Martisoare -partea a doua

Si nu s-a terminat! Abia plecasera copii cei mari....inca eram plina de bucurie...Am scris pe blog, am pus poze hotarata sa pastrez momentele pentru vesnicie...si a sunat "interponul"(asa a inteles mama , care nu aude prea bine, ca se numeste interfonul!)

-Cine e?intreb eu , nu prea curioasa.

-Posta-raspunde un glas ciudat.

Dar care mama nu-si recunoaste fetita?

 In cateva minute Ruxandra si Lucian erau la usa! 

Am fost extrem de bucuroasa! Nu este 8 martie!Nici macar nu este ziua femeilor, acea zi comunista. Dar copii mei au primit niste semnale din legatura noastra mai presus de lucrurile lumesti. Si au aparut fiecare cand a putut, dar fiecare plin de iubire. Si cu cadouri!

 I-am sufocat cu iubirea mea, eu, mama care le-a dat toata libertatea de a trai, convinsa ca ei inteleg ca le-am dat libertatea atata timp cat o merita, cat nu-si pun in primejdie viata, onoarea, demnitatea, morala...

 Si apoi,pentru ca tot nu aveam ceva de mancare, ca si pe fratii lor, i-am scos la La Costa...Minute dulci, care trec repede, dar lasa in urma lor sentimentul puternic de iubire si intelegere pentru ceea ce are celalalt de facut...Inimi pline!Bucurie!

 Era deja noapte cand au plecat, spre alti parinti...ai baiatului...

 Si apoi, seara nu s-a sfarsit asa, cu mine in parcare privind trist dupa ei!
Am mers sa-mi primesc ultimul martisor pe ziua de azi!
Andrei, ultimul meu ingeras,ultima mea iubire, tare nerabdator sa-mi dea martisorul.
Sa cresti mare , dragul meu si sa-i rasplatesti cu infinita iubire pe parintii tai, atat, doar cu iubire, pentru ca "Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul."(Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel-cap 13/5)

E seara tarziu. Maine voi pleca devreme .Incepe Postul Mare. Si eu, ca si voi, trebuie sa iau un ragaz de vorba, de scris, de tristete, de aplecare spre noi insine. Gata! Multumesc lui Dumnezeu pentru copii  pe care mi i-a dat, pentru ziua frumoasa.Dar pun la inima martisoarele mele si tocmai pentru ei...trebuie sa inceapa altceva! Vorbim curand, dragilor, vorbim curand. Cu voia lui Dumnezeu!Acum insa, va imbratisez strans si...ma departez  pentru un pic de tacere!