Am plecat din Slobozia cu Ema pilot si Mioara copilot.Am ajuns inainte ca slujba sa inceapa. Ema, prietena mea, frumoasa ca un desen in tusa," nebuna" si directa,ne-a dus exact la trapeza. Am descarcat continutul portbagajului si am privit curioase spre geamurile chiliilor. Peste tot un intuneric linistitor. Maicile si parintele isi adunau fortele inainte de priveghere. In trapeza, Raisa citea rugaciuni. Ne-am asezat si noi langa analog si ne-am scos cartile. Niciodata nu trebuie sa risipestei timpul in care poti sa vorbesti cu Dumnezeu.El e singurul care are timp de tine.Apoi am mers in biserica. Deja era aproape plina. Microbuzul care ii aduce pe oameni ajunse .
Oamenii care vin la biserica, chiar intr-o comunitate ca a noastra, oameni avand acelasi Dumnezeu, sunt diferiti. In general, prezenta Parintelui,a fost si e un liant intre noi.Parintele ne-a apropiat.Parintele a facut posibil ca noi sa fim atat de apropiati unii de altii. Dar sunt si diferente, care au ca punct de plecare tot apropierea Parintelui.
Lumea in biserica mea ma imbratiseaza.Si maicutele ma imbratiseaza. Si nu numai aici. In multe comunitati in care merg, lumea ma imbratiseaza. Este in mine suferinta care m-a schimbat si pentru suferinta acesta, lumea ma imbratiseaza. Bine, nu toata lumea! Sigur, ca peste tot, slava lui Dumnezeu pentru asta, nu toti oamenii ma imbratiseaza! Pentru unii chiar nu sunt pe lista lor de simpatii si vad in asta un lucru pe care il accept cu seninatate si-i indreptatesc pentru asta.
Slujba a inceput cu toaca batand peste negura satului si clopotul anuntand cadentat ca o sa inceapa privegherea.
Maica stareta era deja in biserica...spusese deja Psalmul 50, aprinsese candelele.In sfesnic ardea lumanarea de ceara.Nicusor pregatea cadelnita in care ardea tamaie cu miros dumnezeiesc.Parintele aseza pe catapeteasma epitrahile avand icoanele sfintilor dragi noua.
Slujba a inceput cu toaca batand peste negura satului si clopotul anuntand cadentat ca o sa inceapa privegherea.
Maica stareta era deja in biserica...spusese deja Psalmul 50, aprinsese candelele.In sfesnic ardea lumanarea de ceara.Nicusor pregatea cadelnita in care ardea tamaie cu miros dumnezeiesc.Parintele aseza pe catapeteasma epitrahile avand icoanele sfintilor dragi noua.
La ora 22.15 minute a inceput.
Parintele purtand epitrahilul si cadelnita in mana, a tamaiat Sfanta Masa în chipul crucii, de jur împrejur şi tot Altarul. Si, deschizand Sfintele Usi luand cadelnita in mana si ridicandu-o, in dreptul lor a zis cu glas mare:
-Sculati-va!
Ne-am ridicat cu totii si parintele dupa ce a cadit Sfintele Icoane din partea dreapta si apoi din partea stanga, strana, ne-a cadit pe toti, unul cate unul si biserica toata inclusiv pridvorul. Cand s-a intors in biserica, inclinandu-se si cadind spre rasarit a rostit cu voce tare:
-Doamne, binecuvinteaza!
O emotie mare ne-a cuprins inimile si o mare bucurie. Parintele a cadit iar icoana Mantuitorului, apoi pe Nascatoarea de Dumnezeu,a intrat in sfantul altar si stand in fata Sfintei Mese si cadind de trei ori a zis:
-Slavă Sfintei şi celei Deofiinta şi de Viata Facatoarei si Nedespartitei Treimi. Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Parintele purtand epitrahilul si cadelnita in mana, a tamaiat Sfanta Masa în chipul crucii, de jur împrejur şi tot Altarul. Si, deschizand Sfintele Usi luand cadelnita in mana si ridicandu-o, in dreptul lor a zis cu glas mare:
-Sculati-va!
Ne-am ridicat cu totii si parintele dupa ce a cadit Sfintele Icoane din partea dreapta si apoi din partea stanga, strana, ne-a cadit pe toti, unul cate unul si biserica toata inclusiv pridvorul. Cand s-a intors in biserica, inclinandu-se si cadind spre rasarit a rostit cu voce tare:
-Doamne, binecuvinteaza!
O emotie mare ne-a cuprins inimile si o mare bucurie. Parintele a cadit iar icoana Mantuitorului, apoi pe Nascatoarea de Dumnezeu,a intrat in sfantul altar si stand in fata Sfintei Mese si cadind de trei ori a zis:
-Slavă Sfintei şi celei Deofiinta şi de Viata Facatoarei si Nedespartitei Treimi. Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Deja incepuse Privegherea! Cu glas frumos, blajin, dulce, maica spunea: Veniti sa ne inchinam Imparatului nostru Dumnezeu...si mai puternic:Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Hristos Imparatul nostru Dumnezeu si cu glas puternicVeniti sa ne inchinam si sa cadem la insusi Hristos Imparatul nostru Dumnezeu...
Binecuvinteaza suflete al meu pe Domnul...psalmul 103
Sfantul LEONTIE DE LA RADAUTI |
A fost o vecernie mare cu litie.Si Parintele s-a rugat cu vorbele minunate ale lui David... PSALMUL 33
l. Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui în gura mea.
2. În Domnul se va lăuda sufletul meu; să audă cei blânzi şi să se veselească.
3. Slăviţi pe Domnul împreună cu mine şi să înălţăm numele Lui împreună.
4. Căutat-am pe Domnul şi m-a auzit şi din toate necazurile mele m-a izbăvit.
5. Apropiaţi-vă de El şi vă luminaţi; şi feţele voastre să nu se ruşineze.
6. Săracul acesta a strigat şi Domnul l-a auzit pe el şi din toate necazurile lui l-a izbăvit.
7. Străjui-va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de El şi-i va izbăvi pe ei.
8. Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul; fericit bărbatul care nădăjduieşte în El.
9. Temeţi-vă de Domnul toţi sfinţii Lui, că n-au lipsă cei ce se tem de El.
10. Bogaţii au sărăcit şi au flămânzit, iar cei ce-L caută pe Domnul, nu se vor lipsi de tot binele.
Am cantat impreuna, biserica toata canonul sfantului Grigorie Palama...Parintele ne-a trimis lumanari si la lumina lor am urmarit canonul si am cantat. Parintele pregatise canonul pentru toti cei din biserica.
Din Sfanta Evanghelie de la Ioan citire:
(10, 9-16)
"Zis-a Domnul: Eu sunt usa; de va intra cineva prin Mine, se va mantui; si va intra si va iesi si pasune va afla. Furul nu vine decat numai sa fure si sa junghie si sa piarda; Eu am venit ca oile Mele viata sa aiba si din belsug sa o aiba. Eu sunt Pastorul cel bun. Pastorul cel bun isi pune sufletul Sau pentru oi. Iar cel naimit si care nu este pastor, ale carui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind si lasa oile si fuge, si lupul le rapeste si le risipeste. Cel naimit fuge, pentru ca este naimit si nu-i pasa de oi. Eu sunt Pastorul cel bun si cunosc pe ale Mele si ale Mele Ma cunosc pe Mine; precum Ma cunoaste pe Mine Tatal si Eu cunosc pe Tatal; si sufletul imi pun pentru oi. Am si alte oi, care nu sunt din staulul acesta; si pe acelea trebuie sa le aduc, si vor auzi glasul Meu; si va fi o turma si un pastor."
M-a impresionat evanghelia! Cred ca e una din preferatele mele... si mi-l aduce aminte pe sfantul Nectarie si momentul in care ma rugam cu lacrimi la racla sfantului. Acolo, Dumnezeu mi-a dat raspunsul la intrebarile pe care le aveam. Acolo am inteles ca chiar daca lumea intreaga ma va parasi, El nu ma va parasi niciodata si El va fi mereu duhovnicul meu, preotul meu, sprijinul meu...Si s-au implinit si se implinesc toate cele fagaduite.
Am iesit din biserica si am privit curtea... Zeci de lumini au aparut prin obiectivul aparatului meu foto.
Satul parea scufundat in noapte.In boxe se auzea glasul frumos al Parintelui. Unii dormeau.Nu e nimic gresit in somnul oamenilor. Sunt oameni care au o multime de treburi zilnice, obositoare, solicitante... Pentru ei se roaga calugarii, pentru ei au lasat lumea lor si s-au asezat in genunchi la Dumnezeu. Slava Lui pentru asta!Pentru ca rugaciunea lor, a calugarilor tine lumea!
A fost utrenia, minunata utrenie... ceasul 1 si apoi dupa ce iar s-a auzit toaca,Sfanta Liturghie!
...Şi pe voi pe toţi, dreptmăritorilor creştini, să vă pomenească Domnul Dumnezeu întru împărăţia Sa, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împăr tăşirea Sfântului Duh, să fie cu voi cu toţi.
Sus să avem inimile.
"Doamne, Cel ce ai trimis pe Preasfântul Tău Duh, în ceasul al treilea, Apostolilor Tăi, pe Acela, Bunule, nu-L lua de la noi, ci ni-L înnoieşte nouă, celor ce ne rugăm Ţie."
Biserica toata, in genunchi a cantat in soapta "Pre Tine Te lăudăm..." iar Parintele a citit epicleza, adică acea parte din rugăciunea de aducere, în care imploră pe Dumnezeu să trimită pe Sfântul Duh spre a sfinţi şi a preface Darurile. Atunci e clipa cea mai sfântă din tot cursul Sfintei Liturghii, căci Sfântul Duh coboară şi sfinţeşte pâinea şi vinul, prefăcându-le în Sfântul Trup şi Sânge.
Savarsirea Sfintei liturghii dupa o astfel de noapte este mai mult decat o incununare a rugaciunilor.Este o pogorare a Sfantului Duh pe Sfantul Jertfelnic!
Parintele stralucea cand ii impartasea pe copii Brailitei, mama cu 8 copii!De data asta au fost doar 6 dintre ei!Si au stat toata noaptea cu totii. Cei mici au adormit din cand in cand, dar oricum 80% din slujba au fost prezentii cu toata atentia.Familii sfinte in fata carora trebuie sa ne plecam, mame carora le spunem "sarut dreapta"
La ora 7.30 s-a terminat. Lumea a mers la trapeza sa bea un ceai si sa manance cozonac. Noi am urcat in masina Emei si am plecat spre casa;
-Doamne, atatea ore!-zicea Ema. Parintele ori ne pierde pe toti, ori ne castiga definitiv pentru Hristos!Dar eu cred ca ...ne castiga!Cand canta, credeam ca nu se mai opreste!
Si intr-un mod tainic, nici nu s-a oprit, slujirea parintelui continua si acum la atatea ore decand s-a terminat slujba. In mintile noastre, parintele inca canta in fata noastra asa:
"Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Cu slava, Ierarhe, stand la tronul Slavei ca un cinstit slujitor al Stapanului, neincetat pomeneste-i pe cei ce te lauda."
Si intre cei care l-au laudat pe marele ierarh am fost si noi!Slava lui Dumnezeu pentru acest prilej, pentru acesta priveghere!
P.S. A fost si predica, bineinteles, dar despre asta in alt moment.
http://www.pemptousia.ro/2014/02/cum-sa-evitam-clericalismul/
RăspundețiȘtergere@ „Sunt timpuri primejdioase, iar poporul lui Dumnezeu trebuie să aibă mijloace duhovnicești pentru a supraviețui în această societate nesigură, în condițiile în care însuși Creștinismul este din ce în ce mai asaltat. Pentru a merge înainte este nevoie de episcopi și preoți care să fie mai mult decât niște oficialități religioase, este nevoie de oameni cu viață sfântă care să-și conducă credincioșii ca păstori iubitori, cu inima îndurerată și plină de milostivire pentru turma lor.”
Ștergerehttp://ortodoxiacatholica.wordpress.com/2012/10/20/sfantul-teodor-studitul-ne-spune-ca-trebuie-sa-fugim-de-episcopii-eretici-ecumenisti-si-sfanta-impartasanie-din-mana-lor-sau-a-preotilor-lorchiar-daca-preotii-lor-ar-gandi-ortodox-sa-nu-luam-dar/
http://ortodoxiacatholica.wordpress.com/2012/10/04/ce-poate-face-un-credincios-laic-atunci-cand-preotul-paroh-invata-public-erezia-ecumenismului-in-predici-conferinte-si-boteaza-prin-stropire-sau-aduce-papistasi-sau-alti-eretici-in-sfantul-altar/
„Păziți mintea ca să nu cadă în iscodiri deșarte și nu căutați tâlcuri acolo unde nu sunt, ca să nu vă facă diavolul prooroci mincinoși. Căci de acum știți cum îl cheamă pe diavolul cel mare care vine peste noi: Elitism! Dar voi să nu faceți deosebire între oameni, nici la mâncăruri, nici unde vi se așterne să dormiți, cum și Apostolul Iacov a zis: „Căci, dacă va intra în adunarea voastră un om cu inele de aur în degete, în haină strălucită, şi va intra şi un sărac, în haină murdară, iar voi puneţi ochii pe cel care poartă haină strălucită şi-i ziceţi: Tu şezi bine aici, pe când săracului îi ziceţi: tu stai acolo, în picioare, sau: șezi jos, la picioarele mele, n-aţi făcut voi, oare, în gândul vostru, deosebire între unul şi altul şi nu v-aţi făcut judecători cu socoteli viclene? (Iacov 2, 2-4). Să luați totul cu mulțumire, ca din mîna lui Hristos, care a făcut totul pentru noi și de nimic nu s-a îngrețoșat, nici măcar de multele și murdarele noastre păcate.”
RăspundețiȘtergere(Ieromonah Savatie Bastovoi)
Am sa dau un raspuns care o sa fie si pentru primul comentariu.
ȘtergereEu multumesc lui Dumnezeu pentru ca a adus in preajma mea multi preoti de la care am avut enorm de invatat. M-am pazit sa nu judec, desigur nu am reusit totdeauna, dar mereu mi-am amintit un preot smerit si matur spunandu-mi
-Doamna, dupa o viata de slujire, va spun ca oricat de nenorocit ar fi un preot, harul nu-l paraseste niciodata!
O binecuvantare a fost ca duhovnicul la care Dumnezeu m-a dus este un preot incaltat cu sandale vechi, cu buzunarele goale... dar iubitor de Dumnezeu cum rar am mai intalnit!Slujitor al Celui Preainalt!Sunt multe de spus, dar nu e postarea potrivita...
Comentariul se referă strict la persoana dumneavoastră în raport cu ceilalti. Nu are nici o legatură cu Părintele care a purtat şi poartă pe umerii lui smeriţi nedreptatea la care atârnaţi cu nonşalanţă şi dumneavoastră destule lanţuri. Cunoaştem vrednicia Părintelui! Axios!
ȘtergereAtunci, m-am linistit. Daca e vorba doar de mine, recunosc ca aveti dreptate si chiar mai mult decat cu eleganta spuneti. Ma bucur insa ca recunosteti ca parintele este vrednic. Iar despre lanturi... ma gandesc ca sigur parintele stie sa se scuture de ele. Eu insa ...vai de sufletul meu! Rugati-va si pentru mine si Dumnezeu sa va rasplateasca.
ȘtergereErată:
Ștergere- pe care atârnaţi
Comentariul: „Păziți mintea ca să nu cadă în iscodiri deșarte și nu căutați tâlcuri acolo unde nu sunt, ca să nu vă facă diavolul prooroci mincinoși.” (...)
Ștergerese refera doar la gandul dvs. exprimat:
„Oamenii care vin la biserica, chiar intr-o comunitate ca a noastra, oameni avand acelasi Dumnezeu, sunt diferiti.(...) ~ Sigur, ca peste tot, slava lui Dumnezeu pentru asta, nu toti oamenii ma imbratiseaza! Pentru unii chiar nu sunt pe lista lor de simpatii si vad in asta un lucru pe care il accept cu seninatate si-i indreptatesc pentru asta.”
Cel care este masurat in cuvinte, este masurat si in fapte. Cel care isi cerceteaza cuvintele pe care urmeaza sa le spuna, isi cerceteaza si faptele pe care urmeaza sa le savarseasca si niciodata nu va trece peste hotarul bunei si virtuoasei purtari.
RăspundețiȘtergereCuvintele insuflate de Har ale crestinului au intotdeauna delicatete si noblete. Acestea sunt cele care dau nastere dragostei si aduc pace si bucurie. Dimpotriva, vorbirea in desert naste ura, vrajmasii, suparari, certuri, tulburari si razboaie.
(Sfantul Nectarie)