Iarasi la scoala

Iar sunt la scoala.Parcurg ultimul modul din cele patru despre care scriam acum catva timp.Azi am avut curiozitatea sa privesc CNP cursantilor si am constatat ca sunt cea mai...matura din grup.Ma simt atat de bine cu colegii mei si sunt atat de hotarata sa ma sprijin pe ei pentru examenul de final, incat nici un moment nu m-am simtit stingherita.Extraordinara putere de adaptare am, sau poate tine un pic si de mandria mea aspru ciufulita in ultimii ani.

Cert e ca e bine sa inveti, sa stai in banca, sa iei notite, sa te gandesti la lucruri noi.Zeci de exercitii, situatii pe care eu poate nu le voi trai niciodata, un colt de perdea se deschide peste ceea ce arfi putut  sa fie, un val mare cade peste ceea ce, niciodata nu va fi.

A trecut viata?

Posibil.

Nu stiu daca voi trece noaptea aceasta.Banuiesc ca da.

Dar niciodata nu voi mai trai profesional acele lucruri pe care as fi putut sa le fac.Si nici nu mai vreau.Sigur, este in sufletul meu, un pic de tristete,pentru atatea lucruri pe care stiu ca as fi putut sa le fac si nu le-am facut, un pic de amaraciune pentru anii lungi de studii, de pregatiri pentru meserii pe care nu le-am practicat.Dumnezeu mi-a daruit niste talanti pe care i-am inmultit.Am citit mult, am invatat mult cautand prin studiu individual sa ajung si sa depasesc copii care invatau in orase mari, la licee renumite.Tatal meu mi-a zis intr-o zi, in anii adolescentei, in anii de liceu:

-Niciodata nu te-am vazut fara sa tii in mainile tale o carte.

Dar dintre  toate lucrurile lumesti pe care le-am facut, acesta mi-a folosit cel mai mult.Un proverb rusesc, care se pare ca mi-se potriveste si mie acum, spune''Nu invata pana la batranete, ci invata pana la moarte.''

Familia in care am crescut si aplecarea ei pentru studiu a fost un mare avantaj.

Si uite-ma acum in banca, atenta la ceea ce se explica, invatand despre leadership.Ma asteptam ca modelele prezentate, modele de succes ale acestui timp in care succesul inseamna bani, sa fie modelul liderului care cauta sa scoata cei mai bun din fiecare aruncand  foarte multe lucruri.Am constatat ca pana si aici unul din atributele necesare unui lider este credibilitatea. Deoarece furnizează nu doar informaţii, ci şi sfaturi, acesta trebuie să prezinte încredere şi siguranţă, pentru că învăţăturile sale nu sunt menite să manipuleze sau să facă rău, ci să ajute. De asemenea, experienţa îi este de folos, iar faptul că a trecut prin cât mai multe situaţii de viaţă reprezintă un atu.
Printre trăsăturile sale s-ar mai putea enumera dorinţa de a inova, încrederea în sine şi predispoziţia de a se individualiza în cadrul unui grup, dar şi modestia. În plus, este necesar ca liderului să-i facă plăcere să-şi facă părerile cunoscute, să aibă spirit de iniţiativă şi capacitate de a acţiona şi lua decizii, de a analiza şi motiva. Caracteristici la fel de importante sunt tenacitatea, spiritul anticipativ, neinhibarea în faţa incertitudinilor.
Liderul de opinie trebuie să fie o persoană influentă si respectată. El ajută la formarea opiniei publice datorită faptului că oamenii îl ascultă si îl percep ca şi expert in diferite domenii. Din acest motiv, liderul trebuie să fie mereu informat, pus la curent cu noutăţile .
Ne dorim sa fim lideri de opinie?
Cati dintre noi? Este acesta un lucru bun sau rau?In Evanghelia dupa MARCU Iisus Hristos spune:
''Daca cineva vrea sa fie intaiul, sa fie cel din urma dintre toti si slujitor al tuturor al tuturor"iar in Evanghelia dupa Matei, cap 20/25-28 ne spune:
"Stiti ca ocarmuitorii neamurilor domnesc peste ele si cei mai mari ai lor le stapanesc.Nu tot asa va fi intre voi, ci care  intre voi  va vrea sa fie mai mare sa fie slujitorul vostr.Si care intre voi va vrea sa fie intailul sa va fie voua sluga . Dupa cum si Fiul Omului n-a venit ca sa I se slujeasca, ci ca El sa slujeasca si sa-Si dea sufletul rascumparare pentru multi."
Nu este un lucru rau sa fii lider de opinie, in mod cert, nu este!Multe din atributele pe care trebuie sa le aibe un lider sunt"inascute", sunt talanti daruiti de Dumnezeu, doar ca ei trebuie inmultiti gandindu-ne sa fim in folosul celorlalti, nu in paguba lor si cand ii conducem pe altii sa o facem cu iubire si cu dorinta de a fi de folos, fiind slujitori ai celorlalti.Si drept model sa il avem pe El, pe Iisus Hristos, care ne slujeste cu iubire tuturor de milenii si niciodata nu ne-a reprosat ca si-a dat sufletul ca sa ne rascumpere.
Ma tot gandesc, ce ar zice tinerii mei colegi, daca azi le voi vorbi asa? Cine nu vrea iubire?Dar cati dintre noi cand spunem iubire, nu ne gandim doar sa fim iubiti si nu sa daruim?