Psalmul 22

Pr. Teofil Paraian despre Psalmul 22
Din vistieria inimii mele

Pr.Teofil Paraian

(Editura ASCOR Craiova, Craiova 2000)
Manastirea Brancoveanu
2 octombrie1992

Astazi va aduc in atentie un psalm, anume Psalmul 22.

Este psalmul cel mai plin de incredere, cel mai plin de inaltare, este psalmul bucuriei, al optimismului. Psalmistul isi exprima bucuria de a-L avea pe Dumnezeu aproape, si zice:„Domnul este pastorul meu si nimic nu-mi lipseste”. Il compara pe Dumnezeu cu un pastor de oi, cu un cioban, si spune, plin de incredere, ca „Domnul este pastorul meu” si, pentru ca este pastorul meu, „nimic nu-mi lipseste”.

Face apoi o comparatie intre oile pastorite de un pastor bun si increderea, bucuria pe care o da Dumnezeu celui care-I slujeste: „La pasuni bune ma salasluieste, si ma povatuieste la ape line”. Pasunea si apa sunt doua lucruri de capetenie pe care le urmareste pastorul pentru oile sale. Comparativ vorbind, Dumnezeu ne da toate cele de trebuinta, exprimate in psalmul acesta prin pasunea cea buna si prin apa limpede.

„Sufletul mi-l intareste pentru numele Sau, si pe cararile dreptatii ma povatuieste”. Psalmistul vorbeste acum despre el, despre unul care are suflet si care este mai presus decat oile cele necuvantatoare; „sufletul mi-l povatuieste, mi-l intareste”, adica Dumnezeu se preocupa nu numai de cele trebuitoare pentru viata fizica, ci se preocupa si de cele necesare vietii sufletesti, pentru ca omul este fiinta cu suflet si are trebuinte mai presus de ale celor necuvantatoare.

Siguranta ca Dumnezeu este cu noi si ca ne daruieste toate cele de trebuinta este dusa pana la aceea ca se nimiceste orice temere: „De-as umbla pe valea umbrei mortii (de-as fi pandit de moarte), de rele nu m-as teme, caci Tu cu mine esti”.Incredintarea prezentei lui Dumnezeu ne face hotarati impotriva tuturor celor negative si, orice s-ar intampla, chiar de-am fi panditi de moarte, avand incredintarea si fiind patrunsi de adevarul ca Dumnezeu este cu noi, n-avem nici un fel de teama.

„Toiagul Tau si varga Ta, acestea sunt mangaierea mea”. In cuvintele acestea, Psalmistul vrea sa spuna ca Dumnezeu, in grija Sa pentru mantuirea noastra, pentru binele nostru, ne poate trimite si necazuri, dar si in cazul cand am avea necazuri, avem totusi mangaiere din constiinta ca necazurile ne vin ca din mana lui Dumnezeu, pentru folosul nostru.

„Tu-mi gatesti masa inaintea vrajmasilor mei. Cu untdelemn ungi capul meu, si cupa mi-e plina rasa”. In aceste cuvinte arata belsugul bunatatilor lui Dumnezeu revarsate peste cei credinciosi, chiar in fata unor lucruri care ar inspira teama, chiar in fata vrajmasilor. In fata vrajmasilor avem belsug. Ne gateste Dumnezeu masa inaintea vrajmasilor: „Tu-mi gatesti masa inaintea vrajmasilor mei. Cu untdelemn ungi capul meu”, adica imi dai si cele care nu sunt de absoluta trebuinta, imi dai mai mult de cat as cere, de cat mi-ar trebui. „Cu untdelemn ungi capul meu” – cu untdelemnul cunostintei, „si cupa e plina rasa”, adica nu exista nici un fel de lipsa in legatura aceasta cu Dumnezeu, in belsugul pe care il da Dumnezeu.

„Mila Ta, Doamne, sa ma insoteasca in toate zilele vietii mele, ca sa locuiesc zile multe in casa Domnului Dumnezeului meu”. Este o rugaciune catre Dumnezeu cel milostiv, Care ne cuprinde cu mila Sa, si avem incredintarea ca Dumnezeu ne insoteste in toate zilele vietii noastre: „Mila Ta, Doamne, sa ma insoteasca in toate zilele vietii mele, ca sa locuiesc zile multe in casa Domnului Dumnezeului meu”.

Este cel mai senin psalm, un psalm al bucuriei, un psalm al increderii, al incredintarii. Noi repetam niste ganduri ale altora si nu ajungem sa le simtim pentru noi insine, pentru viata noastra. Umblam dupa cantitate si nu suntem atenti la calitate.

In Filocalia, vol. IV, se spune, ca ucenicul l-a intrebat pe avva Filimon de ce citeste mai ales din Psaltire? Cuviosul Filimon a zis: „Frate, atata bucurie am in sufletul meu din cuvintele psalmilor, ca si cum eu insumi i-as fi facut”.

Sa ne ajute bunul Dumnezeu sa avem si noi constiinta ca Psalmul 22 este psalmul nostru, psalmul pe care noi insine l-am facut, psalmul in care ne revarsam cel mai bine, in care ne aratam cel mai bine incredintarea prezentei lui Dumnezeu in viata noastra, in care ne aratam cel mai bine bucuria de prezenta lui Dumnezeu, in care se manifesta cel mai mult si cel mai bine multumirea si implinirea sufletului nostru.

Inaintea bunului Dumnezeu sa ne facem mai buni, pentru ca bunatatea cea mai multa se realizeaza in linistea sufletului. In linistea sufletului se realizeaza bucuria, se realizeaza constiinta prezentei lui Dumnezeu. Si unde este Dumnezeu cu darul Sau, acolo nici un lucru nu este greu. Amin!