luni, 25 aprilie 2016

Sarbatoarea Floriilor -Schitul Closca/24 aprilie 2016

De mult timp am planuit ca de Sarbatoarea Floriilor am sa fiu la Closca  si Dumnezeu a ajutat ca acest gand sa se implineasca.
 Impreuna cu Amalia, finutul meu Mihail si Marian,deja teolog in devenire, am plecat devreme spre Closca. Dar oricat de devreme plecam, de foarte multe ori,  altii sunt inaintea mea.
Biserica era impodobita cu vesmintele verzi,cu finic si flori, multimi de flori...



iar Parintele tinea in mana lumanarea impodobita cu flori care  simbolizează “florile credinţei, florile virtuţilor, florile bunătăţii sufleteşti şi ale luminilor nevăzute, dar reale, din sufletul omului care s-a pocăit şi curăţit”, asa cum talcuieste Patriarhului Daniel.
am ajuns la timp ca sa particip la  binecuvantarea  ramurilor de  salcie,simbol al renaşterii, curăţiei duhovniceşti dobândite prin rugăciune.
"Doamne, Dumnezeul nostru, Care şezi pe heruvimi; Cel ce ai arătat puterea Ta şi ai trimis pe Unul‑Născut Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, ca să mântuiască lumea prin Crucea, prin îngroparea şi prin învierea Sa; Căruia, venind în Ierusalim spre patima cea de bunăvoie, poporul care şedea întru întuneric şi în umbra morţii, luând semnele biruinţei, ramuri de copaci şi stâlpări de finic, I‑a prevestit învierea, Însuţi, Stăpâne, păzeşte‑ne şi pe noi, care urmând acelora purtăm în mâini ramuri de copaci în această zi de înainte‑prăznuire. Şi precum pe acele popoare şi pe acei prunci care Ţi‑au strigat Ţie: osana, apără‑ne şi pe noi, ca prin laude şi cântări duhovniceşti să ne învrednicim de dătătoarea de viaţă învierea cea de a treia zi, în Hristos Iisus Domnul nostru, cu Care împreună eşti binecuvântat, cu Preasfântul şi bunul şi de‑viaţă‑făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin."






Iesirea cu sfanta Evanghelie













Apostolul Filipeni 4/4-9


Fraţilor, bucuraţi-vă pururea întru Domnul. Şi iarăşi zic: Bucuraţi-vă! Îngăduinţa voastră să se facă ştiută tuturor oamenilor. Domnul este aproape. Nu vă împovăraţi cu nici o grijă. Ci întru toate, prin închinăciune şi prin rugă cu mulţumire, cererile voastre să fie arătate lui Dumnezeu. Şi pacea lui Dumnezeu, care covârşeşte orice minte, să păzească inimile voastre şi cugetele voastre, întru Hristos Iisus. Mai departe, fraţilor, câte sunt adevărate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, orice virtute şi orice laudă, la acestea să vă fie gândul. Cele ce aţi învăţat şi aţi primit şi aţi auzit şi aţi văzut la mine, acestea să le faceţi, şi Dumnezeul păcii va fi cu voi.




Înainte de Paşti cu şase zile, a venit Iisus în Betania, unde era Lazăr, cel care fusese mort şi pe care îl înviase din morţi. Acolo I-au făcut cină şi Marta slujea, iar Lazăr era unul dintre cei ce şedeau împreună cu Dânsul la masă. Atunci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mult preţ, a uns picioarele lui Iisus şi le-a şters apoi cu părul ei, iar casa s-a umplut de mirosul mirului. Decu unul dintre ucenicii Săi, Iuda al lui Simon Iscarioteanul, care avea să-L vândă pe Dânsul, a zis: de ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de dinari şi să se fi dat săracilor? Dar el a zis aceasta, nu pentru că îi era grijă lui de săraci, ci pentru că era fur şi, având punga la el, lua din ce se punea în ea. Iisus însă a zis: lăsaţi-o, căci pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat. Pe săraci pururea îi aveţi cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi pururea. Şi din iudei, mulţime multă a aflat că este acolo şi au venit nu numai pentru Iisus, ci ca să-l vadă şi pe Lazăr pe care-l înviase din morţi. Atunci s-au sfătuit căpeteniile preoţilor, ca şi pe Lazăr să-l omoare, fiindcă din pricina lui mulţi dintre iudei plecau de la ei şi credeau în Iisus. Iar a doua zi, mulţimea de popor care venise la proznic, auzind că vine Iisus în Ierusalim, au luat ramuri de finic şi au ieşit în întâmpinarea Lui şi strigau: Osana, bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului, împăratul lui Israel! Iar Iisus, aflând un asin tânăr, a şezut pe el, precum este scris: nu te teme, fiica Sionului; iată împăratul tău vine la tine, şezând pe mânzul asinei. Dar acestea nu le-au înţeles ucenicii Săi la început; ci după ce s-a preamărit Iisus, atunci şi-au adus aminte că acestea erau scrise pentru Dânsul şi că ei I le-au împlinit. Deci mulţimea care fusese cu El mărturisea cum l-a strigat pe Lazăr din mormânt şi l-a înviat din morţi. De aceea a ieşit poporul înaintea Lui, pentru că auzise că a făcut această minune.Ev.Ioan cap 12 1-18



Predica...









Iertati-ma , fratilor...



sus sa avem inimile







Cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste, sa va apropiati















Parintele ne-a cantat "Multi ani traiasca"


si lui Florinel


ne-a stropit cu isop
cu aghiasma... si a ramas cu credinciosii , in timp ce noi ...
noi, ne-am bucurat sa fim impreuna...

eu , cu fetita mea de botez... mult iubita si rasfatata!Daria! Darusca!

si m-am intors la biserica...



si apoi la trapeza...la ciorba de peste

si mai tarziu la vecernie










Seara și dimineața și la amiază Te lăudăm, Te binecuvântăm, îți mulțumim și ne rugăm Ție, Stăpâne al tuturor, iubitorule de oameni, Doamne, îndreptează rugăciunea noastră ca tămâia înaintea Ta și nu pleca inimile noastre spre cuvinte sau cugete viclene, ci ne izbăvește de toți cei ce vânează sufletele noastre. Că spre Tine sunt, Doamne, Doamne, ochii noștri, și întru Tine am nădăjduit; să nu ne rușinezi pe noi, Dumnezeul nostru.




Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui fără de moarte, a Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase, venind la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară. Lăudăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh Dumnezeu. Vrednic ești în toată vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viață. Pentru aceasta lumea te mărește, te mărește.


s-au schimbata vesmintele ... in vesminte de doliu...
s-a strans finicul
s-au schimbat candelele...si s-au stins luminile...
Parintele ne-a mai citit din Triod despre randuiala acestei saptamani a patimilor care tocmai a inceput, ne-a sfatuit sa ne spovedim , sa participam la slujbele bisericii acolo unde locuim, sa postim dupa puteri si ne-a slobozit... in curand incepea Denia Mirelui...
Din pacate pentru noi,trebuia sa plecam , iar  Parintele ramanea doar cu  obstea, cu satenii si cu ajutatorii manastirii... suficienti cat sa umple iarasi micuta biserica a schitului...

13 comentarii:

  1. "Seara și dimineața și la amiază Te lăudăm, Te binecuvântăm...să nu ne rușinezi pe noi, Dumnezeul nostru"
    ASTA s-a inteles dupa mii de ani de crestinism? ASTA facea Iisus si e Calea lasata de El?

    ...................

    " Lăudăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh Dumnezeu. Vrednic ești în toată vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viață. Pentru aceasta lumea te mărește, te mărește. "

    "Lumea" nu "mareste" cu "laudarosenii" nici pe Fiul si cu-atat mai putin pe Tatal... Si nu poate nici "sa Ii micsoreze" in vreun fel pentru ca "lumea" nu are putere asupra Lor! Intrebati-va ce se "asteapta" cu adevarat din partea fiecaruia?

    "Fiti treji"...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Rugaciunea acesta este foarte frumoasa si nici nu vad in aceste cuvinte altceva decat “inima infranta si smerita “pe care Dumnezeu nu o va urgisi ...”Seara si dimineata si la amiaza Te laudam”... Of, macar de am face-o! Macar de am avea gandul la Dumnezeu si macar de L-am binecuvanta pentru tot ceea ce secunda de secunda primim de la El.
      Da, ma rog ca ajutorul pentru mine sa fie in curatirea inimii mele si paza de viclenia cuvintelor...
      Desigur , stiu ca Dumnezeu nu asteapta de la mine laude formale, dar stiu ca , exact ca intr-o relatie de iubire , Dumnezeu asteapta inima mea ...si stiu ca nu ma va intreba decat cat am iubit si cat am implinit din poruncile iubirii!

      Ștergere
    2. Exista doua feluri de a fi "pe Cale": stand si admirand frumusetea peisajului, sau mergand. Care va atrage mai mult si care e mai folositoare?
      "O inima curatita" e paza contra vicleniei cuvintelor, dar poate nu despre asta e vorba... Ci de a nu gandi in stereotipii si desertaciuni lumesti atunci cand ne inaltam spre cele sfinte si dorim sa fim demni a ne alatura acolo! "Cand va rugati, cuvintele voastre sa fie putine caci Dumnezeu stie ce e in inima voastra..." Deci nu "cererea" in sine e importanta - ea fiind deja indeplinita, daca se pate, ci FORMA in care e facuta... Pentru ca "forma aceea" arata "cine" sunteti si "ce e in inima voastra"... Pare deci "neinsemnat si desart/viclean in cuvinte" sa nu o faceti mecanic, repetand cuvintele altora - care s-au exprimat cum au putut, pe ei insisi, ci folosind propriile cuvinte asa cum simtiti?

      Ștergere
    3. Dumnezeu vrea “inimi infrante" ... caci altfel "urgiseste"?!
      Dumneavoastra "ca om", ati dori asta copiilor pe care ii iubiti?
      " Dumnezeu asteapta inima mea ... "
      Cred ca asteapta cu mult mai mult de-atat! De-aceea am intrebat in postarea anterioara si nu am primit raspuns... :-)

      Ștergere
  2. Sunt aproape 2000 de ani de cand Iisus a fost rastignit, sau S-a rastibnit pe Sine... Iar cei ce au faptuit asta aveau un singur scop: odata cu moartea, toate sa se destrame, uitarea sa acopere totul! Pentru ca ceea ce s-a intamplat in acei 3 ani, i-a infricosat atat de tare, le-a cutremurat din temelie tot ce cladisera mii de ani pana atunci: supunerea omului prin frica de moarte, frica de suferinta fizica, frica de infometare, frica, frica...! Si iata, vine Fiul Omului si spune: nu va fie frica, viata vesnica va asteapta, nu va mai ganditi la foame, ca Omul traieste si cu fiecare cuvant al lui Dumnezeu, si painile, pestii vinul, toate se inmultesc cand Cuvantul e rostit! Si nu va mai ganditi la grijile zilei de maine, ca nici pasarile cerului nu o fac si au ce manca si Dumnezeu le-a invesmantat sa nu le fie frig...! Si pentru fiecare "nevoie" Cel venit avea raspuns...

    Apoi, dupa rastignire, a urmat Invierea! Multi considera ca "fara aceasta nimic nu ar fi contat" ( Calea lasata in cei trei ani anteriori, se stergea cu buretele?!)! Dar.. Iisus il inviase deja pe Lazar, apoi pe fiica sutasului roman...si nu le-a fost destul sa "inteleaga"?! Mai trebuia o jertfa ?! A venit... dar nu asa cum se asteptau! Pentru ca cele petrecute atunci, acolo, sunt mult mai adanci decat se doreste si s-a lasat sa se cunoasca... Daca va fi sa fie, vom mai discuta despre asta...Daca nu, nu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Minunat comentariu... am fost plecat la un schit unde merg uneori si despre care scriu, de fapt, la poarta schitului pentru ca e schit de calugari si ieri, acolo, pe treptele bisericii din pustiul care incepe sa infloresca, un calugar tanar, imi spunea retoric, cuvantul acesta, legat de toate grijile noastre" Cum sa nu stie Creatorul ce trebuie fiecaruia, daca El a facut totul?"Grija de maine... grija de hrana... grija de factura de lumina...si din pricina 'grijilor mari' uitarea lui Dumnezeu!
      A trebuit sa moara atat de rusinos rastignit, dupa ce fusese dezbracat de haine, batut, scuipat, parasit? Spuneti-mi, nu puteam fara acesta jertfa sa ne indreptam? Nu puteam trai frumos,nu ne puteam mantui fara Saptamana Patimilor repetata atat de dureros macar odata pe an, desi...multi, of, multi dintre oameni, traiesc acesta saptamana clipa de clipa, in pesteri, in biserici, dar si tainic in casele lor, poate unele sarace, dar multe pline de bunatati... Chiar nu mai exista in om altceva decat scanteia dumnezeiasca pe care tot El a pus-o si nu o ridica din noi poate pana la iadul nostru, propiu?
      Si care au fost "cele petrecute atunci, acolo, sunt mult mai adanci decat se doreste si s-a lasat sa se cunoasca"?

      Ștergere
    2. " multi, of, multi dintre oameni, traiesc acesta saptamana clipa de clipa, in pesteri, in biserici, dar si tainic in casele lor, poate unele sarace, dar multe pline de bunatati..."
      Patimile nu si le-a dorit Iisus nici pentru Sine, cu-atat mai putin celor care il urmeaza! Daca nu sunt, foarte bine, urmeaza Calea in pace, daca insa vin, atunci nu fugi de ele, iesi in intampinarea lor si ia-le puterea "oferind si celalat obraz"! Razi cand altii te vor plangand, daruieste atunci cand ti se ia, ofera sprijin altora, cand tu insuti te simti neajutorat...

      " scanteia dumnezeiasca pe care tot El a pus-o si nu o ridica din noi poate pana la iadul nostru, propiu? "

      "Iadul nostru propriu"... este cand incetam a ne iubi si ne simtim singuri, separati de intregul caruia apartinem...
      Cum sa ierti altora, daca nu te ierti mai intai pe tine insuti? Cum sa iubesti pe altii, daca nu te iubesti mai intai pe tine si iti faci singur rau si suferinta? Cum sa aduci lumina altora, daca tu esti intunecat de suparari si tristeti? Cum sa "Il marturisesti"... daca nu Il cunosti mai intai?

      http://3.bp.blogspot.com/-6D21vdmqPlw/UMo0dGWpJTI/AAAAAAAAAhA/waKHQmBLsgA/s1600/padre+ernetti+crucificacao.jpg




      Ștergere
    3. https://youtu.be/-7fHnnqre1o

      https://youtu.be/X8BqARq0pXw

      Ștergere
  3. Hristos a Inviat!

    " A trebuit sa moara atat de rusinos rastignit, dupa ce fusese dezbracat de haine, batut, scuipat, parasit? Spuneti-mi, nu puteam fara acesta jertfa sa ne indreptam? "

    IIsus nu a murit rusinos si nimic din ceea ce s-a petrecut pe tot parcursul chinurilor nu L-a umilit in vreun fel... Poate Dumnezeu sau Fiul sa fie "umiliti" de ceva omenesc? Ceea ce s-a petrecut atunci, acolo, a fost cu totul altceva decat isi inchipuie majoritatea oamenilor sau au fost lasati sa creada... "Povestea" e lunga si cu multe detalii pe care unii mai slabi in credinta nu le-ar intelege, de-ceea unele pot fi spuse, altele...nu! Atat pot spune: Iisus Insusi si-a ales supliciul, mai mult "l-a cerut" pe cel mai dur, cel mai aspru pe care judecata romana putea sa-l dea ! Si a mai ales ceva in plus, care avea sa-i transforme cea mai injositoare moarte -in minea oamenilor, intr-una care e cea mai respectata si demna posibla - in fata poporului dac caruia apartinea! Dar asta poate va fi de spus alta data! Revin: legatura nu era fapta-pedeapsa, pentru ca nu comisese absolut nimic condamnabil, ci Iisus-Dumnezeu Tatal fata de care promisese sa indeplineasca ceea ce a indeplinit...Si nu oricum, ci in asa fel incat sa dainuie "pana la sfarsitul veacurilor"! Despre asta era vorba: despre "dainuire"! Si cum poate cineva, oricine, demonstra lumii intregi, oricarei lumi, din orice timp, ca acea "Cale" e perfecta, decat NUMAI dupa ce toate mijloacele omenesti care sa o naruie au fost epuizate? Si Calea a rezistat: umilintei - tortura egoului sau schinguirilor-torturile fizice, pentru ca nimic din astea "nu L-au facut sa cedeze"! Mai mult, chiar pe cruce, era INVINGATOR si a spus "s-a terminat/savarsit" - adica LUCRAREA pebtru care venise! Care este acea LUCRARE, e intradevar CALEA, pe care o avem toti de urmat...
    (Si mai sunt alte "lucrari" dar acestea apartin relatiei Dumnezeu Tatal cu Fiul...)

    Iar cea mai IMPORTANTA zi a crestinatatii, alaturi de Inviere e... acea in care pe malul Iordanului, Iisus s-a intalnit cu Ioan si a fost botezat de acesta, din acea clipa a inceput TOTUL...

    RăspundețiȘtergere
  4. " nu puteam fara acesta jertfa sa ne indreptam? "

    Iisus nu a fost evreu, dar a venit "atunci" pentru evreii care au fost poporul ales"! De ce au fost tocmai acestia "alesii"? Ne spune tot Iisus atunci cand a intrat in casa vamesului: "Eu nu am venit pentru cei buni... ci pentru cei rai sa ii aduc pe calea cea dreapta"! Deci "acesta" a fost criteriul alegerii "poporului ales" si dinte toate natiile care locuiau pe-atunci, "acest" popor era in cea mai mare nevoie ! De-altfel, asa s-a si petrecut transformarea: o parte dintre evrei l-au recunoscut drept Mesia cel asteptat si vestit de prooroci, alta parte (in mod special "carturarii", preotii si anturajul acestora-saducheii!) l-au negat mergand pana la a-i cere moartea! Dar macar o parte, partea "buna" a marului stricat a fost salvata, mai mult, folosita - cunoscandu-se tenacitatea si religiozitatea acestora, sa propovaduiasca mai departea Calea si exemplu vietii lasate de El... Si nu intamplator, Iisus a lasat in urma sa "Apostoli" si nu "preoti" (care l-au rastignit!) sa-i continue lucrarea...

    RăspundețiȘtergere
  5. Deci... cum poti " aduce laude" pentru cineva care si-a dat viata si suferinta, in numele izbavirii celor multi?
    Si cum "sa il maresti", mai mult decat a facut-o El insusi, recunoscut fiind apoi de Dumnezeu Tatal?

    In fata acestor dovezi ale inaltimii spiriului Omului, poti cel mult sa taci, umil multumind, lacrimand cu recunostinta...

    Paste Fericit!

    RăspundețiȘtergere
  6. In noaptea aceea, dacul Iisus si dacul Pilat au vorbit, doar ei singuri acolo... Asa s-au preagatit toate cum aveau si trebuiau sa fie...
    Crucificarea era bine organizata si pusa la punct de romani: fiecare stia ce avea de facut si la ce moment, nimic nu era lasat la voia intamlarii! Erau militari si ascultau ordine.

    http://3.bp.blogspot.com/-6D21vdmqPlw/UMo0dGWpJTI/AAAAAAAAAhA/waKHQmBLsgA/s1600/padre+ernetti+crucificacao.jpg

    In fotografie se vad soldatii asezati cu scuturile in semicerc in jurul osanditilor... Unul dintre talhari rastignit in stanga, al doilea in dreapta, un copil, probabil fratele primului, e cel ce avea sa fie iertat de Iisus si sa il urmeze in Imparatie... Iisus ingenuncheat, soldatul Longinus cel inalt de langa stalpul crucii...

    Longinus e cel ce avea sa-L impunga cu sulita, in partea dreapta! Cum asa? Regulamentele militare erau clare, osanditul trebuia sa fie lasat sa moara dupa zile de chinuri pe cruce, dupa ce la urma i se sfaramau fluierele picioarelor! Nu era taiat cu sabia, impuns cu sulita sau oricum altcumva, nimeni nu facea nimic de capul lui in astfel de situatii! Doar ca... "si nici un os nu I-a fost zdrobit, asa cum a fost scris"! Scris unde si de cine si ce mai era "scris"? Sa fi fost scris... ordinul lui Pilat?
    Dacii aveau un ceremonial: cand se trimetea "un sol ceresc" acesta trebuia sa fie "cel mai pur si mai demn dintre fii lor, fara de pata" Iar ritualul spunea ca trebuia sa moara in ascutisul varfului sulitelor... Iar Cel trimis la ceruri, era cel mai onorat el si familia lui, iar moartea sa cea mai demna dintre toate mortile posibile! Numai putini aveau aceasta cinste ...

    "Si nu i s-a frant niciun os, asa cum a fost scris.." Dacul Iisus, Solul Ceresc cerand Tatalui mantuirea oamenior...

    http://img1.wikia.nocookie.net/__cb20140716153656/tworguide/images/1/12/Spear_of_Destiny.jpg

    RăspundețiȘtergere