Ne pasa

Credem ca suntem pregatiti pentru suferinta  si ne inselam.

Da, putem considera ca suntem pregatiti de moarte dar suntem pregatiti doar pentru moartea noastra.

Cati dintre noi pot spune ca Iov "Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!".(cap 1:21)Era, va amintiti, o zi obisnuita in care Iov a primit dintr-odata toate nenorocirile:pierderea averii, pierderea slugilor, moartea copiilor lui  si el s-a sculat şi-a sfâşiat veşmântul, s-a ras pe cap şi, căzând la pământ, s-a închinat si a zis vorbele acestea minunate..."Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!"

Nu am nimic sa nu fi primit de la Dumnezeu:sanatatea mea si a celor dragi, familia mea minunata, prietenii de langa mine,patul pe care dorm cateva ore pe noapte, masa la care mananc, scaunul pe care ma asez ...calculatorul la care scriu....Toate sunt ale Lui si El stie cel mai bine ce imi este de folos.

Iubesc oamenii din viata mea.Imi iubesc familia, copii mei, nora mea, Lucian, finii mei, surorile mele langa care am crescut, mama, cumnatii mei...ii iubesc cu o iubire care cuprinde si inima lui Grig  care nu mai bate demult,pentru ca simt ca trebuie sa o fac si pentru el. Nu este lucru bun sau rau in viata noastra ,in care gandul meu sa nu zboare intai spre el, sa impart cu el momentul...

Dar iubirea naste suferinta.Pentru ca orice il loveste pe cel pe care eu il iubesc ma loveste profund si pe mine, si nu atat pe mine cat pe el/ea aflat in insasi inima mea. 

M-am intrebat de ce Iisus a lacrimat la moartea lui Lazar. De ce s-a intristat si a plecat cand a aflat de taierea capului lui Ioan Botezatorul. De ce a inviat-o pe fiica lui Iair?Iisus stia ca moartea e defapt Invierea fiecaruia dintre acestia.Si atunci de ce a plans? 

Acum am aflat. Din iubirea. Iubirea Lui  a facut sa izvorasca lacrimi mai valoroase decat orice .

Pentru ca El  stia cat doare despartirea de cei dragi  si a inteles, ca nimeni altul, durerea surorilor pentru moartea fratelui lor si durerea parintilor la moartea copilului lor.

Acum am aflat! Iisus a plans din iubire pentru noi . Niciodata nu a plans pentru El, nici la moartea lui Lazar, nici in gradina Ghetsimani si nici la vedera Ierusalimului...

"Si cand S-a apropiat (de Ierusalim), vazand cetatea, a plans pentru ea, zicand: Daca ai fi cunoscut si tu, in ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tai. Caci vor veni zile peste tine, cand dusmanii tai vor sapa sant in jurul tau si te vor impresura si te vor stramtora din toate partile. Si te vor face una cu pamantul, si pe fiii tai, care sunt in tine, si nu vor lasa in tine piatra pe piatra, pentru ca nu ai cunoscut vremea cercetarii tale" (Lc.19,41).

Totdeauna Iisus a plans si plange pentru noi.Si plange pentru slabiciunile noastre in fata pacatelor, stiindu-ne nepregatiti de Inviere, neputinciosi...prea putin capabilili sa spunem cand suntem incercati , ca si Iov....

'Răscumpărătorul meu este viu şi că El, în ziua cea de pe urmă, va ridica iar din pulbere această piele a mea ce se destramă./Şi afară din trupul meu voi vedea pe Dumnezeu./Pe El Îl voi vedea şi ochii mei Îl vor privi, nu ai altuia. Şi de dorul acesta măruntaiele mele tânjesc în mine'.(cap 25:27)

Dar, daca ne pasa...sa ne straduim, oricat de greu este...sa spunem ca si Iov!.Si Dumnezeu ne va rasplati pe masura...