeu pentru ca suntem impreuna...
Inainte, cand traia Grig, in ajunul Craciunului ne dadeam darurile...multe, enorm de multe daruri...
Am pastrat acest obicei si ne adunam de Craciun, indiferent cat de greu ne este...
Ne-am adunat in 2013... cand fetita era deja un inger...in 2014 cand mama murise  adaugandu-se neamului ei de doar doua luni, ne-am adunat si anul acesta desi... de la moartea Inei sunt tot doua luni...
Am petrecut prima zi de Craciun mai mult singura...obosita dupa privegherea de noapte, flamanda desi aveam munti de mancare ... fara nicio dispozitie ... Dupa amiaza au venit Ruxandra si Lucian... Asa frumosi, asa senini, asa tineri...Apoi casa a prins viata plina de pungi de cadouri, cadouri ascunse si hartii de impachetat...
Ieri, 26 decembrie am fost la manastirea Sfintii voievozi la slujba arhiereasca si apoi am venit acasa, grabita sa nu pierd acest moment:


 Venirea lor la mine...
 Colindul lor...

 si privirea lui Filip in usa casei noastre...Casa mea este casa copiilor mei si casa lui Filip! Chiar daca el nu a intrat pana ieri in acesta casa , aici este locul rugaciunii mele pentru el dinainte ca el sa fie daruit noua...

 A fost vesel, foarte vesel, foarte senin...







 I-am adus jucaria Ruxandrei , prima ei jucarie ...care il asteapta pe Filip si pe ceilalti copii din familia noastra...


 Apoi dupa traditie am primiit cadourile. Eu am fost prima...toti copiii mi-au daruit cadourile pregatite cu multa atentie ...si Filip m-a ajutat sa le deschid...






 Sfantul Spiridon pictat pe sticla...deosebit de frumos...
-Mami, am vrut sa-ti cumpar un alt sfant , stiu ca il mai ai pe sfantul Spiridon , dar...
-E cea mai buna alegere! Niciodata nu am sa am suficiente icoane cu sfantul Spiridon cat sa nu ma bucur! 


 si Filip a primit foarte multe cadouri






















 Am petrecut o parte din zi impreuna cu Raluca si Mirel,finii si  copiii mei de inima ...
 Filip s-a simtit bine in toate bratele in care a fost... 


 Am mancat si am vorbit printre zambete si raset...
L-am dus pe Filip peste tot, in fiecare camera si peste tot a privit curios si fericit ...








L-am culcat un pic desi lupta cu somnul , dorindu-se sa nu piarda timpul dormind... 
Am adus tortul cu omul de zapada, comandat special pentru el, desi e atat de mic incat nu a vazut niciun om de zapada  si nici macar zapada...






 dar i-a placut si rasul lui in hohote ne-a pus si pe noi pe ras...
 A dormit totusi la poza de grup...

 un pic, doar un pic...si am luat-o de la capat...cu curiozitatea imensa pentru tot ce il inconjoara




 si cu veselia...
 Spre seara au plecat... mai avea de vizitat o matusa si apoi s-au intors la Bucuresti...
 Mi-a fost greu cand au plecat, desi, pentru prima data  de cand pleaca copii, am coborat cu ei la masina si am ramas in parcare dupa plecarea lor... Am vazut masina lor departandu-se si desi ma durea fiecare metru pe care il parcurgeau, atat bucurie sfanta era pentru ca ii am, indiferent unde sunt , incat am zambit fara sa mai plang si am urcat in casa unde ma asteptau Ruxandra si Lucian...

Si mi-am amintit iar ca este 26 decembrie... Acum un an, pe 26 decembrie am botezat-o pe Ioana Anastasia! Dupa noaptea in care s-a nascut fetita am scris acestea:


"Cartea Intelepciunii lui Isus fiul lui Sirah, capitolul 34 " Precum este cel ce alearga dupa vant si vrea sa prinda umbra sa, asa este omul care crede in vise"
Am alergat dupa vant!
Mi-e dor, tot timpul mi-e dor de Grig! Cand mananc, cand ma lovesc de greutati, cand traiesc bucurii, cand dorm, cand rad, cand plang, tot timpul mi-e dor de el. Nu l-am uitat niciun moment. E strecurat in insasi fiinta mea, asa cum sunt copiii mei inca agatati pe interior de inima mea, asa e si el.Ei, copiii , cei patru si Grig! Ma gandesc, poate dupa moartea lui,am trait responsabilitatea mantuirii lui atat de mult, incat a transformat mult din sentimentele mele , astfel incat si el este intr-un fel, copilul meu.
Nu l-am mai visat de mult... si adevarul e ca visele cu el au fost nu foarte multe , dar toate cu clar si serios mesaj.
Aseara m-am culcat tarziu, chiar foarte tarziu, in noapte acesta urma sa se nasca o fetita pe care parintii isi doreau sa o botez.
Si l-am visat pe Grig . Vorbeam despre botezul fetitei, plin de delicatete ma sfatuia ceva, chiar corecta ceva in atitudinea mea poate mult prea transanta si dintr-o data mi-a zis:
-As vrea sa va fac o fotografie la toti, asa!
Se referea la mine si copii si stiam ca ei, copiii nu sunt cu mine , dar i-am zis bucuroasa:
-Fa-mi o fotografie, asa!
Si am intins mainile ca si cand tineam poalele unei rochii lungi,aurii, ca de printesa. Si privind in jos am vazut o multime de puisori, gainuse si cocosi cu un penaj superb...
Si era atata bucurie intre noi, atata pace dupa zile de alergatura si tensiune cu Alexandru si fratii lui. 
Si Grig era fericit de imaginea mea, cu mainile departate de corp, ca si cand tineam rochia deschisa la culoare,aurie si zeci de pasari cu penaj minunat langa poalele mele...mult mai tanara,frumoasa, mult mai buna, mult mai fericita decat sunt...
Alerg dupa vant, dar e un vant care astazi mi-a alungat din tristete, desi e o zi ploioasa, rece, tipic de toamna!"

Visul a fost un vis de la Dumnezeu. Am botezat fetita care s-a nascut in acea noapte, exact pe 26 decembrie 2014. 




 





Exact la un an de zile,de la acest botez ale carui fotografii sunt mai sus, Filip , nepotul meu, a venit prima data in casa noastra...
Asa trebuia sa fie!Pentru ca Dumnezeu nu ramane niciodata dator!
 Si de aceia pentru ca trebuie mai mult sa multumesc decat sa plang lumeste, am dat slava lui Dumnezeu pentru toate...si fac deja planuri pentru o alta venire a lui FILIP...nu tocmai la Craciun...