Pelerinaj la Manastirea Ghighiu

Am fost la Manastirea Ghighiu.
Este al trei-lea  pelerinaj la Manastirea Ghighiu.Si am pastrat o amintire extraordinar de frumoasa Maicii Domnului Sirianca de aici.Frumusetea simpla si dulce a Maicii m-a insotit de multe ori in momente de incercari. Astazi aveam s-o revad! 
Ca in vremurile de inceput ale prieteniei noastre, am mers la Manastirea Ghighiu cu Mioara si Nicolae, acum purtand-o cu noi si pe mica Daria.Pelerinajul nostru avea sa fie si incercarea rabdarii fetitei si a modului cum suporta un drum mai lung.
La dus, deoarece era ora prazului, Daria a dormit in bratele mamei sale si s-a trezit ca totdeauna senina, zambitoare, bucuroasa ca ne revede, chiar cand eram foarte aproape de manastire.
In curtea mare, plina inca de pelerini, Daria a admirat florile puse de maicute, s-a plimbat pe alei...a facut poze.. Cu felul ei atat de special, a reusit sa se faca vazuta si de maica Marina care ne-a povestit ca este de aproape 70 de ani in manastire.
-Si mama sfintie voastre s-a bucurat cand ati plecat la manastire? a intrebat-o Mioara
-S-a bucurat! Sigur, s-a bucurat! Dar intai a plans!

Biserica in care se afla icoana sfanta a Maicii Domnului  este construita cu contributia mare a doi  arhimadriti:Eftimie (care a inceput constructia in 1858) si continuata de care arhimandritul Antonie.

Pe peretele din  dreapta bisericii aveam sa gasesc icoanele mari ale celor doi mari calugari, Antonie si Eftimie, dovada ca si sfintii, cu rugaciunile lor au ajutata la aceasta zidire.
Biserica mare a Sfintei Mânăstiri Ghighiu  este construita in stilul neoclasic.Ea impresioneaza prin frumusetea si perfectiunea ei,proportiile sunt echilibrate, turla e zvelta, interiorul sobru... .Cele doua  abside laterale, corespunzând strănilor  îi dau o uşoară formă de cruce. Naosul este separat de pronaos doar printr-un arc proeminent. Biserica este luminată prin cinci ferestre de mărime mijloci prin vitraliile lor lumina intrand lin, ca o bucurie..

Catapeteasma, sculptată în lemn de tei şi poleită cu aur, după obiceiul vremii, datează din acelaşi timp cu biserica; uşile împărăteşti, strănile arhiereşti, amvonul şi iconostasul sunt lucrări făcute cu multă iscusinţă artistică având frumoase motive florale, frunze de stejar, inspirate din natură şi din ornamentica populară. Pictura catapetesmei aparţine în întregime marelui pictor Gheorghe Tattarescu şi este prin ea însăşi o podoabă.

Creaţia lui e bazată pe claritate şi armonie, lumina are strălucire chiar şi la umbră, e plină de echilibru şi frumuseţe, oglindind realitatea.

Tattarescu, care a fost şi un excepţional portretist, se impune prin simţul măsurii, prin claritatea compoziţiilor sale, prin măiestria şi fineţea desenului, precum şi prin coloritul sobru şi expresia de demnitate a personajelor. Stilul e înrudit cu stilul Renaşterii.

Pe site-ul manastirii ni-se spune:

"Jumătatea veacului al XIX-lea poartă, de fapt, pecetea acestui stil. Valoarea picturii este remarcabilă prin decenţă, prin expresivitatea portretelor şi frumuseţea draperiilor. Peisajul bogat şi variat, coloritul sobru şi totodată puternic, permanent pune în relief imaginile sacre. Pictura celor două mari icoane împărăteşti, a Domnului Iisus Hristos şi a Maicii Domnului, scot în evidenţă valoarea portretistică a operei tattarăsciene. Acelaşi lucru se poate spune şi despre celelalte icoane ale catapetesmei, icoana hramului, icoana Sfântului Ioan Botezătorul şi icoanele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Pe rândul întâi al catapetesmei este pictat „Izvorul cel de viaţă dătător.” Pe acelaşi rând, uşa dreaptă, este pictat Sfântul Arhanghel Mihail. În continuare este pictat Domnul Iisus cu Evanghelia în mână, urmat de altă icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în braţe. Pe uşa stângă din rândul întâi al catapetesmei sunt pictaţi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, iar în continuare este pictat Sfântul Ioan Botezătorul cu capul pe tipsie.

 Pe rândul al doilea, în partea dreaptă a catapetesmei, este pictată icoana cu Adormirea Maicii Domnului şi Schimbarea la Faţă a Domnului. Lângă ea este pictată icoana cu Pogorârea Sfântului Duh şi Înălţarea Domnului, urmată de icoana Învierii Domnului şi Intrarea în Ierusalim. Tot pe rândul al doilea al catapetesmei, la mijloc, este pictată icoana cu Cina cea de taină, iar în continuare, spre partea stângă a rândului doi al catapetesmei, este pictat Botezul Domnului şi Întâmpinarea urmată de icoana Naşterii Domnului şi Buna Vestire. Lângă aceasta este pictată icoana cu Intrarea în Biserică şi Naşterea Maicii Domnului. Pe rândul al treilea şi al patrulea al catapetesmei, în partea dreaptă, sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Simion şi Filip, şi deasupra, într-un cerc, Proorocul Moise. În continuare, pe aceleaşi rânduri, sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Luca şi Andrei, iar deasupra, în cerc, Proorocul David. Lângă aceştia sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Ioan si Petru, iar deasupra, în cerc, Proorocul David. Pe rândul al treilea al catapetesmei, în mijloc, este pictată Sfânta Treime, după care, spre stânga, sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Pavel şi Marcu, iar deasupra, în cerc, Preotul Aaron. Lângă aceştia sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Toma şi Matei, iar deasupra, în cerc, Împăratul Solomon. În continuare sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Iacov şi Vartolomeu, iar deasupra, în cerc, este pictat proorocul Ieremia. Pe rândul al patrulea al catapetesmei, în mijloc, este pictată Maica Domnului, iar deasupra acestei icoane se află pictată icoana cu răstignirea Domnului nostru Iisus Hristos, având de o parte şi de alta pictaţi pe Maica Domnului îndoliată şi pe Sfântul Ioan Evanghelistul. Uşile împărăteşti ale catapetesmei au pictată icoana cu Buna Vestire. Toate icoanele de la catapeteasmă sunt opere ale lui Tattarescu care, în întregime, reprezintă cel mai preţios tezaur al Mânăstirii Ghighiu. În absida strănii drepte a naosului se află în dreapta ferestrei, jos, icoana Dreptului Judecător, având de o parte pe Maica Domnului mijlocitoare şi de cealaltă parte pe Sfântul Prooroc Înaintemergător şi Botezător Ioan. În dreapta ferestrei, sus, Iisus umblând pe mare, scenă din Evanghelia de la Matei (14, 25-33). În absida strănii drepte a naosului, în stânga ferestrei, jos, sunt pictaţi Sfinţii Mucenici Gheorghe, purtătorul de biruinţă şi Eustaţie, iar sus o scenă din Evanghelie, Domnul Iisus Hristos vorbind mulţimilor. La înălţimea măreţiei scenelor din naos şi pronaos se poate aşeza Naşterea Mântuitorului, care redă acest moment într-un chip impetuos şi cu totul viu. Această scenă este situată în absida dreaptă, iar în partea stângă este înfăţişat proorocul Moise lovind stânca pentru a da apă poporului în pustiu. Înfăţişarea peisajului biblic este aşa de mişcătoare încât ai impresia unei realităţi. În absida strănii stângi, în dreapta ferestrei, jos, sunt pictaţi Mucenicii Dimitrie Izvorâtorul de Mir şi Artemie, iar sus, deasupra icoanei acestor doi mucenici, este pictat Mântuitorul în scena din Evanghelia de la Matei (25, 1-3) a celor 12 fecioare. În absida strănii stângi, în stânga ferestrei, jos, sunt pictaţi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi între ei Sfânta Cruce, iar deasupra acestei icoane e pictat Îngerul vestind mironosiţelor Învierea Domnului. În absida strănii stângi, sus, pe toată suprafaţa, este pictată Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. În cupola turlei octogonale din naos este pictat Domnul Iisus Hristos Pantocrator, iar în spaţiul dintre cele opt ferestre ale turlei sunt pictaţi Sfinţii Apostoli. În partea de jos a turlei, sub cele opt ferestre, circulară, este pictată Liturghia cerească: Scena împărtăşirii îngerilor. Sub această scenă sunt pictate portretele a opt prooroci. Pe arcul de deasupra catapetesmei care desparte naosul de altar, e pictat Domnul Iisus Hristos în văzduh. Peretele lateral din dreapta, care separă naosul de altar are pictată sus scena cu patriarhul Avraam pregătind jertfa fiului său Isaac, iar jos, în mărime naturală, Dreptul Ioachim. Peretele lateral din stânga, care separă naosul de altar, are pictat sus Scara Patriarhului Iacob şi jos Dreapta Ana cu Sfânta Fecioară în braţe. În Sfântul Altar, deasupra, se află pictura Maicii Domnului cu Pruncul în braţe, iar jos sunt pictaţi de o parte şi de alta a ferestrei Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigore şi Ioan, Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfântul Arhidiacon Ştefan. Pronaosul are în partea dreaptă a ferestrei, jos, pictaţi pe Cuvioşii Părinţi Antonie şi Eftimie, iar deasupra scena din Evanghelia de la Luca (10, 25-37) a Samarineanului milostiv. Tot în partea dreaptă a pronaosului, în stânga ferestrei, sunt pictaţi Cuvioşii Arsenie cel Mare (jos, în mărime naturală) şi Pafnutie (sus, în medalion). Deasupra ferestrei, sus, în dreapta pronaosului, este pictat Domnul nostru Iisus Hristos în mijlocul mulţimii. În partea stângă a pronaosului, în dreapta ferestrei, jos, în mărime naturală, este pictat Cuviosul Pahomie cel Mare şi sus, în medalion, Cuviosul Ilarion cel Mare. În stânga ferestrei din aceeaşi parte a pronaosului sunt pictaţi Cuvioşii Sava şi Teodosie (jos, în mărime naturală) iar sus este pictată scena Fiului risipitor din Evanghelia de la Luca (15, 10-25). Deasupra ferestrei, sus, în stânga pronaosului, este pictată scena din Vechiul Testament şi anume Moise lovind cu toiagul în stâncă, în pustie. Pe bolta pronaosului este pictată Sfânta Treime, având în cele patru colţuri pictaţi pe Cuvioşii Gherman, Patriarhul Constantinopolului, Iosif dulce cântăreţul, Roman melodul şi Ioan Damaschin. Pe peretele din dreapta uşii de intrare în pronaos, se află pictate chipurile Prea Sfinţitului Mitropolit al Ungro-Vlahiei, primat al Romaniei, Nifon, precum şi al Arhimandritului Eftimie, stareţul Sfintei Mânăstiri la 1858, iar pe peretele din stânga este pictat chipul Prea Fericitului Părinte Patriarh Justinian în 1958, de către pictorul Vasile Rudeanu. Tot aici se adaugă şi scena în care Maria Egipteanca primeşte Sfânta Împărtăşanie, scenă în care realitatea este redată în chip natural. Sus, în cafas, se află pictată Adormirea Maicii Domnului. În pridvor, la intrarea în pronaos, deasupra uşii, este pictat „Cel vechi de zile” înconjurat de 24 de bătrâni. De o parte şi de alta, sus, sunt pictate două scene din Apocalipsa lui Ioan, iar jos, în dreapta uşii, Sfântul Apostol Petru şi în stânga uşii Sfântul Apostol Pavel. Deasupra ferestrelor laterale din pridvor, în dreapta, sus, în medalion, este pictat Proorocul Ieremia, iar în stânga Proorocul Ilie."
Iar usile, usile bisericii, din lemn masiv au extraordinar de frumos sculptate cei doi mari apostoli :Petru si Pavel.

Dar dincolo de frumusetea bisericii, ceea ce atrage mii de pelerini e Maica Domnului Sirianca 

In fiecare an am gasit-o impodobita  de maicii cu orhidee alb si mov.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, renumita ca icoana facatoare de minuni, este o culme a artei sacre siriene, venita din partile crestinilor sirieni, in secolul al XVI-lea. Icoana a ajuns in Romania in anul 1958, ea fiind adusa de catre episcopul Vasilios Samaha si oferita Patriarhului Justinian Marina, in urma unui vis in care Maica Domnului i-a cerut sa ii duca icoana in acest loc. Icoana a fost adusa din Siria si depusa in Catedrala Patriarhala din Bucuresti.

Se spune ca Maica Domnului i-a cerut Preafericitului Patriarh, in vis, sa ii duca icoana siriaca la Manastirea Ghighiu. Parintii au hotarat ca icoana sa fie dusa la Manastirea Ghighiu, unde a inceput sa faca minuni.

Sfanta icoana a fost adusa la Manastirea Ghighiu in data de 25 februarie 1958, de o delegatie condusa de catre vrednicul de pomenire Parinte Patriarh Teoctist, pe atunci episcop vicar patriarhal.

Asezand icoana in biserica mare, brusc, oaspetele sirian, episcopul Samaha, a izbucnit in plans. Cu lacrimile siroind pe obraz, a cazut in fata icoanei si a inceput sa-si ceara iertare Maicii Domnului ca a luat-o de la locul ei, ca necredinta oamenilor a alungat-o din Siria.

Icoana este zugravita pe lemn de santal. Icoana isi pastreaza numele de "Siriaca" datorita provenientei sale, ea fiind renumita mai ales pentru ajutor in nastere de prunci si tamaduirea unor boli.
Am parcurs in liniste drumul spre sfintele icoane, bucurandu-ne de intalnirea cu Sfantul Spiridon, Sfantul Nicolae, Sfantul Pantelimon,Sfanta Parascheva, Maica Domnului zugravita in alte chipuri, dar mereu Maica Domnului...Lumea saruta in liniste  icoanele si se ruga, fiecare cerand, inca cerand...
Daria a privit din bratele mamei ei spre o batrana si a intrebat tare:
-Ce face, mamaia?
-Am venit sa ma inchin si sa ma rog la Maica Domnului-i-a raspuns mamaia
-Si eu! i-a raspuns si Daria privind-o fix in ochi!
Si ea se rugase invatata de mama ei:
-Maica Domnului, ajuta-ma sa cresc mare, sanatoasa si sa fiu o buna crestina !

Ne-am inchinat la moastele sfintilor manastirii:sfantul Dimitrie Basarabov, sfantul Haralambie...Am plecat purtand parca in inima tristetea Maicii Domnului Sirianca si intrebarea :Ce sa fac sa schimb in zambet chipul Maicii si sa sterg urma de pe tampla Sa? Voi avea oare timp sa fac asta? Si oare timp imi trebuie sau inima curata?