Linistea sufleteasca

Azi am avut o zi grea.Cu multa alergatura.Cu multe discutii la diverse institutii ale statului.Peste tot, salariati ingropati in acte incercau sa rezolve"dosare", "cazuri"...

Pentru a mia oara constat ca oamenii, functionarii, sunt tot mai draguti, tot mai binedispusi si hotarati sa-ti ajute. La un moment dat m-am blocat intr-un birou, la un calculator la care un informatician incerca sa -mi arate cum sa fac o aplicatie on line pentru o cerere...Greu...In mintea mea am gandit ca e greu...ca imi voi prinde urechile in aplicatie, dar ca de undeva va veni si rezolvarea...Priveam firesc, asa cum o fac in ultimii ani, fara lupta, fara revolta...

Tanarul de langa mine a avut brusc o reactie:

-Doamna, va vad atat de calma! Va rog sa veniti maine si va fac eu aplicatia!

Linistea mea l-a impresionat mai mult decat zeci de vorbe pe care puteam sa le spun..."Pune Doamne straja gurii mele si usa de ingradire imprejurul buzelor mele"(Psalmul 140)

Daca as fi stiut sa fiu asa in tineretile mele, de cate razboaie as fi scapat!Razboaie pierdute!Pentru ca totdeauna furtuna pe care o faci, te prinde si pe tine si poate tu iesi cel mai ravasit din ea!

Am fost acum o jumatate de ora la o alta institutie...actul pe care il aveam cu mine, avea o mica greseala...mi-l-au primit asa cum era, urmand ca lucrurile sa fie demarate si eu sa revin maine cu actul corectat...

-Constat ca, tot mai mult, functionarii lucreaza spre binele nostru-am zis, pastrand amintirea tanarului de dimineata si adaugand-o celui de la amiaza!

-Ei, sunteti, dumneavoastra,  un om care va pliati pe situatie si atunci cu totii cautam rezolvare. 

Nu! Sunt un om in care luptele s-au sfarsit.Un om care incerca pentru toate sa-l strige pe Dumnezeu asa:

1. Cu glasul meu catre Domnul am strigat, cu glasul meu catre Domnul m-am rugat.

2. Varsa-voi inaintea Lui rugaciunea mea, necazul meu inaintea Lui voi spune.

3. Cand lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cararile mele. In calea aceasta in care am umblat, ascuns-au cursa mie.

4. Luat-am seama de-a dreapta si am privit si nu era cine sa ma cunoasca. Pierit-a fuga de la mine si nu este cel ce cauta sufletul meu.

5. Strigat-am catre Tine, Doamne, zis-am : " Tu esti nadejdea mea, partea mea esti in pamantul celor vii ".

6. Ia aminte la rugaciunea mea, ca m-am smerit foarte. Izbaveste-ma de cei ce ma prigonesc, ca s-au intarit mai mult decat mine.

7. Scoate din temnita sufletul meu, ca sa laude numele Tau, Doamne. Pe mine ma asteapta dreptii, pana ce-mi vei rasplati mie.(Psalmul 141)

Si uneori, Dumnezeu mi-o ia inainte si face el cu putinta ceea ce pare de nefacut!Alteori, Dumnezeu ma lasa sa astept, pentru ca...acolo unde astept, sigur cineva are nevoie de o vorba, un semn si uneori eu sunt omul acela, alteori e cel de langa mine...

Si adevarul e ca oamenii sunt tot mai buni, tot mai civilizati...tara crestin-ortodoxa!

Sau poate eu am imbatranit si ...uite un mare avantaj!

De la institutia de dimineata, o inginera de acolo mi-a zis mai tarziu la telefon, ca si dupa ce am plecat, tanarul era uimit,impresionat,de linistea mea.Maine cand ma voi duce, am sa-i spun ca linistea mea pleaca din convingerea ca totul este in mana lui Dumnezeu si nimic nu e fara voia Lui.

Dar in asta nu trebuie sa fie de niciun fel renuntarea la lupta cu patimile mele, ci chiar mai mult,  in a ma vedea ceea ce sunt: un om plin de neputinte,dar un om cautator premanent al linistii sufletestii  Si mai stiu  ca darul linistii, despre care vorbesc Parintii, este rar si greu de dobandit, insa cel ce a ajuns la liniste, "a cunoscut adand (abis) de taine. Dar n-a ajuns la aceasta - spune  Sfantul Ioan Scararul - daca n-a vazut si n-a auzit mai inainte zgomotele valurilor si ale vanturilor si n-a fost poate stropit de ele".