Dor

Ce ramane dupa noi cand noi plecam?

Amintirea felului cum ne-am comportat, cum am iubit lumea, am fost vrednici, am fost inteligenti, am fost talentati, am fost buni, am fost rai, am fost taciturni sau vorbareti... Unii ne poarta lucrurile,palaria mamei sta frumos pe capul altei femei, haina ei imbracata calduros un alt trup de femeie...florile ei infloresc nebune pe balconul meu...

Mi-e dor de mama mea si ea imi zambeste in florile albe firave ale begoniei dar si posnas in violeta de Parma...In dimineata asta am vazut ca au inflorit, nu stiu cand...

Mi-e dor de mama, tare dor si desi florile ei infloresc pe balconul meu, in mintea mea ele sunt inca acolo, in bucataria ei calda, mirosind a prajituri si ciorbe , a ciuperci la cuptor ...Si desi nu le ingrijesc cum le ingrija mama, florile ei infloresc rasplatind doar lacrima mea...

Mi-e dor de mama! Mi-e dor de copiii mei!Mi-e dor de imbratisarea ei calda, niciodata grabita, niciodata formala, mi-e dor de obrajii ei moi, fini precum florile begoniei ei..mi-e dor de vocea ei la telefon, mereu vesela, mereu curioasa,mi-e dor de bucuria ei cand ma vedea in pragul usii ei, precum veselia violetei de Parma... mi-e dor de mama...