sâmbătă, 16 martie 2013

UCRAINA A CINCEA ZI

Ne-am trezit dimineata , iar in sunetul clopotelului.Obositi, avand deja miscarile mai incete, am coborat din paturi, ne-am pus pe cap basmalele si cu halatul pe noi, am plecat spre baie.E greu sa dormi in camera cu  9 femei,e greu sa imparti baia cu atat lume dar cat de greu trebuie sa fi fost pentru cei care nevinovati au stat in temnite! Asa , ca nu e nici cazul si nici timp de plans pentru confort scazut...pana la urma totul este civilizat si o extraordinara lectie de pus inceput smereniei, asa ca...cu graba spre biserica!Urmeaza sfanta liturghie!



Ghidul nostru, Marin , ne spusese seara ca aceasta manastire a fost infiintata in anul 1631 de catre Mitropolitul Petru Movila. Prima biserica a fost inaltata in cinstea sfantului Ioan cel Nou de la Suceava si a fost o biserica de lemn.Pe locul pe care a fost se inalta acum o biserica splendida din caramida rosie.In dreapta cand intram, pe perete icoana Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava ne face sa ne simtim acasa. Preotul care slujeste este roman sau cel putin vorbeste roamaneste. Cea mai intensa viata duhovniceasca in manastire a fost in secolul al XIX-lea pe vremea Sfantului Mitropolit Filaret In acea vreme a fost construita biserica in cinstea Acoperamantul Maicii Domnului, in cinstea Cuviosului Ioan Multpatimitorul din Sfanta Lavra, si a fost reconstruita biserica initiala, in cinstea Maicii Domnului Izvorul Tamaduirii.Biserica a fost distrusa in 1930, a fost bombardata, biserica in cinstea Acoperamantului Maicii Domnului a fost in locul acela unde se afla acum clopotele. Manastirea a fost redeschisa in anul 1933, in 25 mai si Prima Sfanta Liturghie a fost oficiata in ziua cand il sarbatorim pe Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava.

Noi ne inchinam la Sfintele moaste ale Cuviosului Alexei Goloseevski pe care la avem aici in biserica. Cuviosul Alexei s-a nascut in anul 1840, in orasul Kiev. Era al noualea copil la parinti. Cand s-a nascut era mut, nu putea vorbi. Cand copilul a implinit 12 ani, la Sfanta Inviere, Sfantul Mitropolit Filaret Amfiteatru i-a spus: “Vladimir, Hristos a Înviat!”. A treia oara copilul a raspuns:”Adevarat c-a Înviat!”. Cand tanarul a ajuns sa fie calugarit la Lavra Pecerska, staretul a vrut sa-l calugareasca cu numele de Nicolae. Si cand a venit clipa sa-l calugareasca staretul a uitat numele pe care voia sa i-l puna si un glas interior, din suflet ii spunea: ”Alexei”. Si l-a calugarit cu numele Alexei. Cuviosul Alexei a murit in anul 1917. Timp de 22 de ani a fost mare duhovnic la Lavra si aici la manastirea Goloseev. Din anul 1917 pana in 1993 la sfantul lui mormantl se faceau minuni, lumea venea sa ceara ajutor. In anul 1993 s-a redeschis manastirea, s-a facut canonizarea si in 4 octombrie a fost descoperirea Sfintelor Moaste ale Cuviosului. Cu ajutorul rugaciunilor Sfantului Alexei, manastirea a renascut din ruini.Am coborat in subsolul bisericii pe lateral si acolo in liniste m-am inchinat la moastele sfintei Alipia, sfanta care desi nu a fost canonizata, este cinstita de intreaga lume ortodoxa.Si asta mi-l aminteste pa parinte care zice:
-Vreti sa-i cinstiti pe sfintii inchisorilor de la Aiud? Cine va opreste? Cinstiti-i!
Am participat la sfanta liturghie si apoi am plecat cu grupul reunit spre Kiev.



Prima oprire din acesta zi a fost la manastirea Kitaev.


Manastirea Kitaev

Manastirea Kitaev este una dintre cele mai renumite manastiri ortodoxe din Ucraina, alaturi de Lavra Pecerska, Lavra Poceaev, Manastirea Banceni si Lavra Sviatohirsk.

Aflata in apropiere de Kiev, aceasta manastire adaposteste cinstitele Moaste ale Sfintei Cuvioase Dositeea si ale Sfantului Teofil cel Nebun pentru Hristos, precum si particele din Moastele Sfintilor Apostoli, ale Sfintilor Ioachim si Ana, ale Sfintilor Zaharia si Elisabeta, ale Sfantului Cuvios Serafim de Sarov, ale Sfantului Mucenic Trifon si ale Sfantului Daniil al Moscovei.
Pentru prima data, Manastirea Kitaev a fost atestata documentar in anul 1159. De multa vreme, insa, "pustia Kitai", dupa cum era numit locul, oferea calugarilor pustnici inistea cea mult dorita. Multi dintre cei care se retrageau in aceasta pustie veneau din obstea monahala din Lavra Pecerska, aflata in apropiere.
Manastirea Kitaev
Aici avea sa fie intalnirea noastra cu sfantul Teofil cel Nebun dupa Hristos!Am constata iar ce mare binecuvantare este pentru un nestiutor ca mine, un grup de credinciosi pregatiti pentru pelerinaj.Colegii mei, nu numai ca purtasera cu ei cartile publicate in limba romana despre sfintii cu care urma sa ne intalnim, dar luasera si acatistele inchinate sfintilor.Astfel incat , in momentul in care am ajuns in biserica unde sunt moastele sfnatului Teofil,dupa ce am sarutat cu evlavie  ne-am asezat de jur imprejur, una din fete, Maria s-a dus si s-a asezat la capul sfantului, in genunchi si spontan, cu lacrimi in ochi am inceput sa citim acatistul sfantului. 





















sfanta matroana 








Am constata iar ce mare binecuvantare este pentru un nestiutor ca mine, un grup de credinciosi pregatiti pentru pelerinaj.Colegii mei, nu numai ca purtasera cu ei cartile publicate in limba romana despre sfintii cu care urma sa ne intalnim, dar luasera si acatistele inchinate sfintilor.Astfel incat , in momentul in care am ajuns in biserica unde sunt moastele sfnatului Teofil,dupa ce am sarutat cu evlavie  ne-am asezat de jur imprejur, una din fete, Maria s-a dus si s-a asezat la capul sfantului, in genunchi si spontan, cu lacrimi in ochi am inceput sa citim acatistul sfantului. 





A fost un moment de mare emotie, apreciat pana si de calugarii manastirii, care au venit si au deschis moastele, ceva mai mult , au adus camera de filmat si au prins momentul nostru de iubire si evalvie pentru arhiva lor...




Am mers apoi in curte si acolo ne astepta o mare bucurie.Intalnirea cu drumul care ne ducea cu adevarat spre pustia Kitaev, spre locurile in care sfanta Dositeea s-a nevoit pentru ca dragostea ei pentru Hristos si sfanta ei nebunie sa ne ajute si noua acum peste secole...
Manastirea Kitaev
Drum greu, anevoios si acum cand civilizatia a patruns si acolo.Alunecam...ne sprijineam unii de altii...am trecut peste un pod...in jos pe apa vedeam ratele...peisaj extraordinar de frumos..."Mare esti Doamne si minunate sunt lucrurile Tale si niciun cuvant nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale"-Canta in inimile noastre cineva!







Aceasta e intrarea in pestera in care sfanta s-a nevoit.





























Pestera e...am pus imagini care spun cate ceva!Treceam din incapere in incapere intr-un miros extraordinar de tamaie si mir.Imaginati-va ca am fost atat de...aiurita incat ma gandeam ca cineva a tamaiat acel loc! Intradevar!Cineva locuieste acolo si tamaiaza acel loc!Dar acel cineva este sfanta Dositeea.


Sfanta Dositeea se tragea dintr- familie foarte bogata, din neamului lui Dimitrie Donskoi, unul din cnezii, rusi, acesta fiind la randul lui, urmasul de suflet al lui Serghie de Radonej.Din copilarie, Dositeea si-a dedicat viata lui Dumnezeu, s-a retras la manastire cand era mica si s-a ascuns sub nume barbatesc si
 s-a prezentat drept un tanar fiu de taran serb. 
In acele vremuri taranii serbi nu se puteau calugari.
Din aceasta cauza, Dositeea nefiind calugarita, a sapat aceasta grota si s-a rugat aici lui Dumnezeu timp de 12 ani.
Calugarii din manastire ii aduceau o data pe saptamana paine si apa.
Despre calugarul care se ruga in aceasta grota, a mers vestea in lume, si aici au inceput sa vina multi oameni in cautarea unui ajutor.
La un moment dat, aflandu-se la Kiev si afland despre minunile savarsite de calugarul din grota, Elisabeta Petrovna, fiica lui Petru I, a venit aici sa-l cunoasca,si chiar sa intervina, pentru ca biserica sa permita calugarirea lui Dositei.
Cuvantul ei a fost decisiv si tanarul taran serb care era de fapt tanara,de vita nobila, a devenit calugarul Dositei.
La varsta de 18 ani, un oarecare prohor Mosnin a venit la calugarul Dositei a ceara sfat. Calugarul l-a sfatuit pe acesta sa plece la Manastirea Sarov, proorocindu-i un viitor har duhovnicesc.
Tanarul Prohor era cel care avea sa devina Sfantul Serafim de Sarov.
Calugarul Dositei era vazator cu duhul. Tot el l-a indrumat si pe calugarul Teofan sa plece pe insulele Solovet.
Numai dupa moartea Dositeei au aflat ca ascetul era femeie.

Mare bucurie sa fii oaspetele unei sfinte!Am iesit de acolo, din pestera sa cu o mare bucurie! As fi ras.As fi cantat daca as fi putut .Nu am intels nici atunci si nu inteleg nici acum, bucuria din sufletul meu! Poate era un dar de la o sfanta care l-a iubit pe Dumnezeu pana la uitare de sine 



Am continuat apoi drumul spre Manastirea Teofania.Retinusem anul trecut, in primul pelerinaj frumusetea acestei bisericii.Pastrasem in inima mea acest loc pentru prezenta sfintelor moaste ale sfantului Serafim de Sarov si ale sfantului Pantelimon, dar si pentru frumusetea bisericii si unicitatea ei.







Manastirea Teofania a fost intemeiata in secolul al XVI-lea. Nu se mai stie numele primei starete a manastirii dar se stie ca prima stareta a condus manastirea timp de 50 de ani. Documentele privind viata de mai tarziu a manastirii au ars, au fost distrugeri mari, navaliri si s-au pierdut toate documentele. Manastirea s-a reinfiintat in 1991. Totul fusese distrus si a inceput reconstructia. Locul a fost transformat in timpul razboiului in uzina de armament iar pe vremea comunistilor aici a fost depozit de materiale de constructii. Manastirea de maici s-a redeschis asadar in 1991. In manastire vietuiesc 50 de maici. Ocrotitorul manastirii este Sfantul Mare Mucenic Pantelimon. O particica din moastele Sfantul Pantelimon se afla aici. Se afla si particele de moaste ale unor  Sfinti PARINTI din Lavra Pecerska. In padure la cateva sute de metri de biserica se gasesc izvoare tamaduitoare. Primul izvor este Izvorul  Sfantul Mare  Mucenic Pantelimon iar al doilea se numeste “Lacrimile Maicii Domnului” pentru ca apa este putin sarata, are o compozitie mai putin obisnuita.













Deosebit de frumos!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu