La ora 23 am fost deja in biserica mare.
Doamne, era un polei ca abia puteai sa-ti misti picioarele din loc. Tanandu-ma de mana sorei A am reusit sa cobor povarnisul din fata hotelului si sa-l urc pe cel din fata bisericii...
Impreuna cu sora M si A am mers in fata langa gardutul care desparte soleea de multime si fiind printre primele am ramas acolo tot timpul. La ora 23 si jumatate pe solee a iesit PS Longhin purtand mantia mov
PS Longhin a citit moliftele Sfantului Vasile Cel Mare si apoi multe rugaciuni
"Pentru a întelege mai bine modul pregatirii precum si persoana adresantului, trebuie sa ne aducem aminte de minunea pe care a savârsit-o Sfântul Vasile cel Mare cu tânarul care se vându-se diavolului prin zapis scris.
Astfel, o femeie tare îngrozita de faptul ca aflase modul în care fusese luata în casatorie de sotul ei datorita necazurilor pe care diavolul le savârsea periodic în casa lor – (tânarul vânzându-se diavolului prin zapis pentru a o putea lua )– a martusit aceasta neorocire Sfântului Vasile, care luându-l pe tânar l-a dus într-una din chiliile pe care le avea la dispozitie unde l-a învatat cum sa se roage. În toata aceasta perioada, tânarul tinea post, iar rugaciunea lui era neîntrerupta. Pentru a-i fi de folos, Sfântul Vasile cel Mare tinea post aspru si se ruga pentru acesta, cercetându-l din când în când pentru a observa folosul duhovnicesc. La una din aceste vizite, Sfântul Vasile l-a întrebat cum se simte, iar tânarul i-a marturisit ca mai bine având în vedere ca a vazut în somn cum Sfântul Vasile l-a învins în lupta pe vrajmasul diavol. Atunci Sfântul Vasile l-a luat de mâna si l-a dus în biserica. Era în timpul postului, iar poporul drept-credincios se afla si el în post venind la rugaciunea din biserica.
Asadar, Sfântul Vasile si-a ridicat mâinile în sus, la fel si poporul din biserica si toti se rugau pentru sufletul acestui tânar ca sa fie izbavit de vrajmasul diavol. În timpul rugaciunilor fierbinti catre Dumnezeu si a Molitfelor, diavolul din cauza suferintelor pricinuite de rugaciuni, i se arata Sfântului Vasile zicându-i ca face o nedreptate având în vedere ca tânarul se duse-se la el si nu diavolul la tânar, iar Sfântul Vasile i-a raspuns ca nu va lasa poporul mâinile în jos de la rugaciune pâna ce diavolul nu va înapoia zapisul prin care se vându-se tânarul. De aceea, s-a întâmplat aceasta minune ca în timpul rugaciunii, din turla bisericii a cazut în mijlocul poporului zapisul prin care se vându-se tânarul, iar diavolul a fugit rusinat de taria postului, a rugaciunilor fierbinti înaltate de Sfântul Vasile cel Mare, tânar si întreg poporul din biserica.
Întelegem, asadar ca numai demonizatilor se adreseaza aceste Molife; iar acestia trebuie ajutati si învatati cum sa se roage, dorind din toata inima vindecarea lor, aflându-se în post odata cu slujitorii. Dupa o atenta si îndelungata postire de câteva saptamâni unita cu rugaciunea, atât cel suferind cât si slujitorii cu credinciosii se vor duce în biserica si se vor ruga fierbinte lui Dumnezeu. Cu atât mai folositoare va fi rugaciunea cu cât cel suferind se va fi spovedit si va fi participat la taina Sfântului Maslu si la rugaciunile bisericii (Sfânta Liturghie,etc). Asadar, în urma urma tuturor acestora, se va savârsi slujba speciala a Sfântului Masul si Molitfele Sfântului Vasile cel Mare, iar acasa Slujba Sfestaniei unita cu rugaciuni pentru casa suparata de duhuri necurate. În urma tuturor acestor eforturi duhovnicesti , Bunul Dumnezeu cautând la inima tuturor va cerceta si vindeca pe cel suferind.
Acesta este modelul de urmat în cazurile îndracitilor, când atât slujitorii cât si penitentii doresc cu desavârsire iesirea de sub muncile diavolilor, a celor suferinzi. Deci, trebuie asumata o jertfa si o lucrare a tuturor, inclusiv a comunitatii crestinilor din acea parohie.
Un alt lucru de retinut este acela ca Sfântul Vasile cel Mare nu rostea des aceste rugaciuni ci numai, foarte rar, în conditii cu totul exceptionale. Altfel, folosind des si fara discernamânt aceste Molitfe, ne facem partasi unor ispitiri din partea acestor duhuri necurate în urma începerii unei lupte fara o pregatire necesara.
De aceea si hotarârea Sfântului Sinod cu privire la a nu se mai citi Molitfele Sfântului Vasile cel Mare pe data de 1 ianuarie începând cu anul 2012, cu ocazia începutului anului civil, când se savârseste Liturighia Sfântului Vasile si se praznuieste marele sfânt ierarh. Având în vedere si faptul ca este o perioada de bucurie în afara postului si în care se servesc mâncaruri de dulce, neputându-se duce o pregatire adecvata acestei rânduieli."
sursa http://www.biserica-sfantulvasile.ro/despre-molitfele-sfantului-vasile.php
A urmat o ora si 40 de minute de rugaciuni in limba romana dar si in limba rusa. Biserica era plina de oameni, striviti unul in altul. Foarte multi aveau cu ei copilasi... Cred ca abia incepuse sa citeasca si a inceput tipatul in biserica:
-Ce ai cu mine? Pleaca! Du-te! Eu sunt mai puternic decat tine!De ce ma gonesti? Nu vreau sa plec!
Biserica se cutremura de rugaciunea Parintelui Episcop , dar si de tipatul "lor"
Am prins-o de mana pe A , tanara care ne insotea. Nu mai vazuse niciodata si chiar si pentru mine era prea mult... prea inspaimantator.
Am avut sentimentul puternic de mila pentru preasfintitul pe care il simteam bolnav , unul din baieti statea alaturi cu un prosop sa-si stearga fata de pe care curgea apa... dar si de ei, de bietii oameni imi era atat de mila ca am inceput sa plang... si am plans pana am obosit...
Si ei tipau! La usa iadului am fost privind ingrozita focul care ne va arde!
Preasfintitul ridica crucea si tonul vocii, certandu-i fara crutare. Din cand in cand privea multimea, undeva mai in spate unde se auzeau urletele... Si dupa o ora si 40 de minute , a luat crucea si aghiasma si a coborat in multime , exact unde erau probleme... si a pus crucea pe ele(erau femei care vorbeau si romaneste dar si ruseste)si le-a stropit abundent cu aghiasma... Nu am vazut pe chipul lui nici scarba pentru pacat nici judecata! Doar iubirea- jertfa!
-Mai, v-am dat cat pentru un an! ne-a zis razand .
Dar era atat iubiRe tamaduitoare in bunelul de la Banceni incat cu greu ne-am oprit din al urma...
Obositi dar cu sufletele mai usurate am plecat spre camera ...Nicusor a ramas sa-l astepte pe parinte care era in altar pentru ca participase la slujba impreuna cu ceilalti preoti, iar noi, incet- incet, tinandu-ne de maini am ajuns la hotel... Pe toate holurile erau saltele puse unele langa altele pentru multime de pelerini.Asa de multa lume nu am vazut niciodata intr-un hotel...multimi de pelerini veniti aici ca pentru ultima speranta!
Am adormit multumindu-i lui Dumnezeu ca eu, fara niciun merit aveam un pat cald , cu lenjerie curata , in timp ce altii, la doi pasi de mine, dormeau pe saltele. Dar cred ca si aceia tot lui Dumnezeu ii multumeau!
M-am trezit brusc fara niciun avertisment sonor, la ora 7.30. Sora M se imbracase si deja iesea pe usa. Am sarit repede din pat si m-am pregatit de slujba...
Afara luciul poleilui atinsese apogeul! Am coborat un pas de pe scarile acoperite cu covor de iarna si am stiut ca nici nu pot sa ma intorc, dar nici sa merg mai departe.
-Doamne, aici voi ramane!
Si am inceput sa plang!
Din lateral a aparut o mana, era o fata ca un inger si ea m-a dus pana la poarta... ca in copilarie se dadea pe ghiata si ma tragea dupa ea, cu veselie!
Am dat slava lui Dumnezeu pentru ea!
A fost slujba arhiereasca cu participarea Preafericitului Onufrie Mitropolit al Kievului și al Întregii Ucraine,Arhiepiscopul Meletie de Hotin chiriarh al Episcopiei Cernăuților și Bucovinei si episcopul de Pecerskaia si presfintitul Longhin.
-Parintele spune sa mergem la sfanta Xenia!Si apoi o sa va dea tort!
Si am coborat in parcare. Soarele zilei topise putin poleiul, oricum se mai pusese si ceva nisip , asa ca ceva mai usor am putut sa ajungem la masina...
Am plecat cand ni s-a spus. Nimeni nu are o alta opinie cand plecam la drum cu Parintele pentru ca sfintia sa stie cel mai bine ce ne trebuie, ce ne este de folos... Dar m-am intors din usa si am mai privit odata, cu drag, tragand in piept, aer incarcat de tamaie...
Am mers la pangar...am mers in cimitir ca sora A sa vada si ea mormintele ...
Si cand credeam sa deja ne culcam , am primit apelul pentru tort...tortul primit de parinte de la presfintitul Longhin
Dimineata la ora 7 am plecat spre casa, dar drumul duce mereu la Maica Domnului la Boian...
Dar asta e taina mea si chiar nu pot sa v-o povestesc prea mult... Pot doar sa va spun ca am avut o intalnire de taina : Maica Domnului si inima mea...Si Maica Domnului mi-a raspuns asa cum stie ea mai bine...ca o Maica buna si milostiva...
Eram langa ea si ii spuneam despre ale mele... jeluindu-ma si rusinandu-ma de toate ... si imi curgeau si nasul si ochii ... si m-am indepartat un pic, un metru s-o mai privesc odata si atunci o maica a intins o mana si mi-a dat o prescura frumoasa , mica, intr-un servetel alb
-Bogdaproste, maica!-am spus, am luat-o si am infasurat-o intr-un alt servetel si am pus-o in geanta...
Eram deja pe drum si uitasem de prescura... Cei din fata mea, doua cupluri frumoase isi imparteau mancarea cu iubire si atentie...si am gandit :Grig e mort si mie nimeni niciodata nimeni nu-mi va mai intinde decat din obligatie sau indiferenta o bucatica de ceva ...si mi s-au umezit ochii amintindu-mi cat m-a iubit si rasfatat si parca si un pic de foame mi s-a facut... din fata venea miros de banane coapte ...si mi-am amintit ca am in poseta doua bucatele mici de anafura ... am deschis geanta si atunci am vazut alaturi de plicul cu anafura si prescura!
Maica Domnului mi-a pus-o in mana! Stiu asta! Simt asta!
Am strigat-o pe sora M sa-i dau o bucatica, dar deja mancase... A mea era sa fie toata!
Si am mancat-o incet , firimitura cu firimitura, ca pe ceea ce era : darul Maicii Domnului pentru un copil flamand de iubire, flamand de iertare!
Restul pana la Closca, la slujba de maslu a fost rugaciune si tacere... Abia cu cativa kilometri inainte sa ajungem, parintele a zis:
-E dezlegare la putina vorba si aer!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu