Martisoare

Am primit astazi un martisor! De fapt, am primit cateva martisoare:ieri de la Iacob, azi dimineata de la Daria... Dimineata am fost la biserica, apoi am plecat pe strada pentru rezolvarea unor mici comisioane, m-am bucurat de vremea posaca(suna ciudat? eu sunt o ciudata!) de aglomeratia de la tarabe, de politistii care daruiau femeilor soferite trandafiri rosii , am lacrimat putin amintindu-mi ultimul martisor de la Grig si apoi m-am refugiat in casa, pentru restul de zi.

 Si cand nu ma asteptam, cineva a batut la usa si mi-a livrat doua martisoare: pe fiul meu si pe nora mea!

Doamne, cum infloresc ciresii Tai intr-o clipa!Pentru rugaciunile cui mi-i-ai adus? Cum stiai Tu cat de pustie e viata mea? Am bagajul aproape facut:e adunat tot in mintea mea, trebuie doar sa-l pun intr-o geanta si peste cateva ore plec .

Nimic din ceea ce era al meu nu mai pare a fi aici! Cateva dulapuri cu lucruri negre si pereti plini de icoane! In rest, ziduri care uneori ma strang.Si cand nici macar nu asteptam, au venit copii!

Au venit copii! Cu flori! Cu veselie! Cu iubirea lor!

Recunosc, eu mi-am rasfatat copii.Ar fi putut sa fie niste copii plini de aroganta si convinsi ca li-se cuvine sa fie asa! Ei au devenit insa niste copii care stiu sa rasfete la randul lor, sa daruiasca din toata inima!

Era si pentru ei astazi  o zi de odihna. Stiu ca muncesc mult si abia astepta cate un sfarsit de saptamana pentru somn si lenevit in casa. Dar ei au pornit la drum, purtand pe bancheta din spate a masinii lor, cosuri cu flori. Unul, cel mai frumos era al meu! Si mi-l-au adus , pretext de imbratisari !

Casa mea goala s-a umplut imediat de ei, de rasul lor, de relaxarea fiului meu, de iubirea lor. 

Am luat masa de pranz la un restaurat( pentru ca eu nici nu aveam in casa mare lucru de mancare) fiul meu a platit scotand inaintea mea cardul, Andreea a fost fericita de rapiditatea lui. Si eu m-am bucurat, pentru ca faptul ca el plateste masa, arata multe.

Si ne-am despartit langa blocul meu. Drumul lor merge mai departe,in alta localitate, la doua doamne pe care ei le iubesc, sora mea si  mama mea.Ele, alaturi de mine l-au crescut pe Andrei! Seara se vor intoarce in Bucuresti!

Erau grabiti, dar plini de bucurie pentru imbratisarea  pe care le-am dat-o!

Si cand in urma lor am inchinat masina care ii ducea mai departe, a fost ca si cand un copac inflorit s-a inclinat peste ei. Primavara frumoasa, dragele mele martisoare!Si mii de pupici fetitei mele care astazi, la ora aceasta munceste!Si ea a fost cu mine, pentru ca fiecare dintre noi este si celalalt.

Si desi poate parea un pic ciudat pentru unii, am curajul de a simti si marturisi ca alaturi de noi a fost Dumnezeu. Iar eu, Lui multumesc pentru darurile pe care azi mi-Le-a dat !