Peste putin timp voi pleca spre Closca.Cu o putine exceptii in ultimii 9 ani aceasta seara inainte de Nasterea Domnului am petrecut-o la Closca la priveghere de noapte. E ca si cand, precum magii, urmand steaua mergem la Betheem sa-L primim pe Iisus, Mantuitorul!Inainte de luceafar se naste! Port in inima mea o scurta discutie cu sora E. Eram in Grecia la sfantul Spiridon dar noi discutam de Maica Domnului pe care amandoua o iubim mult. Si sora E zice:
-Ma gandesc cum a fost ca Maica Domnului, un copil sa primeasca in bratele ei un astfel de Copil!
Si de atunci mintea mea s-a mutat la Betheem, in Casa Painii si orice as face, oriunde ma duc tot asta gandesc...cum Ea, Fecioara Maria, aproape copila, a primit in bratele ei un Prunc Sfant stiind ca El este Mesia...Si L-a primit...si L-a hranit... si L-a ocrotit plecand cu El pe un drum pe care si eu l-am parcurs si am vazut cat e de greu chiar si acum cand drumurile sunt asfaltate, cum s-au ascuns de talhari, cum au ajuns in Egipt unde nu toti i-au primit cu dragoste, pentru ca fiind Dumnezeu in apropierea Lui statuile zeilor lor cadeau si se stricau ...cum au suferit omeneste de foame si sete... cum L-a crescut ca orice mama invatandu-L tot ce stia "si El le era supus"...cum stia ca asa cum dreptul Simeon a zis ca prin inima ei va trece sabie ...si a trecut...Cum a fost de fata la multe minuni si la Cina cea de taina...si a stiut plansul si rugaciunea din Ghetimani ...spectator al Rastignirii...si desi stia ca va Invia, cum a stat in orele coborarii Domnului in iad si cat o fi suferit pana la Inviere, desi stia, desi credea...dar inima de mama si inca mama de Dumnezeu este o altfel de inima!
Ma gandesc la toate acestea stiind ca ele nu sunt povesti, ele sunt istorie a mantuirii noastre si sunt cel mai mai minunat lucru daruit noua de Dumnezeu dupa caderea lui Adam...
Am fost de multe ori la Betheem... am sarutat locul marcat cu stea al nasterii lui Iisus Hristos si am stat la locul ieslei...cate emotii si cata bucurie poti simti acolo...si aproape de fiecare data, iesind din biserica am primit in bratele mele un copil al Betheemului...niciodata un crestin! Dar i-am imbratisat cu atat dragoste, egala cu dragostea pe care o port micutilor mei Filip si George!
Este, da este o Lumina in viata mea si Lumina este acest Prunc!Nu vreau sa spun ca Petru cuvinte mari , dar este o certitudine ca fara El eu in seara acesta nu as porni nicaieri...
Am fost dimineata la liturghie , apoi la cimitir ...era atat de umed afara desi nu plouase si rece...stiam ca voi pierde cel putin doua ore jumate din timpul zilei in care mai aveam cate ceva de facut, dar pentru ca imi stiu inima si ca nu as fi fost multumita sa nu merg la tamaiat si sa-i aprind candela, am parcurs pe jos distanta pana la cimitir, deloc scurta! Si bine am facut! Pentru ca m-am bucurat sa vad ca pomisorii lui Grig au inflorit si chiar si trandafirul era imbobocit sub gheata... si am stat un pic cu Grig , clipe de taina...apoi am plecat spre mormantul Inei singura pe care am decis sa o vizitez ...si pe drum m-am intalnit cu fiica ei cea mare...Impreuna am tamaiat, am aprins candela, ea i-a agatat coronita cu globuri si ne-am intors in mai putin de o ora in oras...Cine m-a ajutat pe mine azi? Nu Domnul? Ba da, El, Cel care imi va fi si Judecator! Mult milostiv ...Si Maica Domnului, ocrotitoarea vietii mele...
Lor le daruiesc acest timp si acesta mica truda de a pleca acum noaptea pe drumuri lungi...urmand o stea care de doua milenii ne spune ca aici suntem doar calatori, casa noastra este Acolo ...numai sa fim plini de dragoste dupa modelul Maicii Domnului si a lui Dumnezeu si sa avem pocainta!
Gata inchei... ma pregatesc sa plec, dragilor, aveti grija de sufletele voastre, pretuiti timpul si traiti aceasta bucurie! Prin mare taina, Iisus Hristos,se naste in toate sufletele care se deschid sa-L primeasca si se asaza in ieslea sufletelor noastre...Cred ca nu ne trebuie decat dragoste si pocainta !Sarbatoare mult luminata!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu