vineri, 2 iunie 2017

Popas/ partea a II a

23 mai-
Am parcurs o zi incarcata... de la un pat la altul...femeile stateau tacute in paturile lor suferind, dar fiecare avand nevoie de ceva...doar Rodica din varful patului ma striga mereu.
O operase la un mont ... venise vesela din operatie si cu ochii pe ceas sa vada cand poate mananca...fix la patru ore incepuse:
-Dati-mi va rog din frigider humusul, multumesc... si cascavalul, multumesc...si o rosie, multumesc...covrigii! Unde sunt covrigii?Apa minerala ca de la plata mi se face rau...Puneti, va rog, multumesc, humusul in frigider! Si cascavalul! Multumesc! Si rosiile!Multumesc.Covrigii, nu! Ii vreau alaturi!
Si la doua ore  o lua de la capat:
-Dati-mi va rog din frigider humusul, multumesc... si cascavalul, multumesc...si o rosie, multumesc...covrigii! Unde sunt covrigii?Apa minerala ca de la plata mi se face rau...Puneti, va rog, multumesc, humusul in frigider! Si cascavalul! Multumesc! Si rosiile!Multumesc.Covrigii, nu! Ii vreau alaturi!
Mancase...bause... topaise pana la baie si apoi cu sangele iesind prin badaj incepuse sa strige:
-Asistentele!Camelia! Brandusa! Doctorul!Multumesc! Ce se vede prin bandajul meu?
Rodica stia pe toata lumea in spital, era deja la a treia sau a patra operatie in acel spital.
Apoi ii fusese rau... prea multa mancare ...
Dar am ramas mai mult langa ea, iubind-o pentru zbuciumul ei si suferinta ei...
Dupa ora 16 au aparut vizitatorii. La fiecare au venit copiii... la Maria doua fete mari...femei in toata firea, grase, solide... dar fiice! Una ii aducea apa...una ii masa picioarele...patul se umpuse de pungi cu mancare... Maria avea operatie de protezare a genunchiului, de doua saptamani statea lungita in pat, fara sa se poata misca... nu stiu ce complicatii aparusera.
 Niculina era o babuta de 84 de ani, din judetul Calarasi, operata la sold... acum operatia era bine, dar babuta facuse escare si nu puteau sa o externeze.
In timpul zilei, asezata pe o parte, imi spusese;
-M-am dezgolit la popou!
-Bunico! E frumos? Femeie batrana sa te dezgolesti la popou?- rasesem de ea.
-Ce sa fac?Nu-i frumos, dar sa ma vindec, sa se usuce buba!
-Stiu, bunico, am glumit doar!
La Niculina venise fiica, o tanara frumoasa si foarte atenta:
-Mamico! Iti este bine? Te-ai dat jos pe marginea patului?
Si batrana clatina din cap ca nu, desi... se daduse!
-Mamica! Ai mancat ceva?
Si iar dadea din cap suava ca nu... desi mancase aproape tot si ceruse si un cremvusti din frigider.
Cu totii ne exageram suferinta pentru ca nu putem suferi...
Carmen nu s e intorsese din operatie...si desi nu vorbisem decat putin cu ea inainte sa plece, ma simteam ingrijorata...
Si la mine a venit Ruxandra cu mancare . Dimineata tot ea si Lucian ma adusesera. Statuse cu mine pana aproape de ora 13...desi telefonul ii suna mereu si auzeam cu mesajele venau unul dupa altul.
Si oricat incercam sa-i distrag atentia o simteam ingrijorata, speriata ...
-A venit doctorul? Ce a mai zis?A venit anestezista?
Noaptea am stat mai mult pe hol, pe un fotoliu din piele, am citit si am ascultat fara sa vreau discutia telefonica a unei femei ...
-Am mancat! Ce sa mananc? Pe dracu l-am mancat! Ca daca nu mi-a adus si mie niste fructe... ce sa mananc? Astept sa ma sune la ora 9.30 ca el la 9 suna o cucoana intai, asa face in fiecare seara si eu ma fac ca nu stiu! Sa vedem, ma suna, pe dracu...Ce dracu sa fac?
As fi fugit din spital, dar oriunde as fi fugit, m-ar fi urmat naduful femeii care pe "d "il stia mai mult decat pe Dumnezeu... 
Tarziu, tarziu am mers la culcare...Pe noptirea mea era icoana Maicii Domnului din Odesa si a sfantului Inochentie... deasupra mea scria patul nr 7 si era icoana Maicii Domnului Prodromita...Niciun moment nu m-am simtit singura.
Am stins lumina
-Lasati-o pe cea de la baie aprinsa si usa deschisa-ma "socrea"Rodica din varful patului.Dar eram asa bucuroasa ca o pot ajuta! Deja ii era rau...o durea capul de la atata zbucium si acum trecuse la cealata extrema: chema mereu infirmiera ...
Salonul mirosea...Chanel!
Mi-am facut rugaciunile de seara acolo, langa ele, in salonul mirosind urat, dar  langa ele am vazut ca este Hristos! Desi din gura Rodicai, ca si a femeii de pe hol, iesea mereu cuvantul cu  "d", eu am simtit ca Hristos este acolo unde este suferinta. Ca niciun moment nu se departa de langa ele... si ingerii albi aplecati peste ele si familiile lor pline de jertfa!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu