Il purtam pe Iisus in trupul meu! Cine putea fi mai puternic decat noi? Am plecat deja cu pas potolit, avand-o langa mine pe Aurelia, spre pestera sfantului Iov. Peste pestera este construita o biserica de o frumusete care mie personal imi aminteste frumusetea marilor muzee ale lumii. Dumnezeu a daruit multor oameni talanti minunati...nu numai lui Da Vinci. Si unii dintre ei sunt necunoscuti.
Ne-am asezat la coada pentru a intra in pestera.Nu stiu cum m-am trezit printre primii, in fata mea fiind doar unul din preotii grupului impreuna cu famila sa.Eram emotionati.Unii dintre noi total nestiutori despre ceea ce urma sa fie, altii, asa ca mine, tocmai pentru ca stiam...V-am spus ca eram puternica dar...slava lui Dumnezeu pentru frica care este inceputul intelepciunii!
-Ai grija, Aurelia! Ne dezbracam de haina si ne descaltam de incaltaminte!Culoarul pe care vom intra este mic, tare mic.Si vom intra pe burta!
Preoteasa s-a intors spre mine si-n ochii dansei am vazut intrebarile!Fetitele cele dulci erau alaturi de dansa.
-Vor intra si ele? -am intrebat.
-Da.
-Atunci mai bine ii chemati pe parinti sa fie cu ele!Eu asa as face!
Si dansa a chemat parintii, doi tineri absolut minunati despre care va voi povesti in curand.
Ma gandeam cu teama la intrarea mea.Luasem in tara binecuvantarea duhovnicului care chiar ma intrebase:
-Dar ai mai fost acolo.De ce mergi iar?
-Ca sa intru in pestera la sfantul Iov.
-Nu ai mai intrat?
-Ba da, dar vreau sa vad ce e acolo!
-Pai nu ai vazut prima data?
-Nu!
-De ce?
-De lacrimi!
Dialogul este real! Ma binecuvantase si PS Galaction in sambata dinainte de plecare! Dar...numai eu imi stiu zgura din sufletul meu, doar eu si Sfantul Iov.De ce m-ar lasa sa intinez locul lui curatit prin zeci de ani de nevointe si lacrimi?
Dialogul este real! Ma binecuvantase si PS Galaction in sambata dinainte de plecare! Dar...numai eu imi stiu zgura din sufletul meu, doar eu si Sfantul Iov.De ce m-ar lasa sa intinez locul lui curatit prin zeci de ani de nevointe si lacrimi?
Si cand ma tot munceam cu gandurile si teama, cineva a strigat:
-Uite-l pe IPS Teodosie!
Va imaginati? Acolo, atat de departe de Romania, un mare ierarh al bisericii noastre binecuvantand pelerinii romani pentru ...intrarea in pestera sfantului Iov! Rareori am fost asa bucuroasa ca atunci. Si parca mai cu curaj mi-am asteptat intrarea. IPS-sa a intrat insotit de diaconi , a sarutat moastele sfantului Amfilohie si sfantului Iov si...scotandu-si crucea si engolpionul a intrat cu mare usurinta in pestera!Cand, dupa cateva minute a revenit de acolo, ne-a binecuvantat razand pe toti...Si pentru ca eu eram in al doilea rand si altii s-au aplecat mai cu ravna...mana sa nu s-a atins de capul meu.
-Doamne, oare nu am sa intru? Ma intrebam cu inima cat un purice!
Si a venit momentul in care am intrat pe culoar. M-am dezbracat de haina, am pus-o peste geanta...am descaltat ghetele si desculta, asezandu-mi broboada pe cap am mers la sfantul Iov la racla:
Ce i-am spus?...
Aurelia ma urma tremurand.Si eu eram emotionat.Nu stiu cum de l-am vazut pe preotul din grupul meu alaturi si am mers:
-Parinte, mai binecuvantati-ma odata!
-Cand iesim-mi-a spus Parintele.
-Nu, parinte, acum ca mie mi-e frica!
Mana parintelui a coborat repede pe crestetul meu:
-Dumnezeu,pentru rugaciunile sfatului Iov sa va miluiasca!Si am privit, abia atunci, spre intrarea in pestera.
-Doamne, oare nu am sa intru? Ma intrebam cu inima cat un purice!
Si a venit momentul in care am intrat pe culoar. M-am dezbracat de haina, am pus-o peste geanta...am descaltat ghetele si desculta, asezandu-mi broboada pe cap am mers la sfantul Iov la racla:
Ce i-am spus?...
Aurelia ma urma tremurand.Si eu eram emotionat.Nu stiu cum de l-am vazut pe preotul din grupul meu alaturi si am mers:
-Parinte, mai binecuvantati-ma odata!
-Cand iesim-mi-a spus Parintele.
-Nu, parinte, acum ca mie mi-e frica!
Mana parintelui a coborat repede pe crestetul meu:
-Dumnezeu,pentru rugaciunile sfatului Iov sa va miluiasca!Si am privit, abia atunci, spre intrarea in pestera.
Acum pot sa va spun:intrarea se afla situata pe un perete lateral, la aproximativ 50 de centimetri de podeaua pesterii celei mari in care se afla si racla cu Sfintele Moaste ale Sfantului Iov. Desi intrarea este atat de ingusta pot intra acolo si persoane corpolente sau dimpotriva, persoane mici nu au cum sa intre, accesul fiind in functie de credinta fiecaruia si de pacate.
Culoarul are 3 metri. Se intra pe burta tarandu-te ca o omida, ca un sarpe...Nu vezi nimic si nu te poti ajuta decat de bratele pe care le pui in fata, cu coatele te impingi atat cat poti...dar sfantul Iov, m-a ajutat iar...am simtit cum alunec ca pe gheata...baietii din pestera ma sfatuiau cum stiau si ei mai bine, eu cu febra...mai mult din instinct inaintam, am tras un pic de picioare sa le aduc sub mine cand despicatura pesterii s-a largit... si am intrat, alunecand spre intunericul sfant. M-am nascut duhovniceste iar in pestera. Aurelia a intrat dupa mine. Trupul tot imi ardea de la loviturile peretilor...Am plans, am ras, am sarutat peretii...Intr-o scobitura era o candela care ardea langa icoana sfantului Iov. Musafiri ai unui sfant...Alaturi pelerinii vrednici: Aurelia, fetitele cele dulci, parintii lor, preotul cu sotia si fetele...multi...multi...Se spune ca nu pot intra decat 5-6, noi am fost cred ca 15!
-Sfinte Dumnezeule,Sfinte Tare, Sfinte fara de moarte Miluieste-ne pe noi! Tatal nostru care esti in ceruri...
Parintele se ruga cu bucurie si lacrimi.Si noi cu glasuri tremurand la lacrimi.
-Cine e aici? a intrebat desi stia.Fricosii?
O, minune, mare este puterea rugaciunii, mare este puterea lui Dumnezeu!
Am trecut un prag psihologic dificil.Am intrat si am stat cateva minute acolo.As mai fi ramas dar alti pelerini asteptau randul cu emotii.Era dreptul lor la bucurie.Am iesit iar catarandu-ma pe franghia cu noduri...punand picioarele pe adanciturile mici din piatra lucioasa...si m-am trezit pe burta, iesita trei sferturi din pestera dar fara sa pot cobor.
-Si acum ce fac? am intrebat
Puneti mainile pe lateral si coborati-mi-a spus cineva
Nu stiu cum...alunecand gramada am ajuns fara nicio lovitura importanta pe podea. Alaturi...in racla Sfantul Iov cred ca radea putin de mine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu