Deci, ne-am trezit in insula Corfu, o insulă a Greciei, în Marea Ionică, aproape de coasta albaneză, de care este despărțită printr-o o strâmtoare cu o lățime de 3 până la 25 de km.Muntii impaduriti coboara direct in marea limpede de un azuriu tare, plajele acoperite cu nisip fin sunt, multe dintre ele, inca salbatice, in timp ce in statiunile dezvoltate luxul si bunul-gust domneste pe fiecare centimetru patrat. Corfu are de toate pentru toti – restaurante si muzee, parcuri si situri arheologice, legende, traditii si modernism.
Dimineata am plecat spre biserica. Si am descoperit un oras pe care parca il mai vazusem!Este ceva ce am vazut in Italia, parca era Florenta noastra, a mea si a fiicei mele, orasul plin de farmec, istorie si culoare dulce, suava...Cladiri impodobite cu flori , dar si rufe intinse la uscat, terase risipite peste tot
Ne-am oprit in fata bisericii, Ana ne-a facut un ultim instructaj si am intrat in biserica la sfanta liturghie si sfantul Spiridon..Dimineata am plecat spre biserica. Si am descoperit un oras pe care parca il mai vazusem!Este ceva ce am vazut in Italia, parca era Florenta noastra, a mea si a fiicei mele, orasul plin de farmec, istorie si culoare dulce, suava...Cladiri impodobite cu flori , dar si rufe intinse la uscat, terase risipite peste tot
Spiridon al Trimitundei - sfantul calator
s-a nascut in jurul anului 270, in Aski (Cipru) si a fost pastor de oi. Numele sau provine de la cuvantul "spiris", care inseamna "cosulet" in limba greaca, ca urmare a smereniei sale de a purta pe cap o scufie din papura, in locul mitrei episcopale.
Dupa moartea sotiei sale, alege sa duca o viata ascetica. Ajunge episcopul Trimitundei, o cetate din apropierea orasului Pafos. Participa la primul sinod ecumenic de la Niceea din anul 325, unde a fost condamnata invatatura lui Arie, care sustinea ca Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale.
Sfantul Spiridon - aparator al credintei in Sfanta Treime si patron al olarilor
Sfantul Spiridon era atat de convingator atunci cand vorbea despre Sfanta Treime, incat multi pagani s-au convertit la crestinism. Potrivit traditiei, ca sa-i descopere unui filosof unitatea si diversitatea din Sfanta Treime, face semnul Sfintei Cruci, invocand numele Sfantei Treimi, in timp ce in mana stanga tinea o caramida. Dupa ce a facut semnul Sfintei Cruci, focul s-a ridicat din caramida, apa a cazut pe pamant, iar pamantul din ea a ramas in mana lui. Astfel, prin cele trei elemente distincte: pamant, foc si apa, a descoperit diversitatea, iar prin totul unitar - caramida, a descoperit unitatea. Plecand de la aceasta minune, Sfantul Spiridon este considerat si patronul olarilor.
Spiridon al Trimitundei - sfantul calator
In fiecare an, pe 12 decembrie, papucii Sfatului Spiridon sunt schimbati. Ei se tocesc ca urmare a drumului parcurs spre vestirea lui Hristos in intreaga lume. De aici si denumirea de "sfantul calator". Din marturiile unor clerici reiese ca pentru perioade scurte de timp, trupul sfantului nu mai este prezent in racla, iar atunci cand revine, este cald si prafuit.
Acesta este si motivul pentru care, in cantarile Acatistului sau spunem: "Bucura-te ca esti si cu oamenii cu trupul petrecator; Bucura-te ca incaltamintele tale slujesc ca dovada".
Moastele Sfantului Spiridon
Sfantul Spiridon a trecut la cele vesnice in anul 348 d.Hr, la varsta de 78 de ani. A fost ingropat in Biserica "Sfintilor Apostoli" din Trimitunda
in Cipru Moastele sale au ramas in Cipru fiind pastrate intr-o racla din marmura pana in sec. al VII in timpul invaziilor saracine.
Cand saracinii au sosit in Cipru credinciosii au deschis mormantul Sfantului Spiridon pentru a muta moastele sale la Constantinopol. Cu aceasta ocazie au descoperit ca moastele sfantului s-au pastart intacte si ca in mormantul sau era o buna mireasma.
Astfel, sfintele moaste au fost mutate la Vasileunousa unde au ramas pana in 1456. Acestea Sfinte Moaste sunt cele pe care le veneram pana in zilele noastra, in afara de mana dreapta a sfantului, care a avut o istorie aparte.
La trei ani dupa caderea Constantinopolului sub turcii otomani, in 1456, un preot de origine corfiota, parintele Gheorghe Kaloheretis, a ascuns moastele sfantului Spiridon si pe cele ale Sfintei Teodora Imparateasa intr-un cos si, dupa ce le-a acoperit cu iarba, le-a luat din Constantinopol si le-a dus in Corfu.
Moastele Sfantului Spiridon care au fost initial puse in biserica Sfantul Atanasie, au fost mostenite de cei trei fii ai lui Kaloheretis, Marcu, Luca si Filip. Doi dintre frati au incercat sa mute moastele in afara insulei Corfu dar au intampinat rezistenta corfiotilor fiind nevoiti abandonat planul. In final, acestia au oferit sfintele moaste Asiminei, fiica lui Filip.
In 1520, moastele Sfantului Spiridon au trecut in proprietatea familiei Voulgaris, ca zestre a Asiminei, atunci cand aceasta s-a maritat cu Stamatello Voulgar. De atunci, timp de patru secole, pana in 1925, moastele au apartinut acestei familii.
Initial si dupa 1528 sfintele moaste au fost pastrate in Catedrala Sfantului Mihail din Kampielo. In 1528 Stamatellos Vulgaris le-a mutat in biserica construita de familia sa in cinstea Sfantului Spiridon aflata in suburbiile localitatii Sarokko. In orice caz, in 1537, in timpul primului asediu al insulei Corfu de catre turci, moastele Sfantului Spiridon au fost mutate din motive de siguranta in Biserica Sfantul Anargyron din Vechea Fortareata, fiind mutate inapoi dupa incetarea asediului. In 1577 a fost hotarata demolarea bisericii in vederea extinderii zidurilor cetatii. Moastele au fost mutate in biserica Sfantul Nicolae din Garitsa unde au stat pana in 1589, cand au fost duse in Catedrala Sfantul Spiridon, in care se pastreaza pana in prezent.
Ocrotitorul spitalelor
Datorita vindecarilor savarsite, el este cinstit si ca ocrotitor al celor bolnavi, motiv pentru care multe spitale ii poarta numele.
Din minunile Sfantului Spiridon amintim:
- oprirea unei secete;
- vindecarea lui Constantius (fiul lui Constantin cel Mare) de o boala fara leac prin atingerea de dansul;
- invierea fiicei sale Irina pentru a-i descoperi locul in care pusese un vas de pret al unei femei;
- redarea puterii de a vorbi unui diacon, caruia ii poruncise sa spuna o mica rugaciune pe vremea unei arsite, iar acesta din cauza mandriei lungise rugaciunea si din aceasta cauza amutise.
Sfantul Spiridon nu inceteaza nici in prezent sa fie facator de minuni. Prin bunatatea sa, descopera bunatatea lui Dumnezeu. Praznuit in luna decembrie, e un indemn pentru toti crestinii la milostenie.
Biserica este o basilica cu o singura nava centrala, avand un turn clopotnita foarte inalt. Ceasul de pe clopotnita aminteste de cel de la Biserica Sfantul Gheorghe, din Venetia. Doua bucati mari de marmura alba, lucrate in Venetia, in anul 1852, dupa cum se marturiseste in pisania bisericii, scrisa in limba latina, despart nava centrala de Sfantul Altar.
Tavanul bisericii, deosebit de valoros, fusese initial alcatuit din placi de lemn, aurite si sculptate de catre artistul P. Doxaras, care a lucrat la ele pana in anul 1727. Lipsa de grija si de conditii favorabile au dus la avarierea tavanului, reparatiile si inlocuirea acestuia fiind opera lui Nicolae Aspiotis.
In cinstea sfantului Spiridon se fac patru procesiuni pe an.Cea de-a patra procesiune aminteste eliberarea orasului Corfu de sub asediul turcilor otomani, dupa mai bine de o luna de presiuni militare. Procesiunea din ziua de 11 august aminteste izbavirea orasului din mana turcilor, din anul 1716. Localnicii spun ca Sfantul Spiridon s-a apropiat de armata otomana avand in mana o torta aprinsa si o cruce. Speriindu-se groaznic, turcii au lasat in pace localitatea si au fugit din insula.
Contele venetian Schulenburg a fost cinstit de venetieni, pentru puterea lui de a gestiona asediul si a apara localitatea Corfu. Cu toate acestea, cu totii au recunoscut ajutorul primit de la Sfantul Spiridon. Cu aceasta ocazie, venetienii au legalizat slujba si pomenirea Sfantului Spiridon in ziua de 11 august, ca aducere aminte de ajutorul primit din partea sfantului.
In anul 1716, compozitorul Antonio Vivaldi, la cererea Republicii Venetiene, a compus oratoriul "Juditha triumphans", in cinstea acestui maret eveniment. Aceasta opera a fost compusa si cantata in luna noiembrie, anul 1716, in Venetia, de catre orchestra si corul Ospedale della Pieta.
Am intrat cu emotie in biserica.
Sfantul Spiridon e unul din sfinti pe care eu ii iubesc nespus de mult. Nu-l cunosteam acum aproape 6 ani.Am aflat dupa moartea lui Grig ca este praznuit in ziua inmormantarii lui. In ziua aceea, 12 decembrie 2007, Grig era asezat in mijlocul manastirii si parintele Gavriil slujea sfanta liturghie. Sfantul Spiridon ne statea aproape si ne privea lacrimile impartind cu noi durerea. Nadajduiesc ca el l-a sprijinit pe Grig in acea trecere atat de cumplita spre tronul lui Dumnezeu.Si de aceea il iubesc si il cinstesc. Din cand in cand, desi nu e trecut in canonul meu, ii citesc acatistul, il strig sa se roage pentru sufletele noastre, ii privesc icoana asezata la locul meu de rugaciune...il simt aproape !Deci momentul acesta de a fi langa el, in sfanta lui biserica a fost pentru mine colosal! As fi vrut sa opresc timpul, sa nu mai plec de acolo, as fi vrut ca sfanta liturghie sa dureze mult...sa pastrez acele momente in amintire... Mi-am facut curaj si am facut poze desi imi era teama ca deranjez... Ana, mai curajoasa ca mine mi-a luat aparatul si a facut si ea poze.
Si eu i-am intors "serviciu" fotografiind-o impreuna cu o fetita. Nu era straina! Nimeni nu e strain in biserica sfantului Spiridon!Toti suntem intampinati cu iubire:preotii sunt chemati in sfantul altar, iar noi credinciosii, daca suntem spovediti si avem binecuvantare de la duhovnic, la sfantul potir! peste un sfart din biserica s-a impartasit! SI ERAU POATE MII DE OAMENI!
Dupa sfanta liturghie m-am asezat la coada sa sarut moastele sfantului si sfantul m-a binecuvantat intr-un mod pe care nu-l voi uita niciodata!Vreau sa va spun o constatare: niciodata, dar niciodata, un sfant un ramane dator!
Am plecat apoi spre biserica in care se afla moastele sfintei Teodora imparateasa
Sfanta Imparateasa Teodora era de origine din Paflagonia, fiind unui anume Marinus, comandantul regimentului militar. A fost sotia Imparatului Teofil Iconoclastul (829-842), insa nu a aderat la erezia iconoclasta impreuna acesta. Dupa moartea sotului ei, Sfanta Teodora a guvernat tara cu intelepciune vreme de 15 ani, deoarece fiul lor, Mihail, era inca minor.
Sfanta Imparateasa Teodora a convocat un sinod, la care iconoclastii au fost anatematizati, iar venerarea icoanelor recunoscuta in cultul Bisericii. Sfanta Teodora a stabilit celebrararea anuala a acestui eveniment, "Biruinta Ortodoxiei”, in prima Dumnicia din Postul Mare.
In 857 Sfanta Teodora s-a retras de la guvernare, lasand locul fiului sau, si a petrecut 8 ani in Manastirea Sfanta Eufrosina, unde si-a inchinat viata nevointelor ascetice. Se presupune ca aceasta copie a Sfintelor Evanghelii a fost scrisa de catre Imparateasa in aceasta perioada.
Sfanta Teodora a trecut la cele vesnice in jurul anului 867. In 1460, sfintele sale moaste, facatoare de minuni, au fost date de catre turci credinciosilor din Insula Corfu. Acestea se pastreaza pana astazi in Biserica Maicii Domnului .
Codexul Imparatesei Teodora este unul dintre cei doi minusculi purpurii existenti (Minusculul 1143 este celalalt), fiind scris cu cerneala aurie.
Codexul contine textul celor patru Sfinte Evanghelii, cu o serie de lacune (Ioan 11:26-48, 13:2-23, si Matei 20:18-26, 21:45-22:9, Luca 10:36-11:2, 18:25-37, 20:24-26, Ioan 17:1-12), pe 392 pagini de pergament. Pagina cuprinde o singura coloana a 17 linii de text.
Codexul contine textul celor patru Sfinte Evanghelii, cu o serie de lacune (Ioan 11:26-48, 13:2-23, si Matei 20:18-26, 21:45-22:9, Luca 10:36-11:2, 18:25-37, 20:24-26, Ioan 17:1-12), pe 392 pagini de pergament. Pagina cuprinde o singura coloana a 17 linii de text.
Manuscrisul provine din zona Marii Negre. In 1829 a fost adus la Petersburg. Codexul se afla in prezent in Biblioteca Nationala Rusa din Sankt Petersburg.
A fost o zi minunata!Ne-am ratacit apoi prin magazine pline de icoane... chipul sfantului Spiridon in mii de feluri, medalioane purtand bucatele din vesmantul sfantului si papucei, suveniruri... numai ca banii erau spre sfarsite ca si sejurul meu, dar oricum , nu ma puteam intoarce fara macar o icoana a sfantului sa o daruiesc cuiva...Ne-am odihnit apoi la masa... era duminica, era cald, era inca vara...placut , nu prea cald...Am pornit apoi iar spre Salonic, iar spre mare , spre feribot.Am preferat sa stau afara pe punte, sa vorbesc cu Aura si Florin, cu Dana... timpul pe care il mai petreceam impreuna se apropia de sfarsit pentru aceasta etapa a vietii noastre, dar aveam asa o banuiala ca era doar o etapa si atat! Constatasem cu totii ca aveam o legatura comuna cei mai multi dintre noi. Un fir rosu ne lega cumva de parintele Ioan Iovan, parintele de la Recea si de cateva zile tot povesteam despre parintele. Florin imi dadea inregistrarea unor predici ale parintelui Ioan si eu il simteam tot mai aproape ...
Ore intregi pe vapor. Parca chiar prea multe ore.Intr-un timp am costat ca barca de salvare s-a desprins de vas si vaporul s-a intors sa o recupereze. Ia uitati ce curiosi sunt oamenii la nimicuri!
Seara tarziu am ajuns la acelasi hotel in care am dormit prima seara. Impreuna cu Dana am tras de gentile tot mai grele, tot mai pline si am mers in camera.Curat , apa calda, aer conditionat. Prin geamurile mari, pana tarziu in noapte forfota lumii s-a auzit, pregatindu-ne pentru intoarcerea noastra in lume . Vacanta era pe sfarsit! Doar o zi mai era si acesta zi e era ... o vizita importanta si drumul de intoarcere!
Ce frumos!!!
RăspundețiȘtergeremultumim pt acest blog
Oana