Dedic acesta postare celor doua mame despre care voi povesti: Adelina si Maria, mame binecuvantate de Dumnezeu sa fie mame de monahi.Si le rog sa ma pomeneasca si pe mine in rugaciunile lor!
28 iulie 2014. Ne-am trezit dimineata la Vladiceni. Am mers la biserica, ne-am inchinat Sfintei Treimii, Maicii Domnului,sfantului Mina, sfintei Chiriachi, sfintei Parscheva si am plecat spre Iasi. Doream sa participam la sfanta liturghie la Manastirea Golia
28 iulie 2014. Ne-am trezit dimineata la Vladiceni. Am mers la biserica, ne-am inchinat Sfintei Treimii, Maicii Domnului,sfantului Mina, sfintei Chiriachi, sfintei Parscheva si am plecat spre Iasi. Doream sa participam la sfanta liturghie la Manastirea Golia
Manastirea Golia.Am trait la Golia bucuria intalnirii unui calugar a carui poveste o cunosc de la mama sa. Mama este prietena mea! Adelina mi-a povestit cum fiul ei, tanar, abia admis la o facultate de prestigiu, un elev foarte bun , un copil foarte bun,a plecat intr-o zi de acasa lasand doar o scrisoare. Nu a plecat sa viziteze lumea. De ce i-ar fi trebuit sa o cunoasca? Nu este peste tot la fel? Nu a facut Dumnezeu creatia Lui cu aceiasi iubire? Nu frumusetile lumii acestea le cauta, ci pe cele ale celeilalte.Avea cred ca 19 ani. Au trecut de atunci 20.
Ma gandesc la mine cum eram eu la 39 de ani, la 40!Frumoasa, bronzata, cu pantaloni scurti din matase si cu sandale cu toc inalt. Mirosind a Chanel.A iad fierbinte si a desfatari lumesti, marire, decadere.Ma stiam pe mine, dorintele mele, dar nu Il stiam pe Dumnezeu!
Am gasit curtea manastirii Golia plina de trandafiri.Aparent ei ma si chemasera. Adevarul e ca si daca nu ar fi fost trandafiri, as fi ajuns acolo, cautandu-l pe parintele Serafim. Si l-am gasit! Un parintele l-a anuntat ca o prietena de-a mamei dupa trup, il asteapta si parintele si-a intrerupt activitatea si a venit...Am petrecut in biserica, in pronaos un timp de taina... Incercam sa-i vorbesc parintelui despre mine, sa umplu un spatiu , simteam ca nimic nu e valoros din ceea ce spun si nici macar nu vroiam sa spun acele vorbe si parca stiind, parintele s-a intors in strana spre mine, m-a privit cu privirea marii,a oceanelor curate, a apelor pe care Iisus Hristos a mers,privire, dincolo de timp si de spatiu si m-a intrebat, stergand totul:
-Ce face Parintele Leontie?
--------------------------------------------------------------------------------------------------------
Nu voi povesti amanunte. Voi posta doar cateva fotografii, nu foarte reusite, dar m-am lamurit ca asa se intampla de obicei:nu poti sa le ai pe toate.Le completez cu inca cateva luate de pe pagina de fb a manastirii,fotografii postate(ca sa vedem cum nimic nu e intamplator) ...cu o zi inainte!
Nu voi povesti amanunte. Voi posta doar cateva fotografii, nu foarte reusite, dar m-am lamurit ca asa se intampla de obicei:nu poti sa le ai pe toate.Le completez cu inca cateva luate de pe pagina de fb a manastirii,fotografii postate(ca sa vedem cum nimic nu e intamplator) ...cu o zi inainte!
Am plecat de la Golia cu atata castig duhovnicesc, incat trandafirii erau in sufletul meu.
-Ati vazut cat de frumos este parintele?-au zis prietenii mei. Dumnezeu pune ceva in unii oameni si ii alege asa special spre slava Sa.
La Botosani am vizitat Biserica aceasta! Priviti cate de frumoasa este! Catapeteasma este alba, aurita, iar pictura este pur si simplu minunata, in stilul bisericilor pictate de Gh Tatarascu
si centru social din curtea bisericii. Desi era vacanta, in sala copii invatau limba franceza, avand educatori voluntari.
Legenda Turnului Popauti:
Afland domnitorul Stefan cel Mare de intentia regelui polon Albert de a cotropi Moldova, a dispus masuri de aparare printre care si ridicarea in jurul curtii domnesti a unui zid de piatra pentru apararea pupulatiei, cu un turn falnic.
Intr-una din zile, mesterii constructori au poposit la un han din apropiere si au ramas fascinati de frumusetea hangitei, au intrat si au servit din vinul hanului care era acru la gust, incepand sa dea semne de imbolnavire. Afland de acest lucru, Stefan cel Mare a dispus sa se prepare mortarul cu vinul hangitei, rezultand un liant deosebit de puternic, tare ca cremenea, astfel ca nimic nu a putut-o desface. Astazi turnul din Popauti este monument istoric alaturi de biserica.
Pe peretele de nord al pridvorului, deasupra portalului, se află pisania scrisă în limba slavonă și care are următorul text: „Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a voit binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, să zidească biserica Mitropoliei Sucevei, unde este hramul Sfântului Mare Mucenic și Purtător de biruință Gheorghe și a început a zidi în anul 7022 (=1514) și nu a izbutit să o săvârșească, iar fiul său Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn Țării Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu, a zidit de la ferestre în sus și a săvârșit-o în anul 7030 (=1522) a lunii noiembrie șase și a domniei sale al șaselea curgător și s-a sfințit de mâna Prea Sfințitului Mitropolit Chir Teoctist”.
Biserica a fost pictată în frescă în stil bizantin atât în interior, cât și în exterior. Numele meșterilor nu se cunosc.
Picturile din interior datează din vremea domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527). Pe pereții pridvorului și pronaosului sunt pictați sfinți prăznuiți de Biserica Ortodoxă (sinaxarul), precum și unele scene din istoria creștinismului (calendarul). Deasupra ușii de intrare în pronaos se află icoana Sfintei Fecioare Maria Glicofilusa.
Odorul cel mai de pret si cel care ne-a adus acolo este sfantul Ioan cel Nou de la Suceava.
Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava este, dupa Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi, unul dintre sfintii cei mai venerati in Moldova. Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava s-a nascut la inceputul secoluui al XIV-lea in orasul Trapezunt, din Asia Mica. Sfantul Ioan de la Suceava a trecut la Domnul la 2 iulie 1330, luand moarte muceniceasca. Moastele Sfantului Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava în anul 1402, în timpul lui Alexandru cel Bun, la un an dupa ce Patriarhia Ecumenica a recunoscut primul mitropolit în Moldova, Iosif I Musat. In anul 1950, la propunerea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe, intre sfintii cu moaste din Romania al caror cult a fost generalizat in toata Biserica, s-a aflat si Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava.
argintăria de la racla Sf. Ioan cel Nou - 12 plăci de argint gravate de meșteri locali în vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432), care înfățișează scene din mucenicia sfântului. Ele au fost așezate pe racla din lemn de chiparos în care se păstrează moaștele. Plăcile sunt lucrate în tehnica au repoussé, ele fiind legate între ele prin benzi fine de filigran de argint cu motive florale.
Am mers apoi in curte si ne-am plimbat, cautand racoarea...
si am gasit-o acolo dar si la terasa unui restaurant. De, pelerinii, mai ales daca sunt asa nevrednici, ca mine, au nevoie si de odihna si de hrana.
-Trebuie sa fie o personalitate, caci au multi preoti -au zis prietenii mei
Am aflat ca era un om obisnuit, dar acolo, in Moldova si neamurile si vecinii si preotii il conduc cu rugaciune pe cel mutat de la noi.
Acesta e si motivul pentru care postez fotografiile. Sa fie model!Si Dumnezeu sa-l odihneasca cu dreptii!
Este atat de veche si de frumoasa! Eu iubesc acesta manastire din povestirile unei mame de ieromonah. Ea, mama mi-a povestit cum si-a crescut copii in acesta biserica, cata rugaciune a inaltat catre Dumnezeu si Maica Domnului, ca ei sa cresca cunoscandu-L si cinstindu-L pe Dumnezeu. Si asa au crescut! Fata locuieste in acest oras crescandu-si frumos cei trei copii, fiul insa, e parintele a sute de suflete!
Aici, aici, la acesta manastire s-a plamadit poate mantuirea mea , a noastra, pentru ca Dumnezeu ne aseaza in cale oameni care sa ne ridice cand cadem, sa ne povatuiasca, sa se roage pentru noi si omul acesta al lui Dumnezeu, de aici a pornit!
Era atat liniste! Poate daca as fi fost mai sanatoasa sufleteste sau mai nesanatoasa decat sunt, as fi auzit ingerii!Sau l-as fi auzit pe sfantul Leontie!Sigur erau acolo!
Episcopul Lavrentie al Rădăuților care a păstorit aici câțiva ani în vremea domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) s-a retras din scaun și a îmbrăcat haina schimniciei cu numele de Leontie, devenind un vestit sihastru și părinte duhovnicesc din nordul Moldovei. L-a avut ca ucenic printre alții și pe Cuviosul Daniil Sihastrul. A fost înmormântat de ucenicii săi în biserica din lemn a Schitului Laura.
Ca urmare a faptului că la mormântul său aveau loc numeroase vindecări de boli, credincioșii din Moldova au cerut mitropolitului Moldovei să accepte strămutarea moaștelor ierarhului Leontie în Catedrala episcopală de la Mănăstirea „Sfântul Nicolae“ (Bogdana) din Rădăuți. El a fost găsite în mormânt cu trupul întreg și nestricat, iar moaștele sale au fost așezate în partea dreaptă a naosului, un număr mare de oameni în nevoi venind acolo să se roage. După cum scria un vestit teolog ucrainean, ieromonahul Zaharia Kopystenski din Kiev, în anii 1621-1622: „În Rădăuți, în episcopie, Sfântul Leontie făcătorul de minuni zace cu trupul întreg..." Sărbătorirea sfântului avea loc în data de 1 iulie a fiecărui an.
În anul 1639, orașul Rădăuți a fost prădat de tălhari, iar moaștele sale au fost ascuse de călugări pentru a fi ferite de profanare chiar sub locul unde erau așezate, în naos, în fața tabloului votiv al ctitorilor mănăstirii. Abia în urma cercetărilor arheologice din perioada 1974-1977 au fost găsite moaștele Sf. Leontie, ele fiind așezate într-o raclă abia în 1991, pentru a fi venerate de credincioși. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința de lucru din 20 iunie 1992, canonizarea oficială a Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți și includerea sa în calendarul creștin ortodox, cu data de prăznuire 1 iulie.
M-am inchinat sfantului Leontie, apoi la icoanele din manastire...am atins zidurile reci ale bisericii... miroseau a tamaie, a mir, a sfintenie...as fi ras...as fi plans... as fi ingenunchiat...
Icoana Sfantului Nicolae...Oare cum arata Biserica cand aici slujea PS Gherasim Putneanu? Cum era cand Parintele era copil si citea la strana?Cum e acum slujba in acesta Biserica? Cum se aud cantarile?
Binecuvintează, suflete al meu pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte! Întru strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat. Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină; Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui; Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor; Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc; Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui, şi nu se va clătina în veacul veacului. Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea Lui; peste munţi vor sta ape. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa. Se suie munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat pe ele. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi nici nu se vor întoarce să acopere pământul. Cel ce trimiţi izvoare în vai, prin mijlocul munţilor vor trece ape; adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea îşi vor potoli. Peste acelea păsările cerulul vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas. Cel ce adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va sătura pământul. Cel ce răsari iarba dobitoacelor şi verdeaţă spre slujba oamenilor; ca să scoată pâine din pământ şi vinul veseleşte inima omului; ca să veselească faţa cu untdelemn şi pâinea inima omului o întăreşte. Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit; acolo păsările îşi vor face cuib. Locaşul cocostârcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi adăpost cerbilor, stâncile scăpare iepurilor. Făcut-ai luna spre vremi; soarele şi-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, când vor ieşi toate fiarele pădurii; puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor. Răsărit-a soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile lor se vor culca. Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta. Marea aceasta este mare şi largă; acolo se găsesc târâtoare, cărora nu este număr, vietăţi mici şi mari. Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se joace în ea. Toate către Tine aşteapta ca să le dai lor hrană la bună vreme. Dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăţi. Dar întorcându-Ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce. Trimite-vei duhul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului. Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale. Cel ce caută spre pământ şi-l face pe el de se cutremură; Cel ce se atinge de munţi şi fumegă. Cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dunmezeului meu cât voi fi. Plăcute să-i fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul. Piară păcătosii de pe pământ şi cei fără de lege, ca să nu mai fie. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.
Soarele şi-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut!
Începuturile Sihăstriei Putnei urcă în istorie până la mijlocul veacului al XV-lea. Dornic de mai multă linişte, un monah din lavra Putnei, Atanasie, se retrage la trei kilometri depărtare, în pădure. I se vor alătura şi alţi sihaştri, ridicându-şi aici şi o bisericuţă de lemn.
Pustiită de poloni la sfârşitul secolului al XVII-lea, bisericuţa va fi rezită cu sprijinul vistiernicului Ilie Cantacuzino, în timpul egumenului Lazăr, ucenicul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei. Urmaşii lui la cârma aşezământului monahal au fost Teodosie (+ 1715) si Dosoftei (+ 1753).
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Sihăstria Putnei cunoaşte o înflorire deosebita în timpul egumenului Sila (1753-1781). Acum se ridică o biserică din piatră, cu hramul Bunavestire, sfinţită în 1758, şi se efectuează şi alte lucrări, cu sprijinul unor domnitori şi boieri ai vremii.
După ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), Sihăstriei i se pun multe interdicţii. Sub egumenul Natan (1781-1784) sihaştri de aici, pentru a supravieţui, ajung să ceară milostenie de la bunii credincioşi, pentru ca undeva spre sfârşitul veacului al XVIII-lea Sihăstria Putnei să fie desfiinţată, precum majoritatea aşezămintelor monahale din Bucovina. Vieţuitorii sunt transferaţi la Mănăstirea Putna, ca si obiectele de cult. Singur ieroschimonahul Paisie, ultimul egumen, rămâne aici .
La 24 aprilie 1990, când s-au început lucrările de restaurare la Sihăstria Putnei, aici se aflau doar ruinele vechii biserici din secolul al XVIII-lea. Acum s-au descoperit printre dărâmături şi osemintele galbene şi frumos mirositoare ale celor trei stareţi cuvioşi: Sila, Natan si Paisie.
Lucrările de pictură au fost efectuate în tehnica frescă de meșterul zugrav Liviu Dumbravă din Gura Humorului. În exterior, în afară de porţiunea de intersecţie cu zidul clopotniţă ataşat, biserica este prevăzută de jur împrejur cu un rând de ocniţe în care sunt reprezentaţi sfinţi români.
În pridvorul bisericii Buna Vestire se află spre închinare racla cu moaștele cuvioșilor stareți Sila, Natan și Paisie, iar în partea stângă a naosului credincioșii se pot închina la icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni.
Am participat la vecernie in Biserica veche. La Sihastria Putnei monahii sunt mai obisnuiti cu sfintii decat cu oamenii , asa scrie pe site-ul oficial la manastirii , dar eu multumesc lui Dumnezeu pentru asta!Va imaginati cum a fost? O liniste deplina in care monahii de toate varstele, dar parca mai mult tineri, inalti cat brazii de afara , cu capetele plecate cantau lui Dumnezeu.
Dragilor, m-am trezit dimineata gandindu-ma la pacatele altora!La ura unora. La rautatea care se cuibareste in sufletul nostru facandu-si radacini de zeci de metri. Pentru ce?Imi pare rau de gandul meu. Imi pare rau si de cei care fac posibila ura, cand e atat de simplu sa iubesti. Dar oare pentru asta trebuie sa parasesti lumea ca monahii? Caut raspunsul... il intuiesc... Stiu insa sigur ca rugaciunile lor ne tin in fata lui Dumnezeu ...milostiv fii, Doamne si noua si celor care ne urasc si rasplateste , Doamne, pe cei care se roaga pentru noi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu