Postul Mare

Stiu mai am de povestit din pelerinaj, inca nu am ajuns la Lavra si nici la Sf Lavrentie...Promit ca voi continua, dar azi a inceput Postul Mare.Nu stiu cum va simtiti voi.Dar eu ma simt plina de bucurie si obosita.Daca programul mi-ar permite, as dormi un pic...Urmeaza la ora 15 o sedinta(ati observat cum se pun sedintele in astfel de zile?) si apoi Canonul cel Mare!Prima zi!

Iubesc Canonul cel Mare.Iubesc Postul Pastelui! Ieri am fost plecata la  Manastirea Bujoreni, acolo slujeste parintele Alexie si ieri, de ziua parintelui am fost acolo.Am venit tarziu...iar 400 de km la intoarcere...drum lung dar incununat de bucurii.Atata doar ca intaziam de la vecernia iertarii.

Eu intarziam , nu depindea de mine intoarcerea, lumea,pelerinii mai vroiau si o alta manastire...si fierberea mea nu facea niciun folos nimanui.Am zacut la un moment dat, zicandu-mi ca probabil nu voi mai prinde prea mult nici din cateheza care urmeaza vecerniei.

-Cum vrei Tu, Doamne!-am zis

-Ei, dumneavoastra vreti tot, si la Bujoreni si la vecernie in Slobozia?-m-a iintrebat cu ton, o doamna

-Da, am raspuns eu! cu obraznicie

E o sete in mine pe care fiecare slujba a bisericii o alimenteaza.Da, eu vreau!Ca Dumnezeu sa vrea, trebuie sa vreau si eu, asa mi-a zis Parintele!

Si am ajuns tarziu, vecernia se terminase, iar cateheza era in plina desfasurare.Am stat rezemata de usa pana cand Parintele m-a chemat in fata pe un scaun
-La prezidiu- a zis cineva amuzat de stanjenala mea.

Si dupa cateheza, Parintele a facut rugaciunea de intrare in post.Ne-a cerut iertare si apoi noi, am sarutat crucea si ne-am cerut iertare de la parinte.I-am sarut mana!

M-am imbratisat cu fratii mei de potir! Am primit-o langa inima mea pe femeia care ...saraca,in ultimul an, m-a urat pana la nebunie!Si-a cerut iertare plangand si eu am imbratisat-o simtind cu adevarat ca ea e mai buna decat mine.

Am ras, am facut planuri de pelerinaje, am plans!

Si dupa ce am imbratisat-o si pe mica Daria cerandu-i si ei iertare ca i-am spus de prea multe ori"Nu.Nu!"am mers acasa.Vorba parintelui, am golit frigiderul, am spalat ultimile canute si dupa canonul zilnic, m-am culcat spunadu-mi:

-A inceput Postul Mare! Doamne ajuta-mi sa-l duc si ducandu-l sa Te gasesc si rastingandu-ma cu Tine sa Inviez din pacat .Eu si copii mei si neamul meu tot, cu vii si adormiti si prietenii mei si toata suflarea Ta, Doamne!

Doamne! Dă-ne să ne vedem păcatele noastre, aşa încât mintea noastră, atrasă cu desăvîrşire de luarea-aminte faţă de păcatele noastre, să înceteze a mai vedea greşelile aproapelui şi să-i vadă pe toţi, într-acest chip, buni. Dă inimii noastre să părăsească grija pierzătoare de neajunsurile aproapelui, să îşi unească toate grijile numai în grija pentru dobândirea curăţiei şi sfinţeniei poruncite şi gătite nouă de Tine. Dă-ne nouă, celor ce ne-am spurcat haina sufletului, să o albim iarăşi: ea a fost deja spălată prin apele botezului, iar acum, după pângărire, aceste haine au nevoie să fie spălate prin apele lacrimilor. Dă-ne să vedem în lumina harului Tău neputinţele cele de multe feluri care trăiesc în noi, înăbuşind în inimă mişcările duhovniceşti, aducând în ea mişcările sângelui şi trupului care sunt potrivnice Împărăţiei lui Dumnezeu. Dă-ne marele dar al pocăinţei, înaintea căruia merge şi pe care îl naşte marele dar al vederii păcatelor noastre.

Păzeşte-ne, cu aceste mari daruri, de hăurile amăgirii de sine, care apare în suflet din pricina păcătoşeniei sale neluate în seamă şi neînţelese, şi se naşte din lucrările patimii dulceţii şi slavei deşarte care trăiesc în el neluate în seamă şi neînţelese. Păzeşte-ne pe noi cu aceste mari daruri în calea noastră către Tine, şi dă-ne nouă să ajungem la Tine, Cela ce chemi pe cei ce-şi recunosc păcătoşenia şi lepezi pe cei ce se socot drepţi, ca să Te slavoslovim în veci, întru veşnica Ta fericire, a Singurului Dumnezeu Adevărat, Răscumpărătorul celor robiţi şi Mântuitorul celor pierduţi. Amin.

Sfântul Ignatie Briancianinov

***

Rugaciune care se citeste in fiecare post

Dumnezeul nostru, nadejdea tuturor marginilor pamantului si a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai inainte ai tocmit, prin Legea Ta cea Veche si cea Noua, aceste zile de post, la care ne-ai invrednicit sa ajungem acum, pe Tine Te laudam si Tie ne rugam: intareste-ne cu puterea Ta, ca sa ne nevoim intru ele cu sarguinta, spre marirea numelui Tau celui sfant si spre iertarea pacatelor noastre, spre omorarea patimilor si biruinta asupra pacatului,- ca impreuna cu Tine rastignindu-ne si ingropandu-ne, sa ne ridicam din faptele cele moarte si sa petrecem cu buna placere inaintea Ta intru toate zilele vietii noastre. Ca Tie se cuvine a ne milui si a ne mantui pe noi, Hristoase-Dumnezeule, si Tie slava inaltam, impreuna si Celui fara de inceput al Tau Parinte, si Preasfantului si bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.