Timpul...

Maine ar fi implinit 59 de ani.
L-am cunoscut cand avea 26 de ani!
Era o zi ca azi... cu soare de toamna, cu via aproape coapta pe ramuri cu frunze ruginii...Nu, inca nu era vremea de adunat, era inca timp de coacere, de implinire...Asa...in zile de inceput de septembrie ne-am  cunoscut, atunci vazandu-ne prima oara  si la doua zile dupa ce ne-am vazut, nu ne-am mai despartit niciodata.
Ne-am casatorit, am facut impreuna doi copii, am avut doua case , doua masini, un caine, o pisica...

Acum aproape noua ani a murit intr-o clipa, fara sa fie bolnav.Dar, desi a "murit", desi in primul rand al cimitirului, pe o placa alba e scris numele lui, desi am in sertar un certificat pe care scrie ca el a murit,adidasii lui sunt inca in dulap ca si mare parte din haine, iar el e ca si cand niciodata nu s-a departat de langa mine...doar ca nu mai este in fata mea! Nu-i mai vada ochii senini si  mustata cazuta peste buzele subtiri care zambeau ingaduitor, dar il simt in inima mea  dar si asezat in spatele meu, pe trupul meu...cu toata greutatea...cu toata greutatea...

Si eu il car ... eu il duc peste tot, in toate orasele lumii, in toate bisericile ortodoxe deschise, langa toate icoanele Maicii Domnului si Sfantului Gheorghe, langa altar, langa masa de proscomidie , langa orice cruce...si nu pentru greutatea mea plang ci pentru pacatele lui nespovedite, pentru venele lui goale de Hristos, pentru ca ...pentru ca...pentru ca...

Si doar nadejdea ma tine inca in picioare, inca pe drumuri, doar nadejdea in mila lui Dumnezeu, in milostivirea lui...

Si sunt ani multi decand la Odessa, Odessa mea draga, parintele Antonie mi-a spus:

-Chiar daca te superi, eu iti spun adevarul!

Si l-am aflat si l-am primit, dar mai mare decat adevarul acesta exista Adevarul si El este Iubire si Milostivire...

Si dau slava lui Dumnezeu ca inca traiesc, inca fac coliva, inca adun colaci, inca fac pachete si pun din putinul sau multul meu , ceva pe mese poate goale , ca Dumnezeu sa  primeasca ca jertfa pentru sufletul lui...

Si ma gandesc, poate pentru prima data in acesti aproape 9 ani, ca daca ar fi sa schimb ceva din ceea am trait dupa moarte lui , nu as schimba nimic anuland ce am facut, ba mai mult as face , daca as putea, daca as putea...

Şi dacă vînturi s-ar trezi

În lunci mereu,

În lunci mereu,

O, cum atunci te-aş încălzi

La pieptul meu,

La pieptul meu!

Şi dacă vremuri de urgii

S-ar înteţi,

S-ar înteţi,

Alăturea de-ar fi să-mi fii,

Nu le-aş simţi!

Nu le-aş simţi!

De m-ar zvîrli ursita rea

într-un abis,

într-un abis,

Cu tine hăul mi-ar părea

Un paradis,

Un paradis!

Pămîntul de mi-ar fi întreg

Adus în dar,

Adus în dar,

Din toate-aş şti să te aleg

Pe tine doar,

Pe tine doar!

Robert Burns (poet scotian care a trait cu doua sute de ani inaintea noastra)– Si daca…