joi, 30 mai 2019

Egiptul in lumina vesniciei/prima parte

Nu am visat ca voi vedea Egiptul.
Niciodata nu a fost intre obiectivele mele, desi am fost, copil fiind, fascinata de piramide si "speriata" de Sfinx...
 Citind insa Patericul Egiptean,mi-am dorit  sa ajung in pustiul mirosind a sfintenie, a rugaciune si dragoste de Dumnezeu!
Mi-am dorit sa vad locurile in care sfantul Antonie Cel Mare, sfantul Paisie si sfantul Macarie si-au dus viata ca model de monahi pentru vesnicie...
Si, prin randuiala lui Dumnezeu, acum ,aproape un an, abia intoarsa din Rusia, am planuit cu cateva persoane, plecarea in Egipt...Avea sa fie la sfarsit de primavara, cand temperaturile nu sunt foarte ridicate.Si imediat dupa Invierea Domnului.




Prima zi -Intalnirea cu grupul si prietenii mei  in aeroport, apoi , dupa controale vamale amanuntite, am zburat o noapte intreaga :Bucuresti-Istanbul-Cairo...Undeva la ziua , pentru cateva ore ne-am odihnit intr-un hotel confortabil in Cairo.Ajunsesem in punctul de unde incepea maratonul nostru . Pelerinajul deja incepuse...
A doua zi 
M-am trezit dimineata in soarele arzator al Africii, putin infricosata ca sunt atat de departe , separata lumeste de lumea din care plecasem, de doua continente si cateva mari...avand alaturi cativa oameni cunoscuti si multi, foarte multi, necunoscuti...



Am cunoscut Cairo ca fiind un oras plin de contraste, asa cum este de altfel intreg Egiptul... bogati si saraci... oameni grabiti si oameni odihnindu-se pe trotuar,  zi si noapte tinand in mana doua pachete de servetele nazale spre vanzare...
Lumea era in luna Ramadan, luna postului la musulmani.
 Conform credintei lor, acest act, postul, reprezintă unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului și necesită abținerea de la orice fel de mâncare, băutură și activitate sexuală doar  pe parcursul întregii zile.
„…Mâncați și beți până ce veți putea deosebi în zori un fir alb de un fir negru! Apoi postiți până în noapte și nu vă împreunați cu femeile voastre, ci stați și chibzuiți în locurile de rugăciune…”scrie in Coran...
Telul nostru  era intalnirea cu sfintii,si asta am si facut.Am plecat cu grupul meu frumos,mireni de toate varstele, de la 19 ani pana la 85de ani , trei maici,trei preoti si un ghid diacon in calea sfintilor. Ei urmau sa ne duca mai aproape de Dumnezeu.

 Primul drum ne-a dus la singura biserica rotunda din Cairo, la...sfantul Gheorghe
















...si una dintre principalele biserici grecești din această țară, ridicată inițial la anul 684 de către Atanasie, un scrib bogat din Cairo, peste ruinele unui turn roman al fortăreței Babilon. A fost apoi reconstruită în secolul al X-lea, distrusă după aceea de un incediu. Actuala biserică datează din anul 1909. Aici se află o părticică din moaștele Sfântului Gheorghe.



În subsolul acestei biserici există un paraclis care adăpos­tește, conform tradiției locale, închisoarea unde a fost ținut prizonier Sfântul Gheorghe, precum și copii ale uneltelor cu care a fost schingiuit sfântul: încălță­min­tea cu cuie de fier, coiful de fier, roata pentru strunjit, sulița, platoșa metalică pentru strivirea sternului și lanțurile cu care Sfântul Gheorghe a fost ținut legat în temniță. Ele au darul de a tămădui paralitici și bolnavi psihici și de a alunga demonii. Interesant este faptul că la acest lanț vin să se închine nu numai creștinii, ci și musulmanii, iar Dumnezeu pentru rugaciunile Sfantului Gheorghe tamaduieste ranile...


























 Apoi, dupa ce am recuperat un prim pelerin plecat din grup, singur sa descopere minunile ascunse in bisericile din zona , am coborat la biserica El Muallaka...
Biserica este închinată Maicii Domnului și Sfintei Dimiana, și își trage numele de la faptul că a fost ridicată pe bârne de palmier, așezate pe ruinele unui turn vechi al cetății Babilonului. Curtea în care se află biserica este împodobită cu mozaicuri care reprezintă momente din călătoria Pruncului Iisus în Egipt și minunea mutării dealului Muqatam. În interiorul sfântului locaș, ridicat în secolul al VII-lea, sau chiar mai devreme, se află 110 icoane, dintre care cea mai veche, din secolul al VIII-lea, este cea a Maicii Domnului, numită „Monalisa coptă”, care de oriunde ai privi-o, Maica lui Dumnezeu se uită la tine. Aici există șapte altare și moaștele mai multor sfinți: Sfântul Gheorghe, Sfântul Claudiu, Sfânta Damiana, Sfinții Chiric și Iulita, Sfântul Mercurie, Sfinții Cosma și Damian, Sfântul Victor, Sfântul Simon Cizmarul etc.


Altarul din lemn de cedru...icoana Maicii Domnului copta... apoi moastele sf Dimiana, cei 12 stalpi simbolizand apostolii si unul negru, simbolizandu-l pe Iuda





si iarasi mozaicurile din curtea interioara







Fuga din Egipt

si harta pe care ghidul nostru ne-a aratat ceea ce urma sa vizitam



In imediata apropiere se află Biserica „Sfinții Serghie și Vah”, considerată cea mai veche din Cairo. Ea deține grota în care s-a adăpostit Maica Domnului cu Pruncul Iisus și dreptul Iosif,in dreapta intrarii este grota si in stanga, locul in care Maica Domnului L-a sezat pe Fiul ei.

Biserica poartă hramul celor doi sfinți, soldați romani martirizați în Siria în secolul IV pentru credința lor creștină.




Sfanta Dimiana, intemeitoarea vietii monahale pentru femei

Deosebit de frumoasele icoanele din biserica Sfintilor Serghie si Vah
























si usa ramasa deschisa in urma noastra , ca semn poate al revenirii...

Si apoi drumul lung spre Platoul Giza








Aceasta este singura minune a lumii care nu necesită descrieri ale istoricilor din antichitate sau ale poeților. Este singura minune a lumii asupra căreia nu se fac speculații referitoare la formă, mărime și prezentare. Este cea mai veche și totuși singura care a supraviețuit timpului. E bine de stiut ca numai Marea Piramidă a lui Kheops, nu toate cele trei Mari Piramide, se află pe lista celor șapte minuni ale lumii antice.

Marea Piramidă din Gizeh a fost cea mai înaltă construcție din lume mai mult de 43 de secole, până în secolul al XIX-lea în 1889 când a fost construit Turnul Eiffel. Avea, la început, 146 m (azi 138 m) înălțime, latura de 227 m și cuprinde 2.521.000 m cubi de piatră. Fețele piramidei erau placate cu plăci șlefuite din calcar. A fost construită de faraonul Khufu din a IV-a Dinastie, în jurul anului 2560 î.Hr. pentru a servi drept mormânt acestuia.



Tradiția construirii de piramide a început în Egiptul antic ca o sofisticare a ideii de „mastaba” (platformă) ce acoperea mormântul regal. Mai târziu, au fost folosite mai multe „mastaba”, fapt dovedit de primele piramide, cum este Piramida în Trepte a Regelui Zoser (Djoser), construită de faimosul arhitect egiptean, Imhotep.Potrivit lui Herodot, construcția ei ar fi durat peste douăzeci de ani și la ea ar fi lucrat 100.000 de oameni Întâi a fost pregătit locul de amplasare și au fost transportate blocurile de piatră. Atunci era folosit un proiect pentru exteriorul piramidei, o șlefuire ce a dispărut de-a lungul timpului. Deși încă nu se știe exact cum au fost așezate blocurile de piatră, au existat mai multe teorii: una din aceste teorii se referă la construirea unei rampe drepte sau în spirală, ce era înălțată pe măsură ce se ridica piramida. Această rampă, îmbrăcată cu noroi și apă, ușura transportarea blocurilor împinse (sau trase) la locul lor. O altă teorie sugerează că blocurile de piatră erau puse la locul lor folosind pârghii lungi.

Oricum ar fi fost facute , piramidele sunt cu adevarat o minune si un loc in care Dumnezeu, daca te aduce aproape, e bine sa mergi. Pentru ca in ele nu poti vedea decat tot maretia lui Dumnezeu ...












Sentimentul ca te privesc 5mii de ani de istorie a umanitatii:grandoare, marire, frica de moarte si totusi infrangerea omului fara Dumnezeu


Mi-am asezat obrazul pe pietrele acestea si am fost bucuroasa...bucuroasa ca Dumnezeu a privit adanc in inima mea si a stiut, El care toate le stie, ca as fi fost bucuroasa sa ajung aici...si m-a adus!M-am catarat pe pietre si am privit departe, departe...atat de departe...si totusi, atat de adanc, aici , in inima mea...























Sfinxul

Ultimele teorii spun că Sfinxul a fost construit în timpul celei de a IV-a Dinastii de către Khaf-Ra (Khafra, Chefren, Kefren), în anul 2500 î.Hr., după construcția piramidei acestuia. Numele de Sfinx vine de la cuvântul grecesc sfingo care înseamnă „a strangula” și grecii l-au folosit pentru prima dată numind o creatură fabuloasă care avea capul unei fete, corpul unui leu și aripi de pasăre care își strangula victimele. Sfincșii au fie cap de berbec și corp de leu, cap de uliu și corp de leu sau capul unui rege sau zeu și corp de leu. „Marele Sfinx” de pe platoul de la Gizeh este o creatură care are capul unui rege (al lui Khaf-Ra, se crede) sau zeu și corp de leu. Ultima dintre teoriile referitoare la construirea Sfinx-ului este că acesta a fost construit de către regele Khaf-Ra (2558 - 2532 î,Hr.), regele celei de a IV-a dinastii. Khaf-Ra a fost unul dintre fiii lui Khufu (Cheops). Sfinxul se aliniază cu piramida lui Khaf-Ra la capătul drumului pietruit și se crede că ar fi fost construit pentru a păzi piramida faraonului. A fost de multe ori îngropat de nisipuri și se spune că, în jurul anului 1400 ÎC regele Thutmose III, pe vremea când era încă prinț, a mers la vânătoare și obosit, a adormit la umbra Sfinxului. Dormind, a visat că Sfinxul i-a vorbit și i-a cerut să-l dezgroape de sub nisipuri, ceea ce regele Thutmose a făcut și a și restaurat această construcție.







Sfinxul are corpul unui leu și capul unui rege sau zeu. Capul are 6 m înălțime și 4 m lățime, iar numai ochii au 2 m înălțime. Nasul și barba lipsesc, doar barba fiind expusă la Muzeul Britanic. O istorie arabă din secolul al XV-lea (al cărei autor este egipteanul Taqi Al-Maqrizi) ne raportează că nasul a fost distrus de către un mistic sufi pe nume Muhammad Saim al-Dahr, supărat fiind pe faptul că egiptenii vremii, deși nu mai erau de mult pagâni, îl venerau și îi aduceau totuși ofrande, convinși fiind că fertilitatea adusă de Nil depinde de Sfinx.Arabii egipteni îl numesc "Abu Hol", adică "Tatăl Groazei", iar tăierea nasului, în pământ islamic, era considerată ca un semn de infamie. În trecut, statuia marelui Sfinx a fost pictată: roșu pentru față și corp și galben cu dungi albastre pentru cap. Sfinxul a fost construit pe locul unei cariere de piatră și se pare că a fost sculptat dintr-o singură bucată de calcar. Astăzi, statuia se fărâmițează din cauza vântului, umidității și a poluării din Cairo.





Am fost bucuroasa sa fiu aici... Am crescut cu aceste" minuni" ale lumii, le-am avut in cartile de istoriei si niciodata nu mi-am imaginat ca as putea sa le vad, sa fiu atat de aproape de ele. Nu mi-am dorit! Poate pentru ca nu am crezut ca e posibil! Dar Dumnezeu mi-a daruit si asta! Ziua in care eu am stat avand in spatele meu Sfinxul... Dar si in fata ... privind trimfator spre lume...si totusi doar cu ingaduinta lui Dumnezeu lasat sa-l privim si sa ne bucuram...




Spre seara am revenit in Cairo..." Este foarte frumos, aveam sa-i scriu  cuiva, in toata mizeria aceasta lumeasca, peste tot este gunoi si mult primitivism, dar este o splendoare greu de explicat!"
"Din bube, mucegaiuri şi noroi
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi." Asa avea sa vina  replica frumoasa a celui atat  departe , dincolo de doua continente, dar prin rugaciune, coleg de autocar...


Priviti cum se strange gunoiul...cu mainile goale...
Si ziua s-a sfarsit in hotel deja  stand impreuna si legand prietenii... tot mai apropiati, oameni diferiti ca varste si profesii, dar avand acelasi obiectiv: asezarea Egiptului ca ajutor la mantuire  prin sfintii care s-au nevoit aici , 

Ziua a treia...








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu