Dragii mei,am gasit pe http://basilica.ro/stiri/postul-craciunului-incepe-vineri-15-noiembrie_11653.html un articol foarte frumos si foarte clar despre postul Craciunului! Il copiez si pentru mine, dar si pentru voi.Si va doresc un post binecuvantat, care sa va aduca bucurie!
Postul Craciunului începe vineri, 15 noiembrie 2013 si ţine până în ziua de Ajun a Crăciunului, 24 decembrie inclusiv (zi de post aspru). Din rânduielile bisericeşti aflăm că anul acesta lăsatul de sec se face în seara de 14 noiembrie. Postul Crăciunului ţine de, vineri, 15 noiembrie, şi se încheie marți, 24 decembrie, cu menţiunea că ziua din Ajunul Crăciunului este o zi de post aspru spre deosebire de celelalte zile ale Postului Crăciunului (dezlegarea la alimentele de dulce se face după Sfânta Liturghie de Crăciun din data de 25 decembrie).
Z
iua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15:00), când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aminteşte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la Liturghia săvârşită atunci în acest scop”. („Liturgica generală“, pr. prof. dr. Ene Branişte, EIMBOR, 1985)
Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia - Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.
Primele menţiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentară şi trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea“. Postul Crăciunului este închinat în primul rând sărbătorii Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.
Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abţinere de la lucrurile rele care ne îndepărtează de Dumnezeu şi de oameni. Din punctul de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin, untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică, cuprinse în perioada 21 noiembrie - 16 decembrie, inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regulă, în Calendarul creştin ortodox fie prin menţiunea dezlegare la peşte, fie prin simbolul unui peşte.
Anul acesta, conform Calendarului creștin-ortodox pe anul 2013, zilele din Postul Crăciunului cu dezlegare la pește sunt:
joi - 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului;
sâmbătă - 23 noiembrie;
duminică - 24 noiembrie;
luni - 25 noiembrie când îi sărbătorim pe Sfânta Mare Muceniță Ecaterina și pe Sfântul Mare Mucenic Mercurie;
sâmbătă - 30 noiembrie când îl sărbătorim pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
duminică - 1 decembrie;
marți - 3 decembrie când îl sărbătorim pe Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani;
joi - 5 decembrie când îl sărbătorim pe Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit;
vineri - 6 decembrie când îl sărbătorim pe Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei;
sâmbătă - 7 decembrie când o sărbătorim pe Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș; duminică - 8 decembrie;
joi - 12 decembrie când îl sărbătorim pe Sfântul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei;
sâmbătă - 14 decembrie;
duminică - 15 decembrie.
Potrivit părintelui Ene Branişte („Liturgica generală“), acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinţilor Apostoli. După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea până în ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00-16:00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţea şi joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă lunea, marţea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt cu doxologie mare, se dezleagă la peşte, iar miercurea şi vinerea, la vin şi untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.
În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, în felul acesta cinstind marea sărbătoare care are să vină.
Post binecuvantat,plin de roade duhovnicesti!
RăspundețiȘtergereTe imbratisez cu mult drag!Ana
Incepe postul si pentru mine si cautam un loc unde sa schimb idei despre lupta postirii insa ce gasesc este redus la postul de alimente. Mi se pare greu de inteles preocuparea asta aproape exclusiva pentru ce bagi in gura. Asta este dieta nu post! Pentru mine lupta asta ese minora, nu am pofte sau daca le am le ignor destul de usor. Postul de alimente este doar o unealta, nu scop in sine si ce sa fac cu unealta daca n-am un scop bine definit. E ca si cand as avea ciocan si cuie dar nici un scop pentru ele si umblu de ici colo in cautarea unui loc unde sa le pun in folosinta. Si de aceea cred ca inainte sa pun mana pe ciocan si pe cuie trebuie sa stiu clar ce am de gand sa fac cu ele. Cei care tin dieta au un scop= sa slabeasca sau sa-si trateze unele afectiuni. Asta insa poti sa o faci oricand dar nu este post ortodox de suflet ci dieta de trup. Dieta de post este apoi mai ales traditie considerand ca nu traiesc in manastire si asa nu folosesc un baros si piroane ci un ciocanel mai mic si cuite, pe masura conditiilor in care traiesc eu. Lupta cu mine insumi nu este insa mai usoara; poate ca in unele aspecte chiar mai grea decat cea a atletilor profesionisti din manastiri considerand echipamentul pe care-l am la dispozitie, lipsa de antrenor si lipsa de indemanare. Fac ce pot cu ce am.
RăspundețiȘtergereIn postul asta m-am gandit sa caut sa elimin nelinistile si grijile cu care m-am obisnuit in timp. Simplu, nu? Nu!
Postul este un cantonament sportiv unde practic anumite pozitii si activitati pentru intarirea mintii si a psihicului pe care le-am neglijat in perioada dintre posturi. Este o oportunitate de a invata si de a creste. Iata niste jaloane in lupta mea impotriva obiceiului prost:
• Ideea de baza este nerisipirea sau mai degraba risipirea in detalii; aproape de acum si de mine—„nu dori sa fii un munte, nici o mare in furtuna; pierde-te in amanunte, dus condus de-o zana buna.”
• Vreau sa fiu neingrijorat
• Pot sa renunt la filozofii, ganduri, relatii pentru 47 de zile si doar sa traiesc fara pretentii altele decat fiziologia de baza
• Luarea aminte la starile psihice si fizice ce incearca sa ma departeze de aici si acum
• Slalom printre tentatii= vine gandul ca o briza usoara- identifica-l ca neconstructiv si paraseste-l rapid ca vine urmatorul obstacol; vine provocarea si simt manie crescanda- fuga mars de acolo! Next! Focusat sa stau pe linie mai mult decat evitand obstacole—cand merg, merg; cand mananc, mananc, cand scriu, scriu... ca un asin incapatanat imi fac lucrul meu orb si surd la parerea celor din jur, fara sa argumentez sau sa ma apar.
• Nu ma judec in detaliu si nu judec pe altii si nu imi pasa de parerea altora
• Ce fac cand obosesc sa ma supraveghez? Cer ajutor prin rugaciune; altceva?! Lucrez ceva ce imi cere atentie [asta ar fi pauza de la supraveghere cand mintea se poate relaxa indirect] sau merg sa joc badminton [aici insa am de infruntat alte obstacole legate de competitie cu altii si cu minte insumi...]
Astea si multe altele sunt lucrurile carora le caut raspuns; care este preocuparea voastra, cum postiti voi, ce stiti ca fac altii, etc...?
post linistit!
Am citit comentariu si sunt de acord cu tine. Din pacate sunt in imposibilitatea de a dialoga...poate curand...dar am sa raspund!Si iti multumesc ca lansezi intrebarea,chiar daca cititorii nu raspund scriind, iti garantez ca ai lansat un subiect la care se gandesc.
Ștergerehttp://www.youtube.com/watch?v=u5n9PcLzPkI
Ștergereinceput de un nou post; am revenit la blogul asta ca sa-mi continui gandul unde l-am lasat Craciunul trecut.
Imi adun mintea si mi-o pregatesc de noua incercare; caut raspunsuri, indrumare, sprijin pe unde pot si ce gasesc e tot cam in genul asta= o gramada de reguli exterioare legate de hrana si comportament in aditie la scopul postului ca perioada de curatire pentru intimpinarea sarbatorii invierii. Asta ma face sa gandesc ce nu este postul pentru mine: nu reguli exterioare ci lupta interna, nu morcovul la capatul batului ci clipa dupa clipa in supravegherea miscarilor trupesti si sufletesti urmate de incercare/lupta in a le controla si canaliza spre pace. Nu vreau sa fiu baiat bun si ascultator pe care sa-l laude cineva ci barbat responsabil, constient de ceea ce fac, cu un ochi critic vesnic deschis spre mine, pregatit sa lupt cu discomfortul si durerea de a nu face pe placul vointei mele nesigure si oricand gata a se rataci.
Un nou gand- nu poti posti fara a te simti curat si poate obinerea curateniei este scopul [unul din scopuri] care apoi devine poarta deschisa pentru alte incercari, pe alte nivele- cu voia Domnului.
post roditor!
Da, ai inteles singur pana la urma. Iarta-ma, nu am revenit la acesta postare, desi am promis. Ce pot sa-ti spun, numai din experienta personala...important este ceea ce vei reusi sa faci tu pentru curatirea sufletului tau. Citeste cat mai multe sfaturi despre spovedanie, priveste-te ca pe un pacatos si plangi pentru asta....spovedeste-te si daca vei avea binecuvantarea, impartaseste-te! Macar la inceput de post si la sfarsit , desi daca ai un preot adept al desei imparatsanii...minunat ar fi! Participa la cat mai multe slujbe ale biericii, aduna-ti mintea in rugaciune si in cantarile minunate ale bisericii. Hraneste-i pe cei flamanzi! Cauta-i pe cei suferinzi!Tine post firesc... vei constata ca nici macar nu-ti vei mai dori sa mananci prea mult si, ceea ce iti ramane din hrana ta, da la altul! Post de bucate inseamna ca daca mancai o paine, acum sa mananci jumatate si cealalta jumatate sa o dai! E doar un exemplu... Spune Doamne Iisuse. Taci. Priveste adanc la tine si aminteste-ti ca si tu(ca si mine) esti in grupul celor care strigam prin pacatele noastre"Rastingeste-l" si dincolo de ticalosia noastra, El se urca voiniceste si pentru noi pe cruce!Fii bland si bun pentru ca te vor ataca toti vrajmasii. Nu raspunde nimanui desi , sigur vei fi nevinovat! Iubeste-i pentru ca sunt asa si plangi pentru ei.Lupta cu tine si cu disconfortul... si vei reusi! Totul insa sub mana unui duhovnic! Si iti garantez ca vei iesi viu si luminat in noaptea de Inviere! (Cand voi avea timp, am sa revin) Sper sa citesti si... sa-mi spui cum te cheama. As vrea sa ma rog pentru tine! Dar mai ales as vrea ca Parintele meu sa se roage pentru tine.Sa-mi spui daca ai citit!
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
ȘtergereP.S. De mancare nu am mai pomenit pentru ca nu inseamna prea mult pentru mine. In primii ani sufeream insa acum, am norocul sa nu bag in seama- bine, considerand unde traiesc si viata activa pe care o duc [sport] tin un post moderat= fara produse de origine animala. Am incercat intr-un an un post mai 'a la carte' = de manastire insa nu mi-a folosit deloc, dimpotriva... si asta este o problema care ma uluieste- preotii, lumea nu explica clar legatura intre dieta si viata interioara unde dieta este o unealta nu scop in sine [as sublinia asta in text daca as putea]. Nu inteleg de ce totul incepe cu dieta! Daca dieta nu te ajuta, la ce bun?! Cred ca dieta este secundara; lupta este ceea ce conteaza si toate uneltele pe care le poti folosi, foloseste-le... In experienta mea, inseamna slabiciunea fizica care ti-o da, tremuratul interior care te impinge sa fii mai staruitor in a cauta si cere mila prin rugaciune; asta, in combinatie cu sentimentul de umilinta si curatenie pe care le simt, imi inalta spiritul.
Ștergered
Doamne ajuta!Te-am sunat. Sunt in imposibilitatea de trimite sms.iti sunt alaturi din toata inima!Mi-e dor sa te aud,sa-ti spun ca-mi lipsesti mult!te imbratisez cu mult drag!Ana
RăspundețiȘtergere