Nu poate fi sarbatoare adevarata fara biserica si ca sa fie deplina, trebuie sa fie sfanta liturghie!
Nu, nu tin minte zilele de sarbatoare ale nimanui... sau , ca sa fiu mai aproape de adevar , stiu zilele copiilor mei, ale surorilor mele, ale nepotilor, a cumnatei mele si cam atat!
Sarbatorile au ramas in urma, mult in urma, Ina a plecat la Domnul si nu ma mai suna sa-mi aminteasca ca e vreo aniversare a cuiva. Astfel incat toate trec cel mai adesea, afland pe seara ca au fost.
Stiu insa sfintii!
Stiu spre exemplu ca pe 18 februarie a plecat la intalnirea cu Dumnezeu, Valeriu Gafencu...Sfantul inchisorilor comuniste spunand:“Doamne, da-mi robia care elibereaza sufletul si ia-mi libertatea care-mi robeste sufletul”.
Drumul pe care eu am pornit spre Dumnezeu, a fost un drum strajuit de multi sfinti romani necanonizati : maica Varvara mi-a dat niste carti: parintele Cleopa , Arsenie Boca , parintele Teofil Paraian , iar parintele Leontie, mi-a dat "Sfantul inchisorilor"!Acestea au fost inceputurile! Acolo in aceste carti am citit alfabetul credintei noastre! Stiu...nu sunt canonizati ! Stiu despre parintele Arsenie Boca se spun diverse... nu-mi pasa! Stiu ca ei m-au ajutat sa inteleg, stiu ca ei au fost preoti ai Dumnezeului Teimic, si dupa indreptarul lui Valeriu Gafencu m-am spovedit,desi nu a fost preot si nici macar nu a avut studii teologice.
Il port in inima mea si il iubesc! Nu este sfanta liturghie sa nu-l pomenesc! Suflete care nu s-au cunoscut in acesta viata, dar care nadajduiesc sa se cunoasca Dincolo, Acasa!
Acum cativa ani am aflat ca Daniela era nascuta pe 18 februarie! Si de atunci nu am mai uitat! Daniela era nascuta in ziua in care in Ceruri se nastea sfantul Valeriu!
Astazi, Daniela ar fi implinit 24 de ani!
Daniela e fiica prietenilor mei!
-Ai copii? a intrebat-o pe Maria, parintele Adrian Fageteanu
-Am o fata , dar este la Domnul! a raspuns cu lacrimi in voce, Maria
-Si-ti pare rau?- a intrebat-o aspru parintele.
-Nu, nu-mi pare! a raspuns Mioara inghitandu-si lacrimile.
Acum sapte ani si jumatate, Daniela a pierdut lupta nu cu cancerul, ci cu o bacterie luata din spitalele noastre si a murit intr-o clinica in Italia!
Aproape nu am cunoscut-o aici ! Dar stiu ca Dincolo, ea imi va iesi in intampinare si ma va primi ca pe o matusa. Pentru ca asta sunt! Una din "matusile" ei...
Am strabatut lumea purtand-o pe Daniela cu Grig si cu toti ai mei! Ei sunt rugaciunea mea si de inchis ochii si de deschis.
Dimineata am fost impreuna cu parintii ei, la biserica, la manastirea noastra .Azi am privit crucile ... de pe acoperis...
Am strabatut lumea purtand-o pe Daniela cu Grig si cu toti ai mei! Ei sunt rugaciunea mea si de inchis ochii si de deschis.
Dimineata am fost impreuna cu parintii ei, la biserica, la manastirea noastra .Azi am privit crucile ... de pe acoperis...
Dreapta e crucea! Si drept e sa o purtam! Multi urca Golgota tinandu-se de mana cuiva, o mama , un tata, un sot, o sotie , o fiica, dar moartea fiecare o traieste singur.
Oricat am suferit in secundele mortii lui Grig , a tatalui meu, a mamei mele, a soacrei mele toti patru au murit avandu-ma alaturi, ei singuri am trecut pragul spre Dincolo si doar ei stiu cum au dat raspuns la intrebari...
De aceia ridicam colivele lor cu lacrimi, nu numai de durerea despartirii, ci de teama ca fiecare dintre noi pleaca prea putini pregatiti sa spuna "Acum libereaza pe robul Tau , Stapane, dupa cuvantul tau in pace..."
Dar Dani a fost un copil dulce si bun si a indurat atata suferinta, incat nadajduim ca sufletul ei sa fie Acolo, Acolo unde este si blandul si smeritul Valeriu Gafencu ...
"Am avut șansa unor confruntări dramatice pentru credinţă. Am cunoscut oameni care au realizat plinul uman, sfinţenia, mucenicia - dar printr-o cernere cruntă... Am tăria să mărturisesc că sunt un om fericit întrucât am văzut un om în care via, gândea, zâmbea, trăia şi biruia Hristos...", acestea le marturisea Ioan Ianolide in cartea Întoarcerea la Hristos...
Danielei, copil fiind, la numai 16 ani, suferinta i- L-a adus pe Hristos ... si astazi desi noi numaram 24 de ani ai ei si ii cantam intristati Vesnica pomenire... ne linistim sufletele in finalul rugaciunii cantand si slavind Invierea...
La multi ani, Dani, in Raiul tau frumos!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu