Am parcurs drum lung.Desigur,un interval de patruzeci de zile poate parea mic si adevarul e ca eu insami,cand privesc in urma anii trecuti, realizez asta, dar atunci cand traiesti zi dupa zi, numarand, asteptand, zile par lungi.
Asa ca am parcurs cele de patruzeci de zile intr-o asteptare uneori chinuitoare.In ultima saptamana de post m-am mutat la schit. In Duminica Floriilor mi-am luat bagajul si am plecat impreuna cu finii cei mici, cu Andrei-Iacob si familia lui.Era ultima zi in care Parintele avea sa poarte vesminte colorate, adica verzi, exceptand Joia Mare.
A fost o slujba a bucuriei, a ultimei bucurii depline inainte de Inviere. Acum strigam cu iubire si speranta"Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului, Imparatul lui Israel!”
si doar ne tragem sufletul din urale si ne vom schimonosi cu ura"Rastigneste-L,rastigneste-L pe El, nu avem alt imparat decat pe Cezarul"
“Bucura-te foarte, fiica Sionului, propovaduieste, fiica Ierusalimului: iata, împaratul tau vine la tine drept si însusi mântuitor, blând si calare pe asin si pe mânz tânar“ (Zah. 9, 9).
De ce nu putem, Doamne,sa ramanem blanzi ca acum, ca in acesta zi, de ce nu ne asemanam Lui decat in acest ceas, atat cat tine slujba, desi si-n timpul slujbei, te impartim, Doamne, cu lucruri fara cinste?
Din timpul nopţii aleargă spiritul meu către Tine Dumnezeule, pentru că lumină sunt poruncile Tale pe pământ.
Dreptate vă învăţaţi toţi cei ce locuiţi pe pământ.
Pizmuire va cuprinde pe poporul cel neînvăţat şi acum focul pe cei potrivnici va mânca.
Adaugă lor rele, Doamne, adaugă rele celor măriţi ai pământului.
Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericit este robul pe care-l va afla priveghind, iar nevrednic pe care-l va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreunezi, ca să nu te dai morţii şi afară de împărăţie să te încui; ci te deşteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Dumnezeule; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, îndură-te spre noi.
...si predica de la ora 23...
Au urmat zile asemeanea...dimineata la ora 7.30 eram deja in biserica. Totdeauna o gaseam acolo pe maica stareta.Uneori radea cand ma vedea si psalmodia:
-Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a facut cerul si pamantul
Impreuna cu ea pregateam candelele, stergeam icoanele, pregateam biserica pentru slujba si apoi participam la slujba! Am citit la strana! Am citit din Psaltirea lui David si din cartile pe care maica le deschidea in fata mea... am citit atat de mult incat ma durea si inima si sufletul pe care toata saptamana mi l-am tinut pe taler inaintea lui Dumnezeu, dar ma durea fizic si trupul tot.Slujbele de dimineata tineau pana la ora 12...apoi mergeam un pic la chilii, faceam ceva treaba si ...
-Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a facut cerul si pamantul
Impreuna cu ea pregateam candelele, stergeam icoanele, pregateam biserica pentru slujba si apoi participam la slujba! Am citit la strana! Am citit din Psaltirea lui David si din cartile pe care maica le deschidea in fata mea... am citit atat de mult incat ma durea si inima si sufletul pe care toata saptamana mi l-am tinut pe taler inaintea lui Dumnezeu, dar ma durea fizic si trupul tot.Slujbele de dimineata tineau pana la ora 12...apoi mergeam un pic la chilii, faceam ceva treaba si ...
...ne intoarceam pentru sfanta liturghie...luni, marti si miercuri liturghia darurilor inainte sfintite! Am dus cadelnita, am dus sfestinicul... am citit catisma 18...
2. Cum s-a jurat Domnului si a fagaduit Dumnezeului lui Iacob :
3. Nu voi intra in locasul casei mele, nu ma voi sui pe patul meu de odihna,
4. Nu voi da somn ochilor mei si genelor mele dormitare si odihna tamplelor mele,
5. Pana ce nu voi afla loc Domnului, locas Dumnezeului lui Iacob.
6. Iata, am auzit de chivotul legii; in Efrata L-am gasit, in tarina lui Iaar.
7. Intra-vom in locasurile Lui, inchina-ne-vom la locul unde au stat picioarele Lui.
Un moment de o deosebita solemnitate este iesirea cu Sfintele Daruri. La celelalte Liturghii, momentul acesta inseamna procesiunea cu Cinstitele Daruri de la Proscomidiar, prin mijlocul bisericii, si punerea inainte acestora lui Dumnezeu ca jertfa pe sfanta masa. In Liturghia Darurilor, procesiunea se face cu Insusi Trupul si Sangele lui Hristos.
Ea este incadrata de cantarea heruvimica: "Acum Puterile ceresti impreuna cu noi nevazut slujesc, ca iata intra Imparatul slavei. Iata Jertfa cea de taina savarsita se inconjura. Cu credinta si cu dragoste sa ne apropiem, ca sa fim partasi vietii celei vesnice. Aliluia, aliluia, aliluia.“ Iesirea insasi se face in cea mai profunda tacere .
Si a urmat a doua Denie, cea de luni...
Este o saptamana ca o adevarata calatorie spirituala prin Scriptura.
Luni, in Saptamana Sfintelor Patimiri, Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vandut de fratii sai in Egipt. El este o preinchipuire a lui Hristos, vandut de Iuda.
Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit.
Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta realizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.
In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. Miercuri este ziua in care Iuda L-a vandut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginti.
Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului.
Specific deniei de joi seara sunt citirea celor 12 Evanghelii si scoaterea solemna a Sfintei Cruci in biserica.
In Vinerea Mare se face pomenirea sfintelor, infricosatoarelor si mantuitoarelor Patimi ale Mantuitorului si marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul.
In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricaciune pe cei din veac adormiti.
Sambata seara, incepe slujba Invierii.
Este o saptamana ca o adevarata calatorie spirituala prin Scriptura.
Luni, in Saptamana Sfintelor Patimiri, Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vandut de fratii sai in Egipt. El este o preinchipuire a lui Hristos, vandut de Iuda.
Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit.
Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta realizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.
In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. Miercuri este ziua in care Iuda L-a vandut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginti.
Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului.
Specific deniei de joi seara sunt citirea celor 12 Evanghelii si scoaterea solemna a Sfintei Cruci in biserica.
In Vinerea Mare se face pomenirea sfintelor, infricosatoarelor si mantuitoarelor Patimi ale Mantuitorului si marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul.
In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricaciune pe cei din veac adormiti.
Sambata seara, incepe slujba Invierii.
Parintele predica in fiecare seara, dupa denie, de la ora 23 si chiar mai departe... Era atat de tarziu si zileleerau atat de lungi ca imi venea sa-i spun Parintelui:
-Vedeti, de aceia nu ma lasa pe mine mama la biserica!
Si a venit ziua de Joi .
Liturghia Sfantului VASILE CEL MARE!Pregatirea pentru Cina Cea de Taina.Si
Liturghia Sfantului VASILE CEL MARE!Pregatirea pentru Cina Cea de Taina.Si
pomenirea celor adormiti. Ultima pomenire inainte de Inviere. Am suferit pentru ca nu am avut decat coliva comuna cu ceilalti. In multimea de oameni care au venit la biserica era si prietena noastra Maria. Si ea a adus coliva! Totdeauna sotul ei , Dumitru, e trecut pe pomelnicul meu, asa ca si coliva lor a fost si a noastra!
,,Si luand painea, multumind, a frant si le-a dat lor, zicand: Acesta este Trupul Meu care se da pentru voi; aceasta sa faceti intru pomenirea Mea.
Asemenea si paharul, dupa ce au cinat, zicand: Acest pahar este Legea cea noua, intru Sangele Meu, care se varsa pentru voi.”(LUCA 22,19-20)
Dupa slujba am carat impreuna cu maica stareta icoana Maicii Domnului, Dulcea Sarutare, de la trapeza la biserica!
"Astazi a fost spanzurat pe lemn Cel ce a spanzurat pamintul pe ape".
A 11-a Evanghelie a Patimilor
Ioan XIX, 38-42
19, 38. După acestea Iosif din Arimateea, fiind ucenic al lui Iisus, dar într-ascuns, de frica iudeilor, a rugat pe Pilat ca să ridice trupul lui Iisus. Şi Pilat i-a dat voie. Deci a venit şi a ridicat trupul Lui.
19, 39. Şi a venit şi Nicodim, cel care venise la El mai înainte noaptea, aducând ca la o sută de litre de amestec de smirnă şi aloe.
19, 40. Au luat deci trupul lui Iisus şi l-au înfăşurat în giulgiu cu miresme, precum este obiceiul de înmormântare la iudei.
19, 41. Iar în locul unde a fost răstignit era o grădină, şi în grădină un mormânt nou, în care nu mai fusese nimeni îngropat.
19, 42. Deci, din pricina vinerii iudeilor, acolo L-au pus pe Iisus, pentru că mormântul era aproape.
Slava îndelung-rabdarii Tale, Doamne, slava Tie, Doamne, slava Tie!
12-a Evanghelie a Patimilor
Matei XXVII, 62-66
27, 62. Iar a doua zi, care este după vineri, s-au adunat arhiereii şi fariseii la Pilat,
27, 63. Zicând: Doamne, ne-am adus aminte că amăgitorul Acela a spus, fiind încă în viaţă: După trei zile Mă voi scula.
27, 64. Deci, porunceşte ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină şi să-L fure şi să spună poporului: S-a sculat din morţi. Şi va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi.
27, 65. Pilat le-a zis: Aveţi strajă; mergeţi şi întăriţi cum ştiţi.
27, 66. Iar ei, ducându-se, au întărit mormântul cu strajă, pecetluind piatra.
Slava îndelung-rabdarii Tale, Doamne, slava Tie, Doamne, slava Tie!
Rascumparatu-ne-ai pe noi din blestemul legii, cu scump sângele Tau. Pe Cruce pironindu-Te si cu sulita împungându-Te, nemurire ai izvorât oamenilor, Mântuitorul nostru, slava Tie.
A fost o noapte dureroasa! Parintele a purtat pe umar crucea pe care noi L-am rastignit si El era inca pe cruce...A pus-o in mijlocul bisericii, intre noi, rastignitorii Celui fara de pacat.Desi am impodobit crucea, am simtit povara si durerea pentru modul in care gandesc si traiesc, eu insami partas al rastignirii.
Era deja atat de tarziu cand am plecat spre chilie.Era inca joi, aveam voie sa mancam de doua ori , chiar si cu ulei intru-cat fusesem partas la Cina cea de Taina, urmau zile grele si mai grele, vineri -ziua rastignirii si sambata neagra...dar noi abia mancasem pe la ora 17... asa ca am gustat ceva putin in trapeza, pe un colt de masa si am plecat la chilie. In inima imi striga cineva...
"Astazi a fost spanzurat pe lemn Cel ce a spanzurat pamintul pe ape".
Si cum sa dormi in astfel de nopti?Maicile au ramas in biserica la picioarele crucii, eu nevrednica am dormit in chilie o parte din noapte si apoi am mers acolo, la locul care a devenit tot mai mult, un loc al meu si al amintirilor mele...aghiazmatarul...
Dupa slujba Ceasurilor Imparatesti, a avut loc "Vecernia scoaterii Sfantului Epitaf”. In cadrul acestei slujbe speciale se scoate in mijlocul bisericii Sfantul Epitaf. El este asezat pe o masa care inchipuie Mormantul Domnului. La randul lui, Sfantul Epitaf aduce aminte de fapta de milostenie a Dreptilor Iosif din Arimateea si Nicodim, care, coborand de pe Cruce trupul Domnului Iisus, l-au pregatit pentru ingropare, mai inainte de a-L aseza in mormant.
...şi l-au înfăşurat în giulgiu cu miresme,
.JPG)
1.În mormânt, Viață, Pus ai fost, Hristoase, Și s-au spăimântat oștirile îngerești, Plecăciunea Ta cea multă preamărind.
2. Dar cum mori, Viață, Și cum șezi în mormânt ? Și împărăția morții Tu o zdrobești Și pe morții cei din iad îi înviezi ?
Anul acesta a fost altfel! Merg la prohod de mult, de foarte mult timp.Dar niciodata nu s-a cantat atat de frumos ca anul acesta!Parintele, nu stiu ce a facut, nu stiu unde a gasit, dar...l-a cantat altfel!Pentru primadata in viata mea nu am dat pagina sa vad cat mai este!
Apoi ne-a incolonat si am iesit si am dat ocol bisericii!Cu steagurile, cu prapurii, cu ripidele, cu felinarul, cu crucea,cu toaca...
Plouase mai devreme, cand insa se apropia timpul sa iesim, ploaia s-a oprit, un vanticel a uscat iarba si noi am iesit fara probleme!In linistea noptii, acolo, pasind pe acel pamant sfant al Dobrogei, in noaptea aceia ne-am simti mai aproape de patimile Mantuitorului si mai solidari cu suferinta Sa.
Eu nu am purtat nimic, doar aparatul foto cu care am facut poze pentru voi , pentru cei care nu ati putut ajunge, pentru cei care inca nu s-au nascut... pentru noi,ca privind, peste timp sa ne amintim iar, trairea noastra din acele clipe.
Aici s-a incheiat prohodul. Bineinteles ca a urmat predica si abia apoi Parintele ne-a miruit! Si atunci am reusit sa-i spun ultimile cuvinte, si singurele pentru mult timp:
-Parinte, plec!
-Unde pleci?
-Acasa, Parinte?
-Doamne, cum sa pleci cand urmeaza Sambata Mare, liturghia Marelui Vasile unita cu vecernia Invierii? Aveti canon maine sa mergeti cu totii la slujba, la biserica unde vreti voi!
Dar eu am plecat!Mi-am adus geanta cu lucruri, le-am imbratisat pe surori cu iubire si cu sufletul sfisiat de regrete am plecat!
Sunt parinte unic! Am doi copii nascuti de mine, care mi-ai mai adus doi copii.Deci am patru copii! Si trebuia sa pregatesc ceva de mancare pentru venirea lor acasa!Daca as fi ramas, Parintele ar fi terminat slujba sambata la ora 14 si eu nu as fi avut timp sa vin acasa si apoi iar la Closca...O exagerare pe care am controlat-o intelept!Am revenit acasa...am dormit cateva ore...am implinit canonul de biserica , am facut ultimile cumparaturi , am gatit ...si noaptea am revenit la Closca ducand lumanarea pentru Inviere!
"Veniti de primiti lumina!"
Hristos a inviat din morti!
Cu moartea pe moarte calcand
Si celor din mormanturi
Viata daruindu-le.
Ziua Invierii, sa ne luminam, popoare,
Pastile Domnului, Pastile!
Ca din moarte la viata si de pe pamant la cer,
Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi,
Cei ce-I cantam cantare de biruinta.
Hristos a inviat din morti!
Sa ne curatim simtirile
Si sa vedem pe Hristos stralucind,
Cu neapropiata lumina a Invierii.
Si bucurati-va zicand: "luminati sa-L auzim",
Cantandu-I cantare de biruinta.
Hristos a inviat din morti!
Cerurile dupa cuviinta sa se vesealeasca,
Si pamantul sa se bucure.
Si sa praznuiasca toata lumea
Cea vazuta si cea nevazuta
Ca Hristos S-a sculat, veselia cea vesnica.
Este o cantare de bucurie!Lumea intreaga se bucura! Si oamenii si cerurile si ingerii din ceruri... si mortii din morminte... Eu imi doresc ca acesta cantare sa mi-o cante preotii sau prietenii sau copii mei cand voi mori, la inmormantarea mea! O iubesc nespus!O iubesc dar ma doare1Pentru ca nu ar fi fost Inviere fara rautatea noastra!Pentru ca nu o merit!
Imi amintesc in astfel de momente viata mea, moartea lui Grig... singuratatea ma striveste.E primul an in care am petrecut Invierea in Biserica fara copii mei, fara finii mei, fara prietenii apropiati.Si mi-a fost greu .Si am plans tinandu-o in brate pe Zoe, care isi plangea sotul mort acum un an.
Asa e viata noastra acum!In orice bucurie e si cel putin o lacrima!
Am retrait Invierea! Am reusit sa parcurg cele 40 de zile de post aspru, pline de incercari.Acum un an eram intr-o catedrala mare, care tocmai isi curata candelabrele dupa terminarea picturii si schimbarea pardoselii. Nu-mi imaginam ca e posibila o schimbare atat de mare.
Sunt acum intr-un schit smerit in care totul infloreste dumnezeieste!Si rugaciunile Parintelui tin lumea!Si eu fac parte din lume. Si pentru rugaciunile Parintelui am strabatut Egiptul, am intrat in tara Canaanului si simt ca un pic, doar un pic, in clipa acesta a Invierii m-am eliberat de pacat!Am dus crucea. Am murit. Si iata-ma inviata, tinand strans in inima mea pe "insusi Hristos, Imparatul si Dumnezeul nostru"!
Hristos a Inviat, dragilor! Hristos a Inviat !
Adevărat a înviat!
RăspundețiȘtergereAsa e, Adelina mea! A Inviat!A Inviat!
Ștergere