Deci eram in Odesa, in arhondaricul manastirii.
Ultima zi de strans bagaje. Am plecat de acasa cu o geanta mica, cea mai mica din cele pe care le am si cu o geanta cu ceva mancare... conserve de peste, cascaval, branza topita si multe batoane de cerale. Ele s-au dovedit bune in zilele lungi petrecute in masina intre manastiri si seara in camerele noastre. Cu toate ca mancarea aproape s-a consumat, gentile au sporit pentru ca de peste tot am cumparat iarasi icoane.Dar nu pot altfel . Sunt atat de frumoase si atat de multe, incat cum sa nu incerci sa-i bucuri si pe cei care au ramas acasa?
Ne-am trezit dimineata devreme. Pentru prima data am dormit fara maica Gabriela. Si lipsa ei, desi era in camera de alaturi, se simtea in ... Am coborat in curte impreuna cu Bartolomea si cu Silvia si am cautat
paraclisul unde este icoana Maicii Domnului facatoare de minuni. Din pacate , am sarutat doar usa paraclisul fiind inchis.
Minunat loc de sfintit apa si frumos mozaic reprezentand Izvorul Tamaduirii
in biserica am urcat pe lateral, apoi treptele spre etaj si
Sfanta Biserica cu zeci de icoane mari, multe din ele cu insemnele minunilor facute si ... o strana de cantareti minunata...
deja sfanta liturghie in limba rusa suna atat de frumos incat cred ca o sa ne lipseasca
E greu sa stii ca multi kilometri te despart de astfel de locuri. Dar daca nu am avea credinta in purtarea de grija a lui Dumnezeu si in faptul ca lui Dumnezeu ii plac pelerinajele nostre si mai greu am pleca...O ultima privire spre biserica in constructie si
... deja la poarta la Manastirea unde il intalnim pe sfantul Kucsa!
O ctitorie moldoveneasca
Prin cartierul Moldovanka (tot atat de mare cat vechiul oras intemeiat de rusi la 1794), a carui biserica a fost dinamitata in perioada comunista, si care a fost locuit la inceput, dupa cum o arata si numele, de romani moldoveni, se trece spre cea mai frumoasa manastire a Odesei, situata in cartierul Balsoi Fontan. Aici dainuie o ctitorie moldoveneasca de la 1821, manastirea de calugari Adormirea Maicii Domnului. Manastirea este situata in imediata apropiere a Marii Negre, pe un mal inalt, de o rara frumusete. La inceput a fost metoc al eparhiei Chisinaului. In secolul nostru, dupa 100 de ani de slujbe neintrerupte, este inchisa de catre bolsevici. In 1942 este deschisa una din biserici, iar in 1944 manastirea este restaurata si devine, doi ani mai tarziu, resedinta de vara a Patriarhului Moscovei, fiind salvata astfel de la inchidere. Din 1961 incepe functionarea unui Seminar Teologic pe langa manastire, iar din 1965 aici se afla sediul Arhiepiscopiei Odesei. Dupa 1988 se redeschid si celelalte biserici din manastire si se construieste o biserica noua, de mari dimensiuni (inca neterminata). Manastirea se bucura de ocrotirea Sfantului Kuksa, canonizat pe data de 18 octombrie 1994, ale carui moaste intregi si binemirositoare se afla intr-o racla pretioasa. Viata lui sfanta si iubirea de aproapele au fost cunoscute nu numai de parintii de aici, unde sfantul s-a nevoit, ci si in alte locuri de nevointa ori prigoana, prin care i-au fost purtati pasii.
sursa http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/odesa-sfintii-67441.html
VIAŢA
Sfantul Kuksa din Odesa este unul dintre sfintii cuviosi ai secolului al XX-lea. Sfantul, dupa numele sau de botez Cosma, s-a nascut in ziua de 25 ianuarie 1875, in satul Arbuzinca, din regiunea Nicolaevsk, Ucraina.
Parintii sai, anume Chiril si Haritina, oameni simpli si credinciosi, au primit de la Dumnezeu patru copii, trei baieti si o fata. Inca de mic, Cosma a simtit multa bucurie in savarsirea rugaciunilor, precum si in vremea sfintelor slujbe, adesea renuntand chiar si la joaca pentru a merge la biserica.
In anul 1895, la varsta de numai 20 de ani, tanarul Cosma va calatori in Tara Sfanta, precum si in Sfantul Munte Athos. Odata ajuns in Sfantul Munte, tanarul s-a oprit indata la Manastirea ruseasca Sfantul Pantelimon, unde, cuviosul staret Misail, ii va spune ca va mai reveni in Sfantul Munte. Astfel, in anul 1896, tanarul Cosma ajunge din nou la manastirea ruseasca athonita, unde va si ramane pentru o vreme, fiind randuit la bucatarie, spre a face prescurile.
Peste cinci ani, in anul 1901, tanarul Cosma este trimis in Tara Sfanta, unde este randuit ca ascultator la Schitul Tebaida; vreme de unsprezece ani, nevoitorul Cosma se va ingriji de primirea pelerinilor la schitul rusesc. Dupa aceasta, el revine in Sfantul Munte, la manastirea ruseasca, unde ramane pana in luna iulie 1913.
In vara anului 1913, cuviosul Cosma este nevoit sa revina in Rusia. Odata ajuns acasa, el se va aseza in renumita vatra duhovniceasca Lavra Pecerska, din Kiev. La numai un an de la sosirea sa in tara, vreme de zece luni, el este randuit ca ingrijitor pe un tren sanitar ce facea ruta intre localitatile Kiev si Lvov. Intorcandu-se in Lavra, el este randuit sa aiba grija de Sfintele Moaste si de candelele din pesteri.
Abia in ziua de 8 aprilie 1931, la varsta de 56 de ani, nevoitorul Cosma este tuns in monahism, primind numele de Kuksa, in cinstea unui mucenic ale carui Sfinte Moaste se aflau in pesterile manastirii. Peste trei ani, in ziua de 3 aprilie, cuviosul Kuksa este hirotonit ierodiacon, iar in ziua de 3 mai este hirotonit ieromonah, adica preot.
In anul 1938, sfantul este prins si condamnat la cinci ani de inchisoare, intr-un lagar din orasul Vilma, regiunea Molotovsk. In ziua de 23 aprilie 1943, cand in biserici era savarsita slujba in cinstea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, cuviosului Kuksa, proaspat eliberat din lagar, i se hotaraste o noua pedeapsa: domiciu fortat in orasul Kungura, regiunea Solikamsk. Din mila lui Dumnezeu, ierarhul din localitate i-a aratat cuviosului Kuksa multa dragoste, drept pentru care el a putut sluji si propovadui nestingherit.
Abia in anul 1948 cuviosul va putea sa isi paraseasca locul in care, pana atunci, fusese obligat sa locuiasca. Intorcandu-se in manastirea mult iubita, Lavra Pecerska, el este randuit ca sa aprinda zilnic lumanarile si candelele din pesteri.
Peste numai trei ani, autoritatile atee au hotarat ca Sfantul Kuksa sa isi paraseasca iarasi manastirea, de asta data el fiind trimis insa tot la o manastire, anume in Lavra Poceaev. Perioada petrecuta in aceasta lavra a fost insa una linistita, Sfintele Moaste si icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului aducandu-i cuviosului multa bucurie. Pentru viata lui curata, Domnul l-a invrednicit pe Sfantul Kuksa de darul inainte-vederii.
In primavara anului 1957, cuviosul Kuksa ajunge intr-o manastire din eparhia Cernauti, inchinata Sfantului Ioan Evanghelistul. In acest loc de nevointa, sfantul va sta pana in anul 1960, cand obstea de monahi este mutata in Lavra Poceaev, pentru a fi intemeiata o noua obste de maici. Datorita acestui lucru, Sfantul Kuksa este mutat la Odesa, in Manastirea Adormirea Maicii Domnului, unde va trai pana la sfarsitul vietii.
In ziua de 24 decembrie 1964, fiind in Odesa, cuviosul ieromonah Kuksa adoarme in Domnul, la varsta de 89 de ani. Sfantul si-a cunoscut clipa mortii sale. Lucrurile s-au intamplat precum a spus sfantul, caci autoritatile atee, temandu-se ca nu cumva sa se adune mult popor la inmormantarea cuviosului, au ordonat ca nimeni sa nu anunte oficial moartea parintelui, ci sa il ingroape in taina, cat mai repede.
Canonizarea cuviosului Kuksa, savarsita de catre Biserica Ortodoxa din Ucraina, a avut loc la peste 30 de ani de la adormirea acestuia, anume in toamna anului 1994, in ziua de 22 octombrie.
Teodor Danalache – crestinortodox.ro
ÎNVĂŢĂTURI
1. Sfantul Kuksa simtea o bucurie pentru si in timpul rugaciunii , pentru mersul la Biserica si la sfanta Liturghie inca din anii copilariei si adolescentei cind fugea de jocurile copilariei si distractii.
2. Iubirea fata de aproapele nu a fost lasata la o parte ci se revarsa mai ales catre oamenii necajiti si bolnavi. Astfel stiind un om posedat de duh necurat, el s-a dus la un staret rugindu-l sa-l ajute. Staretul I-a poruncit sa se roage impreuna cu el. Dupa vindecare staretul I-a spus profetic:”Numai pentru ca tu l-ai adus la mine, vrajmasul se va razbuna pe tine:vei fi prigonit intraga viata”.
3. Intarea in viata monahala si viata imbunatatita a sfantului a fost prevestita de doua intamplari minunate din timpul pelerinajului sau la Locurile Sfinte. Astfel faptul ca va avea multi fii duhovnicesti a fost prevestita de caderea in apa Siloamului. Exista acolo o traditie ca femeile care nu puteau sa aibe copii si intrau prima Dumnezeu avea sa le daruiasca prunci. Faptul ca harul lui Dumnezeu se va pogor peste el cu bogatie a fost vestita in biserica Invierii Domnului unde cadendela de la mormintul Domului s- a revarsat peste el.
4. Zicea Sfantul despre viata sa la muntele Athos:
- Pina la 12 noaptea la ascultare, iar la primul ceas din noapte alergam la staretul Melchisedec sa invat a ma ruga.
5. Povesteste sfantul ca anii de detentie au fost foarte grei, trebuind sa taie lemne in padure timp de 14 ore pe zi, mincarea fiind putina si de proasta calitate. Cu toate acestea Domnul si-a aratat iubirea fata de el iubirea de Pasti. “Eram atit de slabit si de infometat, incit ma clatina vintul. Soarele stralucea, pasarile cintau, zapada deja incepea sa se topeasca. Am mers de-a lungul sirmei gimpate, nemairabdind foamea, iar dincolo de sirma ghimpata bucatarul aducea de la bucatarie pentru paznici un platou cu placinta. Deasupra noastra zburau corbii. Eu ma rugam: “corbule, corbule, tu, care ai hranit pe proorocul Ilie in pustie, adu-mi si mie o bucata de placinta !”.Deodata, aud deasupra capului:”Crau, crau!” – si ;la picioare a cazut o placinta. Corbul furase de pe tava purtata pe cap de bucatar. Am ridicat placinta de pe zapada si, cu lacrimi, I-am multumit lui Dumnezeu”.
6. Tot din anii de inchisoare isi amintea sfantul cum s-a impartasit cu Sfantul Trup si Singe al Mintuitorului Hristos. Episcopul Antonie I-a timis un colet cu pesmeti si cu o suta de particele uscate din Sfantul Impartasanie.Controlorii nu au descoperit, socotindu-le ca pesmeti. Parintele Kuksa nu a tinut darul primit doar pentru el, ci a spus altor preoti ci credinciosi, hotarind o zi anume in care aveau sa se impartaseasca. “Am facut un epitrahil dintr-un stergar-povesteste parintele- pe care am desenat pe el Sfantul Cruce. Citind rugaciunile de tebuinta, am binecuvintat Sfintele Daruri si le-am luat cu noi, ascunzindu-le pe sub haina.Preotii s-au ascuns dupa lastarisuri.Monahii si monahiile, ca sa nu fie observati, alergau catre noi, iar noi, acoperindu-I pe ei cu epitrahilul-stergar, le dadeam iertarea si dezlegarea pacatelor. Astfel, intr-o dimineata, in drumul catre munca, s-au impartasit deodata o suta de oameni”.
7. O fapta minunata a Sfantului era compatimirea si dragostea fata de oamenii pacatosi. El spunea:”Si eu sunt pacatos si iubesc pe cei pacatosi. Nu e om pe pamint care sa nu fi gresit. Numai Dumnezeu singur este fara de pacat, iar noi toti suntem pacatosi”.
8. Pentru viata sa curata Dumnezeu la inzestrat pe Cuviosul Kuksa cu darul inaintevederii. Aceasta se vede si din intimplarea urmatoare.Cuviosul a primit din partea mitropolituluiIoan al Kievului sa savirseasca in taina tunderea in monahism. O roaba a Domnului a primit de la el tunderea in monahism si la un moment dat s-a indoit de ea si s-a dus la staret sa se lamureasca. Vazindu-l pe Cuvios, nu a apucat sa-I spuna ceva, ca si a primit raspunsul:
-Spune, Maria, daca se pregateste o mincare buna si se serveste intr-un vas de aur, si aceeasi mincare se pune intr-o strachina si se aseaza una linga alta, isi schimba gustul mincarea din pricina ca este pusa in strachina?
- Nu, nu se schimba, a raspuns monahia.
- Iata, astfel si cei ce primesc tunderea in minastire si se imbraca in haine monahale sunt asemenea vaselor de aur, iar cei ce primesc aceasta in taina, imbracindu-se precum cei din lume, sunt asemenea vaselor de argila;insa ei, in fata lui Dumnezeu, sunt tot monahi ca si cei din minastire si harul coboara asupra lor la fel la tunderea in vita monahala.
9. Tinerilor sfantul le poruncea sa-si infrineze simturile, mai ales vederea, si le poruncea sa se roage astfel: “Maica Domnului, pazeste-ma pe mine in curatenie sufleteasca si trupeasca”.
10. Despre mersul la biserica sfantul invata ca nu trebuie sa ne grabim spre biserica, chiar daca se intimpla sa intirziem, ci sa mergem fara graba, facind linistiti rugaciunea. Iar daca se intimpla sa mergem impreuna cu cineva, atunci sa nu mergem alaturi, ci la o oarecare distanta, ca sa nu vorbim si sa facem rugaciunea lui Iisus pe cale.
11. Un ucenic l-a intrebat pe Cuviosul Kuksa cit ar trebui sa doarma monahul. Si I-a raspuns: o jumatate de ceas, motivind cu viata Sfantul Achachie unde se spune ca dormea foarte putin.Ucenicul nu a crezut cuvintele sfantului.Dimineata insa, nu a putut sa se scoale din pat din cauza durerilor de spate. A fost chemata salvarea si a fost dus la spital, unde timp de sase zile nu a dormit. A venit la el un anume professor care I-a spus:
-Noi te lecuim si nimic nu ajuta. Iti aduci cumva aminte din ce cauza te-ai imbolnavit?
- Mi-am adus aminte, a raspuns ucenicul. Si I-au venit in minte invataturile primite de la Sfantul Kuksa.
12. Sfantul Kuksa sfatuia ca toate lucrurile noi si alimentele, dimineata si seara inainte de culcare sa stopim camera sau chilia cu aghiasma. Un alt ucenic povesteste ca la intrebat pe Cuviosul Kuksa de ce trebuie stropita chilia cu ahiasma. Si I s- a raspuns ca este de folos. Si la trei zile de la aceasta discutie stind in chilie cu sfantul, ucenicul a vazut ca in timp ce acesta stropea cu aghiasma toti demonii alergau cu spor spre usa, insa nu reuseau, fiindca cadeau unul cite unul.
13. Se spune despre acest sfant ca in fata cuiva nu se lingusea si nu cauta sa placa oamenilor, nu se temea sa demaste pe pacatos, nu se uita la rangul lui, ci il mustra cu delicatete si cu dragoste ca sa-I trezeasca constiinta si sa-l miste catre pocainta.
14. Povesteau ucenicii ca el nu era prea vorbaret.Invatatura lui era scurta si continea tot ceea ce este de folos pentru mintuire.
15. Spunea sfantul:”Domnul nu-I lasa pe ai Sai, numai ca e nevoie sa nu uitam ca toti umblam in fata Lui.Cei ce nadajduiesc in Domnul nu se vor lipsi de tot binele”
16. Isi aminteau ucenicii sai ca in timpul Liturghiei, stind in fata Sfantul Mese, el se schimba complet la fata, facindu-se asemenea luminii “celei de sus”.
17. sfantul Kuksa asemenea Sfantul Serafim de Sarov, la intilnirea cu oamenii obisnuia sa-I intimpine cu salurul pascal:Hristos a Inviat!
18. sfantul a cunoscut clipa mortii sale. Shimonahia Anghelina isi aminteste:”Batiuska (Parintele) spunea adeseori: “Kuksa nu ajunge la 90 de ani. Il vor ingropa, se pare, repede, repede si –arata cu mainile- vor lua cazmalele si vor sapa”. Si intr-adevar puterea atee temindu-se de poporul ce urma sa vina la inmormintare, a ordonat ca oficiile postale din Odessa sa nu primeasca vreo telegrama cu vestea mortii parintelui. Au incercat ca sa nu fie inmormintat in minastirea Adormirea Maicii Domului ci in orasul lui de nastere, dar staretul minastirii le-a raspuns: “Patria monahului este manastirea”. Atunci I s-a pus in vedere ca in doua ore cuviosul Kuksa sa fie ingropat in cel mult doua ore.
Minuni si vindecari
1. Invierea din morti a unei fetite
In anul 1995 in noaptea de 7 spre 8 ianuarie Xenia, o fetita de 2 ani s-a imbolnavit pe neasteptate. Temperatura s-a ridica brusc la 39 de grade si continua sa creasca.In ciuda tuturor eforturilor ea a facut convulsie.Bunica ei care era medic a cerut fiicei sale sa cheme salvarea si intre timp se ocupa de nepoata sa. La un moment dat inima ei nu a mai batut. Cind mama s-a reintors bunica I-a spus:” Nu mai este nevoie de salvare.Deja este prea tirziu…”.Mama intelegind mesajul, disperata a inceput sa se roage in genunchi la icoana Mintuitorului:”Doamne! Eu sunt pacatoasa! Ia-mi viata mea,numai lasa viata acestei copile!”. Dupa aceea a aprins tamaie sia cadit in jurul fetei. Sia adus aminte ca in ziua canonizarii Sfantul Kuksa de Odessa a primit o bucatica din vesmintul si racla preacuviosului. A luat acele particele si le-a asezat pe fruntea fetitei. Xenia a respirat adinc si si-a revenit la viata. Cind fetita si-a revenit, aceasta a aratat spre icoana preacuviosului spunind: “Da-mi-l pe Kusa (Kuksa)”.
2. Videcator de patima betiei
Intr-o familie, barbatul suferea de patima betiei. El decazuse cu totul, era aspru cu sotia si crud cu copii, de cresterea carora nu se ocupa de loc. Femeia si copiii erau disperati. S-a intimplat ca o crestina evlavioasa sa aduca acestei familii particele din racla de ingropaciune si din vesmintul Sfantul Kuksa. Sotia celui care patimea de betie, le-a asezat sub perna unde dormea sotul ei si s-a rugat la preacuviosul pentru el. Dintr-odata, in dimineata urmatoare, barbatul s-a schimbat in chip desavirsit. A inceput sa duca o viata cumpatata si sa se ocupe si de familia lui.
3. Doctor fara de argint
Un elev de la Seminarul Teologic din Odessa, pe nume Alexandru, suferea de o pneumonie intr-o forma foarte grava. Temperatura ajunsese la 39,9 grade. In noaptea de 12 decembrie 1994, el a cazut intr-o stare de lesin, a fost chemata salvarea. Bolnavul, afandu-se in nesimtire, a chemat cu voce tare numele Cuviosului Kuksa. Deodata, el a tacut si parea fara viata. Prietenii lui, infricosati, trageau de el, strigindu-l pe nume. Alexandru si-a revenit in fire si s-a ridicat din pat.. Cu mirare, toti priveau cum isi revenise in chip desavarsit. I-au luat temperatura: 36,6. Atunci l-au intrebat despre aceasta neasteptata schimbare a starii lui. Alexandru a povestit ca, atunci cind I-a fost foarte rau si avea simtamantul ca viata il paraseste, l-a vazut pe preacuviosul Kuksa care, apropiindu-se, I-a pus mana pe frunte. Dintr-o data a simtit un puternic aflux de putere harica, care l-a cuprins de trei ori, din cap pana in picioare, si ca cineva il zgaltaie si-l cheama pe nume. Venindu-si in fire, s-a simtit tamaduit. Doctorii, ajunsi indata, l-au aflat pe el pe deplin sanatos.
sursa :http://acvila30.ro/18-octombrie-sfantul-kuksa-al-odessei/
sursa :http://acvila30.ro/18-octombrie-sfantul-kuksa-al-odessei/
O, preacuviose si de Dumnezeu purtatorule parinte al nostru Kuksa, lauda Lavrei Adormirii Maicii Domnului, aparatorule al orasului Odessa, nevestejita floare, blandule pastor al lui Hristos si mare rugator pentru noi. Cu osardie alergam catre tine si cu inima zdrobita te rugam: nu lipsi de ocrotirea ta manastirea noastra (casa noastra), in care buna vointa ai facut. Fii ajutatorintru bine tuturor celor ce traiesc cu evlavie si bine se nevoiesc in ea.
O, bunule al nostru pastor si invatatoral intelepciunii dumnezeiesti, preacuviosule parinte Kuksa, lumineaza cu milostenia pe toti cei ce vin ca sa se roage cu uimilinta si sa ceara de la tine ajutor si ocrotire !Pomeneste pe toti cei care au catre tine credinta si dragosute, pe cei ce cheama intru rugaciune numele tau si vin sase inchine la sfintele tale moaste si implineste-le cu milostivire toate cererile lor cele dup[ cuviinta, adumbrindu-I pe ei cu sfintele tale binecuvantari parintesti!
Izbaveaste, sfinte parinte, de orice rautate vrajmaseasca sfanta noastra Biserica, orasul acesta, manastirea si pamantul nostru si nu ne lasa pe noi cei neputinciosi si pacatosi si impovarati in multe nevoi,neocrotiti!
Lumineaza, preafericite, mintea noastra cu lumina fetei lui Dumnezeu, intareste in harul lui Dumnezeu viata noastra, ca in legea lui Hristos adeverindu-ne, cu nelenevire pe calea marturisirii sfintilor sa umblam. Amin.
curtea manastirii este extraordinara de frumoasa si de ingrijita...
Prietenul nostru, Nicusor, ne-a dus in cimitir
Atata simplitate si liniste ca si cand linistea bisericii se prelungeste pana aici si chiar mai departe de aici
Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi.(Evanghelia dupa Matei cap 11 /28) |
Parca sfantul Kusca ne urma peste tot si in niciun loc nu eram straini.Preotii ne-au binecuvantat ...
am mers iar la pangar si am reinceput cumparaturile. Dar eu fara icoana sfantului nu as fi putut sa plec!
la poarta am baut ceai fierbinte ...am mai privit odata poarta si am continunat drumul.
Manastirea Sfantului Arhanghel Mihail
Revenind in centrul orasului, pe Uspenskaya Ulita, pelerinul descopera una dintre cele mai mari manastiri ale Odesei, construita intre anii 1826-1837. Biserica cea mare, inchinata Sfantului Arhanghel Mihail, a fost insa dinamitata in 1931, cu o ura greu de inteles astazi. In 1942, manastirea se redeschide, insa este reinchisa in 1961, devenind din nou functionala abia dupa 30 de ani. Din 1992, de aici se pleaca in fiecare an, pe data de 2 septembrie, intr-o mare procesiune prin oras, pana la Piata Soborului, cu o icoana facatoare de minuni aMaicii Domnului. Aceasta manastire de maici asigura cazare pelerinilor sositi in Odesa. Nu departe de Manastirea Sfantului Arhanghel Mihail - in apropierea garii feroviare - se afla Manastirea Sfantului Ilie, pe strada Puskin. Manastirea a fost metoc al schitului sfantului Ilie din Muntele Athos. Moastele intregi ale Sfantului Gavriil Athonitul - traitor in Athos la sfarsitul secolului al 19-lea, se afla asezate in partea stanga a bisericii, in naos. Tot in aceasta manastire se afla o icoana facatoare de minuni a
Racla cu moastele Sfantul Gavriil Ahtonitul
Mana sfantului Nicolae
si iarasi pe strazile insorite ale Odesei...
In biserica acesta am cantat! Mântuiește, Doamne, poporul Tău, și binecuvintează moștenirea Ta. Biruință binecredincioșilor creștini asupra celor potrivnici dăruiește, și cu Crucea Ta păzește pe poporul Tău.Si lumea se bucura de cantarea noastra...
si iar pe strazi insorite ...
si-n magazine de obiecte bisericesti... Si las fotografiile ca daca vreti sa vedeti ce preturi sunt la asa frumuseti , sa va folositi de tot !
si iar pe strazi ... era marti dar unii se casatoresc doar cand vor ei... Acesta e o masina cu miri
SFANTUL IONA PREOTUL
In centrul orasului, in „Piata Soborului“, s-a restaurat de curand clopotnita Catedralei Schimbarii la Fata a Mantuitorului si se lucreaza intens la reconstruirea bisericii dinamitate in 1936. Lucrarile au inceput in 1999. Nu peste multa vreme, in aceasta piata, mareata catedrala, ce a fost faima orasului, va fi terminata si va inchide o rana dureroasa prin liturghiile ce se vor tine aici. Catedrala Adormirii Maicii Domnului, aflata tot pe strada Preobrejenskaja (a Schimbarii la Fata), a scapat ca prin minune si adaposteste doua mari comori ale Odesei: moastele Sfantului Iona de Odesa si moastele Sfantului Inochentie al Odesei. Cunoscut si in Romania - ca mare facator de minuni si ocrotitor al familiei si al saracilor, precum si grabnic ajutator in necazuri, sfantul Iona a fost un preot de mir ce a avut 9 copii, si totodata un mare rugator, contemporan cu Sfantul Ioan de Kronstadt. Moastele lui se afla asezate in biserica „de jos“, unde se slujeste numai in cursul saptamanii. In biserica „de sus“, in care se slujeste sambata si duminica, se afla asezate moastele Sfantului Inochentie, Arhiepiscopul Odesei - mare teolog si predicator, ale carui scrieri au fost traduse si la noi de insusi patriarhul Nicodim al Romaniei. Pelerinii sositi pentru inchinare la moastele acestor sfinti se folosesc mult de rugaciunile facute de preotii catedralei, fiind consemnate in vremea noastra mari minuni intamplate celor care se roaga cu credinta celor doi.
Maica Domnului Hranitoarea
Am plecat din Odesa cu un pic de tristete... Asa multi sfinti ... si parca mai mult ar fi trebuit sa stam alaturi... Dar aveam convingerea ca ne vom intoarce, ca sfintii vor capetele nostre plecate la raclele lor, la icoanele lor ...ca fiecare rugaciune e ascultata si daca e de folos, ei mijlocesc la Dumnezeu pentru noi.
Pe la ora 14 am plecat spre casa, spre Romania. Am oprit intr-un supermarket, am facut ultimile cumparaturi, bomboane , icre si fructe ...si apa... si drum lung spre casa...Sub roti vrednice metrii erau inghititi si kilometrii...Ziua se transforma in seara...
In toate zilele, pentru ca aveam un loc central in masina, am citit acatistele sfintilor, dupa carti date de maica Gabriela, ea insasi avandu-le de la sora Maricica...La sfarsit de drum le-am spus doamnelor care ma insoteau, sau pe care le insoteam eu, ca parintele Leontie la drum , totdeauna ne cere o anume randuiala de rugaciune. Si am adaptat ceea ce stiam . Incepand cu Nicusor , continund cu maica...fiecare a zis de 100 de ori "Doamne Iisuse Hristose, miluieste-ne", apoi"Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu , mantuieste-ne pe noi!" ... se inserase deja...
Drumul se apropia de vama...
-Si acum sa spunem asa: fiecare din noi sa ceara ajutorul unui sfant la care ne-am inchinat in pelerinaj si toti ceilalti opt sa repetam, unul cate unul. Incepe Nicusor, continua maica Gabriela si apoi unul cate unul...
-Sfinte Iov, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi pacatosii-a inceput Nicusor...si noi unul cate unul am repetat...
-Sfinta Dositeea, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi pacatosii! Si noi unul cate unul am repetat!
Ore intregi toti sfintii au fost chemati in ajutor...
La un moment drumul s-a incurcat...gipiesul nu a mai avut semnal... prin lucrarea vrajmasului deranjat , parea tot mai greu s a revenim pe drumul spre Romania ...
-Nu ne oprim din rugaciune pana la vama! a zis BartolomeaAm terminat sfintii la care ne-am inchinat, chiar si pe cei din pesteri, atat cat ii stiam... am inceput sa-i chemam in ajutor pe sfintii toti ai bisericii, sfantul Nicolae, sfantul Spiridon, sfantul Gheorghe ...
sfantul Paisie Aghioritul...prin pustiu , prin orase...si acolo , in orasul Ismail ... de vreo trei ori am trecut prin fata aceleiasi biserici... tacuti in vorbe lumesti si vorbareti cu sfintii...
-Sfinti romani!Sfinte Calinic de la Cernica, sfinte Ioan Iacob Hozevitul...rugati-va pentru noi!
am reusit...Cum se putea altfel?
Si am ajuns acasa!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu