... nu- mi amintesc ce spunea papagalul, imi amintesc insa cat de fericiti si linistiti eram aici, in acesta localitate...Paralia Katerini...
...biserica alba la care am fost in ziua de Pasti, pana si pe preotul care mi-a spus Adevarat a Inviat! in limba romana...
si ne-am intors la restaurant si am mancat , apoi am stat la piscina pana cand cu totii au fost gata de plecare
Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, robului Tău.
Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșalele mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin.
Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului.
Dumnezeule, curățește-mă pe mine păcătosul.
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mântuiește-mă.
Fără de număr am greșit, Doamne, iartă-mă.
Manastirea Sfantul Dionisie din Olimp este un asezamant monahal ortodox din Grecia, situat la o altitudine de peste 900 m, chiar in inima Muntelui Olimp. Manastirea a fost intemeiata in 1542 de catre Sfantul Dionisie din Olimp, un ieromonah isihast care s-a nevoit la Meteora si Sfantul Munte Athos (unde a fost staret al Manastirii Filoteu) dar care a ales Muntele Olimp drept loc de nevointa si misiune pentru tot restul vietii sale pamantesti. Sfantul Dionisie din Olimp a infiintat o manastire in Pelion, la Zagora, si alta pe Olimp, in defileul raului Enippeas.
Manastirea de pe Olimp a fost intemeiata ca Stavropighie Patriarhala si inchinata Sfintei Treimi. Sfantul Dionisie a creat un monument de o rara frumusete arhitecturala. Ideal integrat mediului natural, complexul monahal a fost construit ca o fortareata, din piatra si lemn.
Aici se afla si un extraordinar muzeu in care se gasesc sute de sfinte moaste.
Aici se afla si un extraordinar muzeu in care se gasesc sute de sfinte moaste.
Si am plecat iar la drum...
"Acum dimineata am fost la sfantul Efrem Sirul, i-am spus rugaciunea rugandu-l sa ma ajute sa o implinesc in viata mea, apoi spre sf Dyonisos, acum coboram spre Salonic la sf Dimitrie... m-am inchinat la sute de sfinti si am luat binecuvantarea lor. Dumnezeu sa implineasca rugaciunea spre ajutorul tuturor , spre Slava Lui."
"Puneti o pila pentru schit. Suntem intr-un mic impas."-parintele din muntii Apuseni
"Ce ne-am face fara incercari, dar si fara sfinti...Gata il strigam pe toti. Voce inceata am, ei insa au auz bun...."
"Am pus o pila si la sf Paisie, tot monah, tot ziditor de manastiri, mre nevoitor si iubitor de oameni. Acum plecam spre casa. Trebuie sa tiparesc frumosul si sfinteniile la care m-am rugat si sa multumesc lui Dumnezeu mereu pentru tot ce am primit. Multumesc... ca ati trait acestea cu mine9 e drept ca nu ati avut incotro)
Drum bun1
Multumesc Bunului Dumnezeu ca ati fost acolo si multumesc ca a randuit sa ne cunoastem
Mi-a placut sa calatoresc in Grecia cu dvs
Bucurie. Va iubesc . Va astept cu mare drag acasa!
Suroti.2013... Scriam pe blog acestea:
" drumul nostru trecea intai pe la...manastirea Suroti, la parintele Paisie Aghioritul.Parintele Paisie e printre primele nume pe care le-am auzit dupa moartea lui Grig. Asa a randuit Dumnezeu ca primele carti sa fie scrise de sfinti romani: Parintele Cleopa, Parintele Arsenie Boca si Parintele Teofil Paraian, iar mai apoi... parintele Paisie Aghioritul. L-am iubit pe parinte pentru ca si parintele m-ar fi iubit. Asa cum pot spunea lucrul acesta despre parintele Emilianos Simonopetritul si parintele Sofronie Saharov.Inimi care se cunosc dupa criterii doar de Dumnezeu stiute.
As fi vrut sa fi cunoscut in viata mea real, un calugar ca acest calugar. De multe ori intersectandu-ma cu oameni ai bisericii, am lasat deoparte toate acele lucruri evidente care nu erau tocmai ceea ce trebuie, gandind ca sub sutana e o inima ca a lor, inima in care sa incapa omenirea toata si in omenire si eu.
Am rugaciunea pentru lume a parintelui Paisie. Haideti sa o caut si sa o pun si aici, poate va va fi de folos si voua.
Rugăciunea Sfântului Paisie Aghioritul pentru lume
Dumnezeul meu, să nu-i părăsești pe robii Tăi care trăiesc departe de Biserică; dragostea Ta să-i aducă pe toți lângă Tine.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de cancer.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de boli ușoare sau grave.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de infirmități trupești.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de infirmități sufletești.
Pomenește, Doamne, pe conducătorii țărilor și ajută-i să conducă creștinește.
Pomenește, Doamne, pe copiii care provin din familii cu probleme.
Pomenește, Doamne, pe familiile care au probleme și pe cei divorțați.
Pomenește, Doamne, pe orfanii din toată lumea, pe toți cei îndurerați și nedreptățiți în această viață, pe văduvi și pe văduve.
Pomenește, Doamne, pe toți cei întemnițați, pe anarhiști, pe narcomani, pe ucigași, pe făcătorii de rele, pe hoți, luminează-i și ajută-i să se îndrepte.
Pomenește, Doamne, pe toți cei înstrăinați.
Pomenește, Doamne, pe toți cei ce călătoresc pe mare, pe uscat și prin aer, și-i păzește.
Pomenește, Doamne, Biserica noastră, pe slujitorii sfințiți ai Bisericii și pe credincioși.
Pomenește, Doamne, toate frățiile monahale, pe stareți și pe stărețe, pe monahi și pe monahii.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care sunt în vreme de război.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care sunt prigoniți.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care sunt precum păsările vânate.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care și-au lăsat casele și serviciile lor și se chinuiesc.
Pomenește, Doamne, pe săraci, pe cei fără casă și pe refugiați.
Pomenește, Doamne, toate popoarele, să le ții în brațele Tale, să le acoperi cu Sfântul Tău Acoperământ, să le păzești de orice rău și de război. Și iubita noastră țară, zi și noapte să o ții la sânul Tău, să o acoperi cu Sfântul Tău Acoperământ, să o păzești de orice rău și de război.
Pomenește, Doamne, familiile chinuite, părăsite, nedreptățite, încercate și dăruiește-le lor milele Tale cele bogate.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de tot felul de boli sufletești și trupești.
Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care ne-au cerut nouă să ne rugăm pentru ei."
"Am pus o "pila" si la sf Paisie, tot monah, tot ziditor de manastiri, mare nevoitor si iubitor de oameni. Acum plecam spre casa. Trebuie sa tiparesc frumosul si sfinteniile la care m-am rugat si sa multumesc lui Dumnezeu mereu pentru tot ce am primit. Multumesc... ca ati trait acestea cu mine( e drept ca nu ati avut incotro)"
"Drum bun!"-laconic, parintele pustnic
"Multumesc Bunului Dumnezeu ca ati fost acolo si multumesc ca a randuit sa ne cunoastem"-parintele Alexie
"Mi-a placut sa calatoresc in Grecia cu dvs"maica A
"Bucurie. Va iubesc . Va astept cu mare drag acasa!" sora G
Deşi chilia lui se afla în mijlocul lumii, a reuşit să trăiască afară de lume. La aceasta, precum şi la săvârşirea minunilor l-au ajutat cele două zile pe săptămână în care stătea închis în chilia sa şi se ruga.
Cuviosul Arsenie s-a născut în satul Kefalohori, din ţinutul Farasa (vechea Capadocie), la anul 1840, în familia învăţătorului Elefterie şi a soţiei sale Varvara, cărora milostivul Dumnezeu le-a dăruit doi copii: Vlasie şi Teodor, cel din urmă fiind Sfântul Arsenie.
S-a călugărit la 26 de ani
Timpurile în care a trăit Sfântul Arsenie au fost foarte grele pentru creştini: erau prigoniţi pentru credinţa ortodoxă, erau izolaţi de ceilalţi creştini, vieţile lor erau puse în pericol, femeile erau luate şi umilite în haremurile turceşti, bărbaţii ucişi şi copiii luaţi şi despărţiţi de familiile lor. Toate acestea nu erau înfăptuite de autorităţile turceşti, ci teţii (turcii răzvrătiţi) erau făptaşii cu acordul tacit al oficialilor. Dar, cu toate acestea, farasioţii erau renumiţi pentru credinţa şi dragostea lor de a rămâne oameni curaţi.
Ajuns orfan de ambii părinţi, după terminarea studiilor, intră în Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din oraşul Flaviana (la 15 kilometri de Cezareea), unde, la vârsta de 26 de ani, este călugărit cu numele de Arsenie şi apoi hirotonit ierodiacon. La 30 de ani este hirotonit ieromonah şi este făcut arhimandrit de mitropolitul Paisie al II-lea. De la acesta a primit drept ascultare să meargă în satul natal şi să păstorească creştinii ortodocşi de acolo. Dar, mai înainte de a pleca spre satul natal, face o călătorie la Locurile Sfinte pentru a-I mulţumi lui Dumnezeu, dar şi pentru a se întări şi mai mult în credinţă. De aceea a fost numit de compatrioţii săi şi Hagi-efendi. Reîntors acasă, a amenajat o sală unde copiii se strângeau şi învăţau carte. Dar nu s-a îngrijit doar de copii, ci şi de tineri şi de cei în vârstă. Alături de activitatea pedagogică, Sfântul Arsenie a avut şi o bogată activitate misionar-filantropică, fiind un apărător al credinţei ortodoxe împotriva propagandei protestante. Faima sa a depăşit cu mult mediul oamenilor credincioşi, fiind căutat chiar de către turci pentru a fi tămăduiţi de boli grele. Sfântul Arsenie nu refuza pe nimeni şi nici nu primea daruri sau plată de la cineva. Dragostea părintelui s-a arătat şi asupra familiilor sărace, cărora le trimitea prin cântăreţul lui prescuri.
Şi-a proorocit ziua morţii
Nu trebuie trecută cu vederea trăirea sa duhovnicească. Se ştie că miercurea şi vinerea se zăvora în casa lui simplă, că mânca turte de orz pe care şi le făcea singur. În fiecare zi făcea priveghere de la nouă seara până la trei dimineaţa, iar în sărbători se prelungea până dimineaţa şi se termina cu Sfânta Liturghie. Pentru viaţa sa curată, însuşi patriarhul ecumenic avea mare evlavie la Sfântul Arsenie, căruia îi scria, se consulta cu el şi chiar i-a propus să fie episcop, însă el a refuzat. Dumnezeu l-a înzestrat pe Sfântul Arsenie şi cu darul înainte-vederii. Astfel, cu mulţi ani înainte de a pleca în Grecia, a proorocit data morţii sale.
Cu puţin timp înainte de a pleca spre Grecia, el a botezat copiii ca nu cumva să moară nebotezaţi, a ascuns sfintele vase în Biserica Sfinţilor Mucenici Varasihie şi Iona şi în cimitirul creştin. La 14 august 1924 au plecat spre Grecia şi au ajuns pe 14 septembrie în portul Pireu. A slujit liturghia de Înălţarea Sfintei Cruci şi s-a dus în Insula Corfu (Kerkira) unde a slujit două liturghii în Biserica Sfântului Gheorghe şi după o scurtă suferinţă şi-a dat sufletul în mâinile Domnului, la 10 noiembrie 1924, având în mâini moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur.
Canonizarea Sfântului Arsenie Capadocianul
După sosirea farasioţilor în Grecia, aceştia s-au împrăştiat în diferite locuri, dar în sufletul lor imaginea Părintelui Arsenie a rămas vie. Mulţi dintre ei credeau în sfinţenia părintelui, dar nu aveau curajul să deschidă mormântul. Cel care a făcut demersurile pentru a i se deschide mormântul a fost cuviosul Paisie Aghioritul (1924-1994), căruia Sfântul Arsenie i-a fost duhovnic. Două motive l-au determinat să facă această faptă. Primul era un omagiu adus Sfântului Arsenie pentru faptul că i-a dat numele de botez şi a prezis că îi va călca pe urme, adică va deveni călugăr. Al doilea motiv este acesta: în 1945, fraţii săi au fost în Kerkira şi au luat pământ de la mormântul părintelui Arsenie şi l-au aruncat pe un consătean care nu putrezise şi minunea s-a petrecut, trupul celui mort s-a făcut ţărână.
Cu aceste amintiri şi după ce cu mare râvnă a străbătut întreaga Grecie, unde se aflau farasioţi, care au trăit alături de Sfântul Arsenie, şi a strâns laolaltă toate mărturiile lor, Cuviosul Paisie a venit în toamna anului 1958 în insula Kerkira. Atunci au scos sfintele moaşte din mormânt şi au făcut o slujbă în cinstea Părintelui Arsenie. Apoi, cuviosul Paisie a aşezat moaştele la Mănăstirea „Sfântul Ioan Evanghelistul” de la Suroti, lângă Tesalonic, unde se găsesc şi astăzi. Sfântul Arsenie Capadocianul a fost canonizat în anul 1986 de către Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. Prăznuirea sa se săvârşeşte la data de 10 noiembrie.
Mărturii şi recomandări
Moise Koglanidis a povestit că un turc din satul Ahghiavudes a prădat biserica în care slujea Sfântul Arsenie şi, în afară de toate sfintele vase, a luat şi coperţile de argint ale Evangheliilor, iar Evangheliile le-a aruncat pe jos. Toată Farasa s-a tulburat. Când au văzut Evangheliile aruncate, toţi au încercat să-l afle pe acel turc necurat. Părintele Arsenie însă nu s-a tulburat deloc şi le-a spus şi celorlalţi să nu se neliniştească, deoarece tâlharul va veni singur târându-şi picioarele. După câteva zile l-au adus pe tâlhar la sfânt ca să-i citească să-l vindece, deoarece, pe lângă faptul că se îndrăcise, a şi paralizat de la mijloc în jos, încât trebuia să-şi târâie picioarele. A înapoiat sfintele vase pe care le furase, tămăduindu-se, iar de atunci nu mai putea fura, căci părintele Arsenie nu l-a vindecat pe loc, ci l-a lăsat o bucată de timp aşa cum era, ca turcii să ia pildă şi să respecte Biserica Ortodoxă. Într-adevăr, s-au înfricoşat turcii din împrejurimi. Vasile Karopulos îşi aminteşte că, atunci când au plecat în 1924, pe când treceau prin Ahghiavudes, Părintele Arsenie i-a citit tâlharului şi l-a vindecat de diavol şi de paralizie. (Cuviosul Paisie Aghioritul, „Sfântul Arsenie Capadocianul”, Editura Evanghelismos).
Sfântul Arsenie obişnuia să folosească Psalmii pentru binecuvântări, îndeosebi atunci când nu se afla vreuna prescrisă unei anumite ocazii. De exemplu, pentru sănătate trupească, cuviosul recomanda citirea următorilor psalmi: 5, 12, 28, 36, 37, 44, 56, 58, 63, 79, 86, 88, 95, 102, 108, 122, 125, 128, 145, 146
.sursa http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/documentar/arsenie-capadocianul-un-sfant-al-zilelor-noastre
.sursa http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/documentar/arsenie-capadocianul-un-sfant-al-zilelor-noastre
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu