marți, 27 septembrie 2016

Israel 2016/ partea a III a

 Israel 2016 impreuna cu Agentia sfantul Spiridon /partea a III a 
Sunt locuri din care nu mai pleci niciodata. Oricat voi trai imi voi aminti exact sentimentul cu care am iesit de la Sfantul Mormant, epuizarea pe care o simteam ca dupa o mare suferinta sau o mare bucurie ...

si am plecat iar pe stradute...
Sion...


Catedrala Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai mari biserici din Ierusalim, Israel. Catedrala apartine manastirii benedictine din Ierusalim, cu sediul pe Muntele Sion, fiind asezata imediat in afara zidurilor vechiului oras, aproape de Poarta Sionului. Initial, manastirea era cunoscuta sub denumirea de "Abatia Adormirii Maicii Domnului"


In anul 1898, in cadrul vizitei in Tara Sfanta, cu ocazia sfintirii bisericii protestante inchinate Mantuitorului, Kaiser Wilhelm al II-lea a cumparat aceasta bucata de pamant, pe Muntele Sionului, oferind in schimb 120.000 de marci germane din aur sultanului Abdul Hamid al II-lea. Mai apoi, el a daruit locul Uniunii germane din Tara Sfanta.

Potrivit traditiei locale, pe acest loc, foarte aproape de Camara din Ierusalim, unde a avut loc Cina cea de Taina, a trecut la cela vesnice Maica Domnului. Acest eveniment ar fi dat manastirii numele actual, anume "Biserica Adormirii Maicii Domnului".



Biserica actuala, de o marime impresionanta, este de forma cilindrica, de-a lungul peretilor, in interior, avand o serie insemnata de capele si altare. Doua scari in spirala conduc pasii pelerinilor spre cripta subterana.

 sursa http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/biserica-adormirea-maicii-domnului-muntele-sion-120799.html




Am urcat apoi pe Muntele Maslinilor si la Manastirea Pantocrator





Vredicul de pomenire parintele Ioachim si mama sa ucisa de eretici



si Moscheea Inaltarii Domnului de pe Muntele Maslinilor, un lanţ muntos situat în partea de est a vechiului oraş, de care este despărţit prin Valea lui Iosafat.


"Capela a fost folosită pe post de moschee timp de sute de ani. Musulmanii, devenind posesorii de drept ai lăcaşului de pe Muntele Măslinilor, au ridicat alături de capelă o moschee şi un minaret. În capelă se păstrează şi astăzi o piatră care are imprimată o urmă de picior, despre care Tradiţia spune că aparţine Însuşi Mântuitorului. Până la un moment dat, pelerinilor care se închinau acestui loc cu o încărcătură aparte li se permitea ca la plecare să ia cu ei şi o bucăţică de piatră. Multe au fost relatările legate de acest loc binecuvântat, dar cea mai impresionantă mărturie este cea a unui pelerin care a ajuns pe Muntele Măslinilor în anul 680, pe nume Arculf, care descria capela din acest loc într-un mod pe cât de simplu, pe atât de special: „O clădire rotundă deschisă spre cer, cu trei uşi-portal pe latura sudică a acesteia. Seara se aprindeau cele opt lămpi care se aflau în ferestrele de pe latura dinspre Ierusalim“. Am trăit şi noi sentimentul deschiderii spre cer, pentru ca înserarea să ne găsească în aşteptarea luminilor dinspre cetate."

 sursa http://ziarullumina.ro/clipe-de-inaltare-sufleteasca-pe-muntele-eleonului-82376.html



cimitirul
Dominus Flevit




Dominus Flevit este biserica zidita pe Muntele Maslinilor, langa Gradina Ghetsimani .Biserica numita "Domnul a plans" este zidita in forma de "lacrima", pe locul unde Mantuitorul Iisus Hristos a plans lipsa de pocainta a celor din Ierusalim.






"Si apropiindu-se de poalele Muntelui Maslinilor, toata multimea ucenicilor, bucurandu-se, a inceput sa laude pe Dumnezeu, cu glas tare, pentru toate minunile pe care le vazuse, zicand: Binecuvantat este Imparatul care vine intru numele Domnului! Pace in cer si slava intru cei de sus. Dar unii farisei din multime au zis catre El: Invatatorule, cearta-ti ucenicii. Si El, raspunzand, a zis: Zic voua: Daca vor tacea acestia, pietrele vor striga. Si cand S-a apropiat, vazand cetatea, a plans pentru ea, zicand: Daca ai fi cunoscut si tu, in ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tai. Caci vor veni zile peste tine, cand dusmanii tai vor sapa sant in jurul tau si te vor impresura si te vor stramtora din toate partile. Si te vor face una cu pamantul, si pe fiii tai care sunt in tine, si nu vor lasa in tine piatra pe piatra pentru ca nu ai cunoscut vremea cercetarii tale." (Luca 19, 37-44)



Am coborat si am urcat...

spre Biserica Maria Magdalena o manastire ruseasca aflata pe Muntele Maslinilor, foarte aproape de Gradina Ghetsimani, in Ierusalim. 







"Iisus umbla prin cetati si prin sate, propovaduind si binevestind imparatia lui Dumnezeu, si cei doisprezece erau cu El; si unele femei care fusesera vindecate de duhuri rele si de boli: Maria, numita Magdalena, din care iesisera sapte demoni" (Luca 8, 1-2).
Maria Magdalena este prima careia Mantuitorul Iisus Hristos i s-a aratat, dupa Inviere, dupa cum citim: "Si inviind dimineata, in ziua cea dintai a saptamanii (duminica), El (Iisus) s-a aratat intai Mariei Magdalena, din care scosese sapte demoni. Aceea, mergand, a vestit pe cei ce fusesera cu El si care se tanguiau si plangeau" (Marcu 16, 9-10).





Biserica Sfanta Maria Magdalena a fost construita in anul 1886, de catre tarul Alexandru al III-lea al Rusiei, in onoarea mamei sale, imparateasa Maria Alexandrovna. Biserica a fost construita cu traditionalul acoperis cu turle, stil specific Rusiei, in perioada secolelor XVI-XVII, avand sapte turle aurite, in forma de "ceapa".




In anul 1888, marele duce Serghei Alexandrovici, fratele lui Alexandru al III-lea, impreuna cu sotia lui, marea ducesa Elizabeta de Hesse-Darmstadt, nepoata a reginei Victoria si sora a ultimei imparatese a Rusiei, au participat la sfintirea bisericii, ca trimisi ai imparatului.


Marea ducesa a Rusiei a iubit aceasta biserica inca dintru inceput, motiv pentru care l-a si insarcinat cu zugravirea icoanelor acesteia pe pictorul rus Sergei Ivanov (1864-1910). Pictorul a zugravit mai multe scene din viata Sfintei Maria Magdalena, toate pastrandu-se, in biserica, pana astazi.




Deasupra iconostasului se afla icoana care o infatiseaza pe Sfanta Maria Magdalena, tinand in mana un ou rosu si sezand inaintea imparatului roman Tiberiu. Ea ii spune imparatului despre procesul cel nedrept facut lui Iisus Hristos. Se stie ca, dupa procesul nedrept facut lui Iisus, Irod a fost trimis in exil.


Iconostasul este lucrat din marmura alba si bronz. Pe acesta se afla o serie de icoane zugravite de renumitul artist rus, Vereshchaguin. In dreapta iconostasului, intr-un tron sculptat in lemn, se afla asezata icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului Indrumatoarea (Hodighitria). Aceasta icoana a fost adusa din Liban. In secolul al XVI-lea, aceasta a scapat in chip minunat dintr-un incendiu ce a cuprins intreaga biserica. Se cunosc mai multe vindecari minunate, in urma unei epidemii de holera.




In interior, cu mare evlavie, sunt pastrate Moastele unor sfinte martire din Rusia: marea ducesa Elisabeta Feodorovna si maica Varvara Yakovleva, ambele aruncate in inchisoare in timpul revolutiei bolsevice din anul 1917 si martirizate in ziua de 18 iulie 1918.




Marea ducesa Elisabeta, ramasa vaduva in urma omorarii prin asasinat a sotului ei, in anul 1905, a intrat in manastire si s-a calugarit. Ea a intemeiat o manastire de maici, in Moscova, obstea avand drept prima slujire opera caritabila. Dupa revolutia din anul 1918, ducesa Elisabeta, impreuna cu sora Varbara si alti membri ai familiei imperiale, a fost aruncata intr-o mina parasita, unde a si murit de foame.


Trupurile celor doua nevoitoare, Elisabeta si Varbara, au fost luate, mai apoi, si aduse in Ierusalim. In anul 1920, acestea au fost asezate, spre odihna, dupa dorinta marii ducese, in cripta de sub Biserica Sfanta Maria Magdalena. Cele doua femei au fost canonizate ca sfinte martire in anul 1981, cand trupurile lor au si fost asezate in biserica cea mare, spre inchinare.
sursa:http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/biserica-sfanta-maria-magdalena-ierusalim-124478.html









Era dincolo de amiaza... soarele inca ardea puternic si noi inca pe drumuri, poate obositi, dar nimeni nu mai socotea nimic, doar strabatea poate in tacere, poate mai ganditori, drumul pe care Domnul a fost...Locuri pe care multi dintre noi nu gandeam ca vom mai fi... Ghetimani...


"Atunci Iisus a mers impreuna cu ei la un loc ce se cheama Ghetsimani si a zis ucenicilor: Sedeti aici, pana ce Ma voi duce acolo si Ma voi ruga. Si luand cu Sine pe Petru si pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a inceput a Se intrista si a Se mahni...Atunci le-a zis: Intristat este sufletul Meu pana la moarte. Ramaneti aici si privegheati impreuna cu Mine. Si mergand putin mai inainte, a cazut cu fata la pamant, rugandu-Se si zicand: Parintele Meu, de este cu putinta, treaca de la Mine paharul acesta! Insa nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiesti." (Matei 26, 36-39)


Si Biserica Agoniei sau tuturor Natiunilor. Denumirea bisericii vine de la faptul ca a fost construita pe locul unde, dupa traditie, Domnul nostru Iisus Hristos s-a rugat in noaptea prinderii Sale. Numele sub care mai e cunoscuta, anume "Biserica Tuturor Natiunilor", aminteste ca la constructia ei au contribuit mai multe tari.

 Coroana de spini inconjurand o bucata din piatra, pe care traditia spune ca Iisus a ingenuncheat sa se roage in noaptea dinaintea Patimilor.
In absida altarului exista de asemenea un mozaic ce reprezinta scene precum: "Iisus rugandu-Se consolat de un inger!", iar in absidele laterale alte episoade, tot in mozaic, ale patimirii lui Hristos: "Sarutul lui Iuda" sau "Prinderea lui Iisus".


Si am plecat spre singurul loc in care inima noastra se putea odihni... la Maica Domnului, la Biserica Adormirii Maicii Domnului.
 Asezata in Valea lui Iosafat, la poalele Muntelui Maslinilor, biserica zidita pe locul unde a fost inmormantata, pentru scurt timp, Maica Domnului, este o biserica semi-ingropata, in forma de cruce, in care se ajunge coborand o serie de trepte din lespezi de piatra. 



La mijlocul galeriei de coborare spre Mormant se afla doua mici paraclise, de o parte si de alta a treptelor. In partea dreapta este paraclisul Sfintilor Parinti Ioachim si Ana, cu un mic altar de inchinare, si in partea stanga, paraclisul Deptului Iosif, logodnicul Fecioarei.



In pestera neagra multimi de candele luminau pestera ca un Craciun... da, aici era ca la Craciun ... feeric... minunat, spectaculos de frumos...

Parintele Anatol  ne-a intampinat cu mare iubire...






Cand a binevoit Hristos, Dumnezeul nostru, sa ia la Sine pe Maica Sa, atunci cu trei zile mai inainte, a facut-o sa cunoasca, printr-un inger, mutarea ei de pe pamant la viata cea cereasca. Deci, instiintandu-se Nascatoarea de Dumnezeu despre aceasta, s-a bucurat, cu bucurie mare, si s-a suit degraba in Muntele Maslinilor, ca sa se roage.

S-a intors, apoi, acasa si a pregatit toate cele de ingropare, incredintand, pe vecine ca, mutandu-se in ceruri, nu numai pe ele nu le va uita, ci pe toata lumea o va cerceta si o va ocroti. Si a impartit vaduvelor sarace vesmintele sale. Si a luat, apoi, iertaciune de la toti si, culcandu-se pe pat, a facut rugaciune pentru intarirea lumii si pentru vietuirea in pace. Si, binecuvantand pe toti cei de fata, si-a dat sufletul in mainile Fiului si Dumnezeului ei. Si multe vindecari s-au impartit tuturor celor bolnavi, prin binecuvantarea ei.


Si, s-a facut, atunci, tunet mare si au venit de la marginile lumii, ca pe niste nori, toti Apostolii lui Hristos, la casa Maicii Domnului din Ierusalim. Si, incepand Petru cantarea cea de ingropare, Apostolii au ridicat patul si au petrecut, pana la mormant, trupul cel primitor de Dumnezeu. Si, sosind in satul Ghetsimani si asezand in mormant trupul Maicii Domnului, Apostolii au zabovit, acolo, inca trei zile, asteptand peApostolul Toma, care din dumnezeiasca randuiala, lipsea.




Si, sosind, Toma Apostolul era intristat, ca nu se invrednicise sa vada, si el, chipul adormit al Maicii Domnului, ca si ceilaiti Apostoli. Deci, s-a deschis, cu hotarare de obste, mormantul, pentru el. Si, daca s-a deschis, s-au minunat, ca au aflat mormantul fara sfantul ei trup si era numai giulgiul lasat, ca mangaiere si marturie nemincinoasa a mutarii Nascatoarei de Dumnezeu, cu trup cu tot, la ceruri.


Icoana Maicii Domnului Ierusalimiteanca este asezata in spatele Mormantului...


M-am rugat Maicii Domnului, ocrotitoarea si sprijinul meu  si privind-o , printre lacrimi, i-am vazut ochii vii  spunandu-mi parca:
-Este ceva din ceea ce ai cerut , bun pentru mantuirea ta, si nu ti-am dat?
 Si-am plans si mai tare, ca si Petru si i-am spus...
-Tu, stii, Maica, cat de iubesc!
 Din nefericire iubirea mea nu poate acoperi multimea pacatelor mele si nici rasplati nici macar 1% din bunatatea si binefacerile primite...Raman insa pe drumul acesta de mantuire, nadajduind, plangand, cerand...iubind, luptand sa ma golesc de patimi ...


Si am iesit obosita de trairea acestor intamplari si am plecat spre Biserica Romaneasca din Ierusalim

Aşezământul românesc din Ierusalim este situat în partea de nord vest a vechii cetăţi a Ierusalimului, în cartierul numit Mea-Searim, pe strada Shivtei Israel, nr. 46.

Catapeteasma este frumos împodobită în stilul artei brâncoveneşti cu motive decorative vegetale realizate în relief adânc şi suflate în aur ca şi celelalte icoane care dau o strălucire aparte întregii bisericii. La aceasta contribuie şi piesele de mobilier realizate din lemn masiv sculptat, precum şi minunatele scoarţe cu modele tradiţionale româneşti realizate în mănăstirile din ţară.


Poate cea mai frumoasă şi mai grăitoare imagine de aici este icoana Maicii Domnului ocrotitoarea României, icoană care o prezintă pe Sfânta Fecioară cu Pruncul în braţe acoperind cu un steag protector România mare.




sursa:http://www.jerusalem.ro/ierusalim_pre.htm

Am petrecut minute importante in care ne-am odihnit in acest loc ,pentru noi, cei scuipati de copii pe strada , acesta fiind Romania...Da, persoane din grupul nostru au fost scuipate pentru ca, in mod evident suntem crestini
Ziua aproape se dusese... Traisem o zi cat o viata, de la plecarea din hotel pana la timpul acesta...
am revenit pe strazi care deja pareau ale noastre...la hotel... 

iar masa de seara impreuna...parintii stateau langa mine si priveau bland si prietenos pelerinii din grupul nostru, deja frati ...In grup cu noi erau trei femei frumoase, prietene, chiar inrudite prin faptul ca una din ele era nasa alteia... tinere,elegante, sigure de ele, cu siguranta tineretii implinite... frumoase... Glumele lor si povestile lor  ne inseninau de multe ori...
-Ia uite cum priveste platourile! Parca-i un strunf!- a zis parintele Filip despre Marcela 
 Cu totii ne-am oprit  si ne-am intors spre zona cu platouri! Marcela, cea mai vesela, cea mai spontana femeie din grup. tinand mana cumva pe  sold, privea critic platourile... dar farfuriile se umpleau de mancare ...buna, calda... facuta cu iubire pentru noi... apoi a facut ceai pentru parinti si l-a adus la masa...
Alaturi, un grup linistit de rusi  se asezau la masa doar dupa ce faceau rugaciunile ... chipul unei femei in varsta arata coborat dintr-o icoana...
Doamne, multumesc pentru bunicii mei ortodocsi si pentru parintii care m-au botezat! 
Duminica... 
Ultima zi intreaga la hotel...
Hoveza..."pohta ce-am pohtit"
Imi era atat de teama de  urcus incat aproape paralizata ma simteam... De aceia am plecat repede , urmandu-i pe preotii tineri , parintele Filip si parintele Victor

O cruce...

Valea numita "Wadi Kelt" strabate o insemnata parte din pustiul Iudeii. Valea pustiului Hozeva merge paralel cu drumul antic roman ce leaga Ierusalimul de Ierihon, drum pe care cobora si samariteanul milostiv (Luca 10, 29-37). Manastirea este asezata pe panta abrupta a malului vestic al vaii, intr-o regiune mai mult palestinana decat israeliteana.







 si foarte repede, mai repede decat imi aduceam aminte, am ajuns la poarta.




Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul este sapata intr-un perete de stanca, pe locul unei stravechi asezari monahale, de la inceputul veacului al V-lea, situata la apus de Ierihon, pe valea paraului Horat - Cherit - din Vechiul Testament, numit azi Hozeva, in preajma caruia a trait Proorocul Ilie, in timpul prigonirii lui catre regele Ahab.
Sincer,  primul motiv pentru care am urcat aici, stiind ca este greu si mult mai greu, va fi la intoarcere a fost ... sfantul Ioan Iacob Hozevitu                          
...

"Toţi se foloseau de smerenia, de blândeţea şi de dragostea lui şi cugetau că este un ales al lui Dumnezeu."

Sfantul Ioan Iacob de la Manastirea Neamt s-a nascut in anul 1913 si a trecut la cele vesnice in data de 5 august 1960, la varsta de 47 de ani. Sfantul a ajuns si Tara Sfanta si a mers la Asezamantul Romanesc de la Iordan, unde a devenit indrumator duhovnicesc. Cu toate acestea ravnitorul egumen nu era multumit de nevointele sale si dorea o vietuire mai aspra, intr-un loc mai pustiu asemenea marilor anahoreti din epoca de aur a crestinismului.




Cuviosul Parinte Ioan s-a retras in Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul, loc in care se afla si pestera unde a trait pentru o vreme si Sfantul Proroc Ilie Tesviteanul. Aici, au trait in vechime mii de calugari multi dintre ei martirizati in vremea persilor. Poate tocmai de aceea si cuviosul roman a ales pentru nevointa aceasta manastire, in care insa a locuit o vreme scurta, pentru ca in anul 1953 se retrage intr-o alta pestera din apropiere, unde a ramas pana la sfarsitul vietii, in cea mai severa schimnicie.


In aceasta pestera sapata in stanca abrupta a muntelui cuviosul isi petrecea zilele in cea mai inalta rugaciune si post, odihnindu-se pe o rogojina asternuta pe o scandura si hranindu-se cu putine merinde uscate. In aceasta asezare saraca s-a smerit si s-a rugat cuviosul Ioan vreme de opt ani, rabdand frigul, foamea, setea, arsita, boala si lipsurile si ispitele de tot felul. 



Trupul sfantului a fost asezat in pestera mormintelor, in locul pe care si-l pregatise el insusi, de mai inainte. La moartea lui multimi de pasari s-au adunat la manastire, in chip minunat. Timp de douazeci de ani, cinstitul trup al cuviosului s-a odihnit in mormantul din Pestera Sfanta Ana. In luna august 1980, prin pronia dumnezeiasca, deschizandu-se mormantul sau, trupul cuviosului a fost gasit intreg, neputrezit si raspandind miros de buna mireasma. Moastele sale au fost stramutate, cu mare procesiune, in Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul si asezate in paraclisul acesteia.




"Si a zis Domnul catre Ilie: "Du-te de aici, indreapta-te spre rasarit si te ascunde la paraul Cherit, care este in fata Iordanului. Apa vei bea din acel parau, iar mancare am poruncit corbilor sa-ti aduca acolo!" Si a plecat Ilie si a facut dupa cuvantul Domnului; s-a dus si a sezut la paraul Cherit, care este in fata Iordanului. Corbii ii aduceau paine si carne dimineata, paine si carne seara; iar apa bea din parau. Dupa o vreme paraul a secat, nemaifiind ploaie pe pamant. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ilie, zicand: "Scoala si du-te la Sarepta Sidonului si sezi acolo, caci iata am poruncit unei femei vaduve sa te hraneasca!" (III Regi 17, 2-9)





Intru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, căci lăsând lumea şi patria ta, ai luat Crucea lui Hristos şi în valea Iordanului te-ai aşezat spre nevoinţă. Pentru aceasta şi cu îngerii acum se bucură, Cuvioase Părinte Ioane, duhul tău. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
 I-am povestit despre Filip , pentru ca m-am rugat sfantului  si sfintei Maria Magdalena pentru nasterea lui Filip ... si Filip  s-a nascut pe 22 iulie in ziua de praznuire a sfintei Maria Magdalena..iar pe 23 iulie e ziua de nastere a ... celui care s-a sfintit si este acest sfant drag mie...



La cei din urmă

Când gura mea, iubite frate,
Se va închide pe vecie
Şi mâna mea cea slăbănoagă
Va înceta de a mai scrie.
Atunci să cauţi la răbojuri
Pe care eu le-am însemnat
În vremea când eram odată
Cu gândul paşnic, adunat.
Să cugeţi cu luare-aminte
Acestea ce s-au zămislit
Prin harul luminării sfinte
În gândul meu cel umilit!
Şi dacă-ţi vine întristarea
Aproape de mormântul meu
Atunci să mergi la Schitul nostru
Că - nevăzut - mă duc şi eu.
Să mergi acolo primăvara
Când toate jos se veselesc
Şi când se văd trecând cocoară
Spre plaiul nostru românesc!
Acolo să citeşti cântarea
Blagoslovitului Iordan
Şi apa va ţine isonul
La versuirea lui Ioan.
Ea va cunoaşte graiul tainic
Şi murmurând încetişor,
Va face semn la păsărele
Şi toate vor cânta în cor!

asa am simtit...parca sfantul s-a bucurat ca am fost, ca am citit acatistul ... ca ne-am rugat ...

Am  refacut drumul urcand... mai greu...
-Mama , vrei un magar? intrebau beduinii 
-Nu, nu am bani ! Magarul sunt eu!
-Eeeee! Nuuuuuuuuuuuuu!
si iar la drum ... spre Iordan!


Clipe de bucurie sub tricolorul romanesc














Si am lasat Iordanul... si am plecat si mai prieteni si mai frati decat fusesem pana atunci, spre manastirea sf Gherasim... Ea a fost intemeiata de catre Sfantul Gherasim cu scopul de a servi ca asezamant pentru toti pustnicii de pe Valea Iordanului. Aceasta zona a fost leagan al monahismului crestin mai bine de o mie de ani, nenumarate manastiri inaltandu-se.


De-a lungul timpului, in jurul acestei manastiri, au trait multi sfinti. Dintre cei mai cunoscuti, ii amintim pe Sfanta Maria Egipteanca si pe Sfantul Cuvios Zosima. Aici au vietuit, o bucata de vreme, si doi sfinti romani: Sfantul Cuvios Iosif de la Bisericani siSfantul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamt.



Sfantul Gherasim de la Iordan avea ca ucenic un leu, ramas cunoscut sub numele de "leul Sfantului Gherasim". In viata sfantului se marturiseste ajutorul dat leului de catre sfant, in momentul in care leul avea infipta in picior o mare aschie de lemn. Din acel moment si pana la moartea sfantului, leul nu s-a mai despartit de el, iar in momentul mortii Sfantului Gherasim, leul a venit si s-a intins pe mormantul sau, murind de durerea despartirii.

Mi-a fost greu aici... mi le aminteam mereu pe fete, pe Aurelia si Daniela, pe Nuta si pe Ana Maria,cele cu care am fost in Israel prima data... aici s-au jucat cu papagalii...acum doar le-am auzit glasurile ...de vazut nu am mers sa-i vad...








Dumnezeu sa randuiasca sa mai pasim impreuna pe aceste locuri...




locuri sfinte care deja schimbasera in inimile noastre acele lucruri care ne desparteau de Lumina...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu