luni, 27 iunie 2016

Schitul Closca/ In miros de sanziene Partea a II a(jurnal)


Sambata 25 iunie 2016
 Nu am dormit in noaptea aceia. Nu stiu de ce. Sunt obisnuita sa schimb des patul, eu mereu pe drum ,mereu in pelerinaje,deci motivul insomniei mele trebuie sa fi fost ascuns in teama ca nu ma trezesc sa merg la biserica... Asa ca la ora  3 si putin, deja m-am dat jos din pat si m-am imbracat...
Am iesit tiptil- tiptil din casa, sa nu-i deranjez pe proprieteri si  am gonit cainii ametiti de somn, care nu ma latrau prea convinsi ca trebuie sa ma latre  ... si am mers in curtea schitului langa biserica. Credeam ca e inchisa biserica si am stat putin pe afara privind luna  si stele...Apoi am avut asa, un gand , nu stiu de unde, sa incerc usa ...era deschisa de mult si din biserica se auzea cantul domol al parintelui Iacov care aprindea candelele


La ora 4 au inceput slujbele...miezonoptica...utrenie, ceasurile





Am mai iesit afara si am privit cum noaptea se retregea cu demnitate  sub puterea soarelui...

satul inca dormea...





desi toaca anunta ca va fi sfanta liturghie...

Si a fost sfanta liturghie...cu Daniela, Salomeea si Atanasia  la strana cantand precum ingerii...

Stiu deja unde rasare soarele la Closca! Aici!Si il astept cu bucurie salutandu-l :
-Buna dimineata, soare!
Luna din ce in ce mai stearsa pe cerul senin ...


Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai aşezat în ceruri cetele şi oştile înge rilor şi ale arhanghelilor spre slujba slavei Tale, fă ca împreună cu intrarea noastră să fie şi intrarea sfinţilor îngeri, care slujesc împreună cu noi şi împreună slăvesc bunătatea Ta. Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Înţelepciune, drepţi!


Fraţilor, har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Iisus Hristos! Mulţumesc întâi Dumnezeului meu, prin Iisus Hristos, pentru voi toţi, fiindcă credinţa voastră se vesteşte în toată lumea. Căci martor îmi este Dumnezeu, Căruia Îi slujesc cu duhul meu întru Evanghelia Fiului Său, că neîncetat fac pomenire despre voi, cerând totdeauna în rugăciunile mele ca să am cumva, prin voinţa Lui, vreodată, bun prilej ca să vin la voi. Pentru că doresc mult să vă văd ca să vă împărtăşesc vreun har duhovnicesc, spre întărirea voastră. Şi aceasta, ca să mă mângâi împreună cu voi prin credinţa noastră laolaltă, a voastră şi a mea.Ap Romani 1, 7-12



Zis-a Domnul: celui care cere de la tine, dă-i; şi pe cel care voieşte să se împrumute de la tine, nu-l îndepărta. Aţi auzit că s-a zis: să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău. Dar Eu vă spun vouă: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blesteamă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă supără şi vă prigonesc, ca să fiţi fiii Tatălui vostru, celui din ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată peteţi aştepta? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru? Şi, dacă primiţi cu dragoste numai pe prietenii voştri, ce faceţi mai mult? Au nu fac şi păgânii acelaşi lucru? Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum şi Tatăl vostru, cel din ceruri, desăvârşit este.Evanghelia dupa Matei cap 5, 42-48




Şi pe voi pe toţi, dreptmăritorilor creştini, să vă pomenească Domnul Dumnezeu întru împărăţia Sa, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor
Ce frumos e sa-i strangi in inima ta pe toti cei pe care ii iubesti...pe cei adormiti si pe cei vii. Dar cat de dureros!


Am iesit afara aproape toata sfanta liturghie ca fetele sa ramana la strana, dar de acolo fugeam la usa bisericii si ba priveam inauntru, ba priveam cerul... cu minunile lor..."A facut Dumnezeu animale cele mari din ape si toate fiintele vii, care misuna in ape,unde ele se prasesc dupa felul lor si toata pasarile inaripate dupa felul lor.Si a vazut Dumnezeu ca este bine.si le-a binecuvantat Dumnezeu si le-a zis:Prasiti-va si va inmultiti si umpleti apele marilor si pasarile sa se inmulteasca pe pamant!"
Binecuvantata e pasarea acesta asezata pe acest cablu ...si binecuvatata e hrana ei pentru pui! Slava,Tie, Doamne, pentru creatia Ta! 





Pomenirea celor adormiti
Pe cine plang mai mult? Pe sotul meu? Pe maicuta mea? Pe nepoata mea? Pe prietena mea? Pe prietenul meu? Pe sora mea pe care nu am cunoscut-o? Pe fratele meu?
Pe toti si pe nici unul pentru ca am nadejde sfioasa in mila lui Dumnezeu...te toti mi-e dor si de toti mi-e inima plina...



Am iesit cu Salomeea si Atanasia dupa slujba si ne-am minunat de flori...pana si rochita randunicii in curtea saraca a schitului pentru noi are valoarea unei flori exotice si scumpe!





si galbenele acestea ca sanzienele incantandu-ne privirea si inima... Le vedeti? Se deschid precum zorele pe parcurs ce lumina vine peste ele...Si florile dorm , numai eu nu pot dormi la Closca...
Dar cred ca nici parintii de la Closca nu dorm...


Am mers la fete si am mancat impreuna... nimic sofisticat: salata de rosii si castraveti, cu ceapa... peste si chiftelute de legume, masline cu samburi de magdale cum ii placeau lui Grig, dar totul cu gust de iubire desavarsita  de surori bune...
Apoi am mers la pangar...iar la pangar... Fetele  au sapat si au pus flori. Draga de Salomeea a carat din Spania ei draga flori in pamant spaniol si maslin si smochin... ca ele sa infloresca si sa aduca roade la Closca. Face acest lucru de trei ani ... unele mor...altele nu suporta tratamentul caprelor...dar ea nu oboseste ...pune mereu ...pune mereu ...pentru ca e prorocire :si pustia trebuie sa infloreasca!




si mai intram din cand in cand si mai prezentam cu cuvinte timide biserica si icoanele...


pe Maica Domnului Eleovritissa...

pe Maica Domnului cu sapte sabii, pe sfintii si sfintele femei...
si iar ieseam in soarele torid al zilei spectator activ al momentelor palpitante: ducerea caprelor la pascut!E drept ca eu sunt mai mult cronicar si fotograf ! 
Dar bucuria mea e egala cu a fetelor...Nu stiu cat se bucura caprele si oile , dar noi sigur am facut-o fugind dupa ele...

si am ramas in urma lor admirand ciulinii ...
si vorbind cu ei asa cum imi spunea Agastykos... 
-Uite , eu sunt cu voi aici...impartim soarele acesta torid si acelasi petic de pamant si inima mea e plina de dragoste fata de voi, desi tepii vostrii ma tin departe , dar... asa a spus Domnul si a repetat in Evanghelie astazi " iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blesteamă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă supără şi vă prigonesc, ca să fiţi fiii Tatălui vostru, celui din ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată peteţi aştepta? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru? Şi, dacă primiţi cu dragoste numai pe prietenii voştri, ce faceţi mai mult? Au nu fac şi păgânii acelaşi lucru? Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum şi Tatăl vostru, cel din ceruri, desăvârşit este."
 Am sa iubesc tepii vostru pentru ca fac parte din frumusetea voastra si pentru ca stiu cat de efemera e frumusetea acesta...va mai trece o zi si inca una ... si vor veni ploi si va bate vantul peste voi si va veti scutura de seminte... si vor cadea si tepii ...si-n plina toamna am sa va strang, daca voi mai trai mai mult decat voi, si in causul palmei mele va voi tine soptindu-va povesti de iubire  si apoi va voi sufla in vantul aprig al iernii  peste zapezi ... din spini sa reinfloriti in primaveri pe care poate nu le voi trece...
Asemenea suntem..."omul ca iarba, zilele lui ca floarea campului;asa va inflori/ca vant a trecut peste el si nu va mai fi si nu va mai cunoaste inca locul sau"...

asemenea...

Si am iesit iar langa biserica mea draga, inalta ca o egreta alba ...


si am stat citind cate ceva din multimea de carti d e pe masa...

si urmarind miscarea turmelor de oi si de capre

frumos ca intr-un tablou de Grigorescu
Si am dat un mesaj in care povesteam zilele la Closca si incheiam cu urmatoarele cuvinte"prezenta lui Dumnezeu e atat de puternica incat parca te odihnesti la stejarul din Mamvri''
si a fost suficient ca stihiile sa se tulbure in pustiul acestui loc...




Apoi... a fost vecernia... sarutul de seara dat Maicii...cu buze stranse de pensula cu care parintele mi-le-a pecetluit ...

1. Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine. 2. Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară. 
3. Pune Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire, împrejurul buzelor mele. 
4. Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele; iar cu oamenii cei care fac fărădelege nu mă voi însoţi cu aleşii lor. 
5. Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra, iar untdelemnul păcătoşilor să nu ungă capul meu; că încă şi rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor. 
6. Prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor. Auzi-se-vor graiurile mele că s-au îndulcit, 
7. Ca o brazdă de pământ s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă iad. 
8. Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am nădăjduit, să nu iei sufletul meu. 
9. Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce fac fărădelege. 
10. Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu până ce voi trece. Psalmul 140...




Aici e locul meu de rugaciune...









si fetele au cantat iar...


pana cand biserica s-a inchis... si soarele a plecat la culcare ...cunoscandu-si apusul sau...






dar numai pentru o noapte... doar pentru o noapte...









































































































Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu