Acum patru ani si jumatate mi-am imaginat ca nu voi mai sarbatori niciodata nimic.Intr-un fel acel gand inca il am si nici nu am mai sarbatorit niciodata in modul in care o faceam inainte.Au disparut din viata mea sampania si florile.A disparut bucuria aceia efervescenta, au disparut artificiile.
S-a logodit baiatul meu, s-a insurat intr-o zi, m-am asezat in biserica in spatele lui cu dorinta de a umple locul a doi oamenii, erau acolo prieteni dragi, inghesuiti unii in altii. sa fim mai multi...am pasit tot in urma lui la receptia de nunta, am ciocnit paharul cu sampanie cu sute de oameni...dar nu a mai fost ceea ce era inainte.
A implinit fata mea 20 de ani, eram cu ea la Londra si-i daruiam cadouri peste cadouri ca sa-i inseninez ziua, a terminat mai apoi facultatea, am insotit-o la festivitatea de absolvire urmarindu-i privirea doar in ochii mei...Am fost bucuroasa! Si sunt bucuroasa pentru ceea ce Dumnezeu imi da, dar tocmai pentru ca acum stiu in sfarsit ca Dumnezue mi-le da, nu mai sarbatoresc zanatic ca inainte.
Si acum sarbatoresc! Peste o ora, adica maine 4 august, se implineste o luna de la prima mea postare pe blogul meu"Amintiri tarzii"Deja am aproape 1200 de cititori.Poate e putin, dar cand am inceput eram doar eu la calculatorul meu si fata mea la o suta de km de mine, la laptopul ei.Nu stiam sa postez. Nu stiam sa scriu. Nu stiam ce o sa scriu.Dar imi doream atat de mult sa il am, sa umplu singuratatea din viata mea, sa scriu, sa vorbesc, chiar daca nimeni nu m-ar fi ascultat.Era ca si cand voiam sa sparg acea tacere dureroasa din viata mea... Si am reusit!Eu cred ca 1200 sunt f f multi! Dumnezeu mi-a daruit si asta.Ca un parinte bun, mi-a implinit si visul acesta...Mi-a asezat in inima gandurile, m-a dus exact in aceasta perioada in doua pelerinaje si acolo mi-a aratat cu mana Lui acele lucruri care trebuiau vazute, mi-a scos in cale acei oameni minunati, parintele Vasile, parintele Cleopa, parintele Adrian...Barsana, Rohia, Nicula...o, cate mai am sa va spun!
Si mai ales, Dumnezeu, la un alt calculator a asezat oameni care au dorit sa citeasca. 1200!Sper ca a fost de folos cuiva. Sper ca am reusit sa va daruiesc un pic din emotia mea, din trairea mea din aceasta luna si mai ales sper ca am adus un pic de...altceva placut pentru voi. In lista mea de bloguri, am un blog, al unei tinere, pe care nu o cunosc, o avocata, care are un blog aseamanator cu al meu(sau al meu asemanator cu al ei) care scrie f f frumos.In seara acesta am cautat sa vad daca a mai scris ceva si ...supriza, in lista ei de bloguri erau si amintirile mele tarzii.M-a emotionat.A fost iar un semn ca inceputul e mai mult decat puteam spera. Nu stiu ce asteptari aveti dar eu am sa va scriu tot despre Dumnezeu si am sa ma rog, ca Dumnezeu sa ingaduie sa ne cunoastem, nu neaparat aici, desi comentariile pe blog m-ar bucura, dar Dincolo,in Imparatia Sa.
Ridic in cinstea si sanatatea voastra sufleteasca si trupeasca paharul inchipuit al sampaniei mele !
Si spun...Slava Tie Doamne,slava Tie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu