Este deja tarziu.Dar nu pot sa dorm si nici macar sa citesc...Alaturi mica mea valiza sta desfacuta asteptand ca dimineata sa pun in ea lucrurile agatate pe dulap...Plec si am emotii...Pentru ca se apropie ziua mea de nastere,fetita mea ma va duce maine la mare!Si eu ma simt ca si Goe! Plina de bucurie si emotie! Vor fi numai doua zile, dar eu am pregatit pentru aceste zile multe lucruri de imbracat, din dorinta ca Ruxandra sa nu se simta jenata cu mama ei,dar si un nou costum de baie pentru ca imi doresc sa ma scufund in mare. Nu stiu daca o voi mai face vreodata, atat timp cat voi mai trai. Si mi-e dor de 'marea aceasta mare si larga in care se gasesc taratoare, carora nu este numar, vietati mari si mici"(psalmul 103)!
De cativa ani, cred ca dupa America, mi-am dorit sa merg la mare...cu sentimentul ca asa cum spune Marin Sorescu
"M-am ascuns într-o scoică, pe fundul mării,Dar am uitat în care.
Zilnic mă cobor în adânc
Și strecor marea printre degete,
Să dau de mine.
Uneori mă gândesc
Că m-a mâncat un pește uriaș
Și eu îl caut acum pretutindeni
Să-l ajut să mă înghită tot.
Fundul mării mă atrage și mă înspăimântă
Cu milioanele de scoici
Asemănătoare.
Oameni buni, eu sunt într-una din ele,
Dar nu știu care.
De câte ori nu m-am dus drept către una,
Spunând: ”Acesta sunt eu”
Când deschidem scoica,
Era goală."
Cu multă dragoste vom aștepta...
RăspundețiȘtergere