Floriile

Floriile de Maria Corb

Nu-i bucurie, sufletu-mi s-aline
Mai mult ca bucuria de-acum.
De-aceea eu m-aplec in rugaciune
Si-Ti multumesc! Atata pot sa-ti spun!

Nu-i biruinta sa ma-nvioreze
Mai mult ca biruinta de-acum
Truditu-mi suflet vrea sa-ngenuncheze
In adorari. Si asta vreau sa-Ti spun!

Nu-i lacrima mai dulce ca aceasta
Din ziua de Florii. Acea de-acum.
Cu stropi de har imi lumineaza fata
Si Te iubesc !Si vesnic o sa-Ti spun!

Portita de-ndurare si iubire
Si mangaiere pentru tot imi esti!
De astazi, intristarea-n bucurie
Se va schimba. Fiindca ma iubesti!

De-acuma doar m-aplec in adorare
Si mult, imi strang al lacrimei izvor.
Iar inima de-atat alint tresare
Dupa Faptura-Ti, frematand de dor!

O, vino capul sa-mi aplec in pace,
Pe pieptul Tau. Si sa suspin de drag!
Si-n dulce somn, cand, muta firea tace
Sa ma rapesti la tronul Tau prea'nalt.
Amin