Pelerin in Tara Sfanta- Ziua a patra -dupa amiaza

Si am plecat spre Biserica Nasterea Domnului...Ani de zile m-am gandit oare cum este locul in care s-a nascut  Iisus?

Biserica Nasterea Domnului din Betleem este unul dintre cele mai importante locuri crestine de inchinare. Aceasta biserica a fost ridicata pe locul pesterii in care S-a nascut Mantuitorul Hristos. De asemenea, Biserica Nasterea Domnului este si una dintre cele mai vechi biserici crestine din lume pastrate pana astazi.

Biserica Nasterea Domnului din Tara Sfanta se afla in partea de rasarit a orasului Betleem, la opt kilometri de orasul Ierusalim. Complexul ce o inconjoara, acoperind aproximativ 12.000 metri patrati, include in afara de basilica propriu-zisa, o manastire ortodoxa, una catolica si una armeana.

Capitolul 2

1. În zilele acelea a ieşit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea.

2. Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria.

3. Şi se duceau toţi să se înscrie, fiecare în cetatea sa.

4. Şi s-a suit şi Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numeşte Betleem, pentru că el era din casa şi din neamul lui David.

5. Ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată.

6. Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască,

7. Şi a născut pe Fiul său, Cel Unul-Născut şi L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei.

8. Şi în ţinutul acela erau păstori, stând pe câmp şi făcând de strajă noaptea împrejurul turmei lor.

9. Şi iată îngerul Domnului a stătut lângă ei şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor, şi ei s-au înfricoşat cu frică mare.

10. Dar îngerul le-a zis: Nu vă temeţi. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul.

11. Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David.

12. Şi acesta va fi semnul: Veţi găsi un prunc înfăşat, culcat în iesle.

13. Şi deodată s-a văzut, împreună cu îngerul, mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând:

14. Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!

15. Iar după ce îngerii au plecat de la ei, la cer, păstorii vorbeau unii către alţii: Să mergem dar până la Betleem, să vedem cuvântul acesta ce s-a făcut şi pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut.

16. Şi, grăbindu-se, au venit şi au aflat pe Maria şi pe Iosif şi pe Prunc, culcat în iesle.

17. Şi văzându-L, au vestit cuvântul grăit lor despre acest Copil.

18. Şi toţi câţi auzeau se mirau de cele spuse lor de către păstori.

19. Iar Maria păstra toate aceste cuvinte, punându-le în inima sa.

20. Şi s-au întors păstorii, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu, pentru toate câte auziseră şi văzuseră precum li se spusese.(Evanghelia dupa Luca)

Evanghelia dupa Matei

Capitolul 2

1. Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând:

2. Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui.

3. Şi auzind, regele Irod s-a tulburat şi tot Ierusalimul împreună cu el.

4. Şi adunând pe toţi arhiereii şi cărturarii poporului, căuta să afle de la ei: Unde este să Se nască Hristos?

5. Iar ei i-au zis: În Betleemul Iudeii, că aşa este scris de proorocul:

6. "Şi tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu eşti nicidecum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi Conducătorul care va paşte pe poporul Meu Israel".

7. Atunci Irod chemând în ascuns pe magi, a aflat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua.

8. Şi trimiţându-i la Betleem, le-a zis: Mergeţi şi cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc şi, dacă Îl veţi afla, vestiţi-mi şi mie, ca, venind şi eu, să mă închin Lui.

9. Iar ei, ascultând pe rege, au plecat şi iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi a stat deasupra, unde era Pruncul.

10. Şi văzând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte.

11. Şi intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, şi căzând la pământ, s-au închinat Lui; şi deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tămâie şi smirnă.

Este povestea cu care am crescut. Povestea nasterii lui Iisus. Toti am aflat-o din familie. Chiar daca am fi fost necredinciosi, macar vazand filmele difuzate de Craciun, tot am fi stiut despre Iisus, Pruncul Sfant nascut in iesle.

Evangheliile spun ca Fecioara Maria L-a nascut pe Hristos intr-o "iesle". Nu se afirma clar daca locul acesteia era intr-o "pestera" sau intr-un "staul". Insa, la mai putin de un secol distanta, Sfantul Iustin Martirul si Filosoful, cat si Protoevanghelia lui Iacov mentioneaza cuvantul "pestera". Aceasta nu este nici o contrazicere, caci, dupa cum era obiceiul in acea vreme, casele sa ridicau in fata pesterilor care se gaseau in zona, astfel incat pestera sa poata fi folosita drept staul pentru animale.

Prima mentionare a pesterii din Betleemn, cinstita drept loc al Nasterii Domnului Hristos, apare in scrierile Sfantului Iustin Martirul si Filosoful, datand din jurul anului 160. El a identificat intaia oara grota ce se afla sub biserica drept pestera sfanta, locul Nasterii lui Hristos. Spre intarirea acestuia vine si traditia, cu mentionarile gasite in scrierile lui Origen si ale lui Eusebiu, acestea datand din secolul al III-lea.

In anul 326, Sfantul Imparat Constantin si maica sa, Sfanta Elena, au hotarat ridicarea unei biserici deasupra pesterii. Aceasta prima biserica a Nasterii Domnului, inchinata la data de 31 mai 339, avea un plan octogonal si era pozitionata chiar deasupra pesterii. In centrul acesteia, o gaura larga de 4 metri, inconjurata cu o balustrada, oferea o privire de ansamblu a pesterii.

Din aceasta perioada se pastreaza inca bucati impresionante si insemnate din mozaicul ce acoperea in intregime podeaua bisericii. Fericitul Ieronim a trait si lucrat in Betleem din anul 384, iar mai apoi a fost inmormantat intr-o pestera de dedesubtul bisericii.

Biserica ridicata in perioada Sfantului Constantin cel Mare a fost distrusa de catre imparatul Justinian in anul 530, pentru a putea ridica, in locul ei, o biserica mult mai incapatoare. Biserica ridicata de imparatul Justinian este cea care se vede si astazi.

Persii au crutat Biserica Nasterii in timpul invaziilor din anii 614 deoarece, conform legendelor, acestia au ramas profund impresionati de o reprezentare a Magilor care s-au inchinat Pruncului, aducand daruri. Reprezentati in scena Nasterii Domnului, magii de la rasarit erau imbracati in haine persane - magii erau calatori tot de origine persana.

 

Acest lucru a fost mentionat si in cadrul unui Sinod tinut la Ierusalim in secolul al IX-lea. Mentionarea a fost folosita de catre participanti in demonstrarea utilitatii si folosului reprezentarilor religioase.

Musulmanii nu au indeplinit decretul lui Hakim, dat in anul 1009 privind daramarea tuturor monumentelor crestine, deoarece, din vremea lui Omar (639), acestora li s-a oferit si permis, spre slujire, folosirea unuia dintre transeptele Bisericii.

 

Cruciatii au cucerit Ierusalimul la data de 6 iunie 1009. Imparatii Baldwin I si Baldwin II au fost incoronati in acest loc. Intr-o atmosfera de totala intelegere, francii si bizantinii au contribuit impreuna la redecorarea in intregime a interiorului Biserica Nasterii. Aceasta actiune s-a intins intre anii 1165-1169. Evenimentul este mentionat intr-o inscriptie de limba greaca, pastrata in transeptul de nord.

Biserica Nasterea Domnului a fost neglijata uneori, pe perioade mari de timp. Aceste perioade de neingrijire au fost cele in care au domnit otomanii Mamluk si Ottoman, dar, din fericire, Biserica Nasterii nu a fost afectata prea mult, si nici daramata.

 

Cea mai mare parte din marmura existenta in acea vreme in Biserica Nasterea Domnului a fost scoasa de turci si folosita la zidirea si impodobirea Templului de pe Munte, aflat in Ierusalim.

Alte incercari prin care a trecut Biserica Nasterea Domnului sunt cutremurul din 1834 si incendiul din 1869, care au distrus mobilierul de lemn al pesterii. Cu toate acestea, biserica a supravietuit tuturor incercarilor naturale sau umane la care a fost supusa.

In anul 1847, furtul stelei de argint care marcheaza exact locul Nasterii Pruncului Hristos, a dus la o criza internationala ce a cuprins in intregime Locurile Sfinte. Aceasta criza a dus, in cele din urma, la Razboiul din Crimeea (1854-1856).

La fel ca si la Biserica Sfantului Mormant, si aici, parti din Biserica Nasterea Domnului se afla sub controlul diferitelor confesiuni crestine. In anul 1852, grija Biserica Nasterii s-a incredintat mai multor centre crestine. Astfel, biserica se afla in grija romano-catolicilor, a armenilor si a grecilor ortodocsi. Grecii se ingrijesc, cu precadere, de intretinerea in buna stare a Pesterii Nasterii.

Nava incapatoare se pastreaza intacta inca de pe vremea Iustinian, cu toate ca tavanul a fost supus unor restaurari de-alungul secolelor al XV-lea si al XIX-lea. Coloanele din piatra lustruita, majoritatea dintre ele fiind luate din biserica initiale a lui Constantin - secolul al XIV-lea.

Naosul basilicii este impartit in cinci nave longitudinale separate de patru randuri de coloane, in stil corintic, cate 11 in fiecare rand. Pe ele sunt pictati Apostolii Domnului, cu numele scrise in latina si greaca.

Dintre cele 44 de coloane ale navei, 13 pastreaza inca picturi de pe vremea cruciatilor, infatisand mai multi sfinti si pe Maica Domnului cu Prucul. Starea acestora nu este una foarte buna, datorita timpului si metodelor de iluminat ale bisericii, insa, cu atentie, se pot observa bine.

 

Fragmente foarte calitative de mozaic mural, datand din anii 1160, impodobesc ambele laterale ale navei. Fiecare laterale avea trei registre - lucru stiut dintr-o descriere a Biserica Nasterii datand din anul 1628.

Registrul de mozaic de jos ii infatisa pe inaintasii lui Iisus; registrul de la jumatate cuprindea informatii legate de sinoadele locale si ecumenice; registrul de sus infatisa o serie de ingeri intre ferestrele bisericii. Numele artistului care a lucrat la acest mozaic, Basilius Pictor, apare la picioarele celui de al treilea inger din dreapta, pe peretele nordic al navei.

 

Usile-trapa din podeaua actuala acopera sectiuni din mozaicul original al Bisericii Nasterii. Acest mozaic acoperea, la inceput, intreaga podea. Fragmentele care se pastreaza infatiseaza figuri geometrice, pasari, flori si alte motive geometrice.

Niste usi similare acestora din podea acopera un alt mozaic pastrat din vremea lui Constantin. Acestea se afla in transeptul de nord si acopera un alt mozaic din secolul al IV-lea, care demonstreaza faptul ca biserica lui Constantin avea o absida octogonala. Aceste usi se deschid, uneori, la cerere.

Lacasul are trei altare: unul central si doua mai mici aflate in absidele laterale. Din aceste abside se coboara in Pestera Nasterii Domnului, propriu-zis o mica grota naturala, situata chiar sub altarul central.

Marele altar din capatul estic, alaturi de cel din partea sudica, apartin grecilor. Altarul principal infatiseaza ochilor un frumos iconostas ortodox. Catapeteasma este impodobita cu ingeri, icoane si candele aurite.Catapeteasma cea mare a bisericii a fost lucrata in Tara Romaneasca, pe cheltuiala domnitorului Serban Cantacuzino.

In partea nordica a marelui altar se afla altarul armean al celor Trei Regi, inchinat celor trei Magi care si-au legat caii in apropiere. Armenii mai au un altar si absida nordica, inchinat de asta data Fecioarei Maria.

Pestera Nasterii Domnului - o grota rectangulara aflata dedesubtul bisericii - este punctul de maxim interes si cinste al intregii biserici. In acest loc se ajunge coborand treptele ce pornesc din absidele laterale. Aceasta grota a fost cinstita ca loc al Nasterii lui Hristos inca din secolul al II-lea.

 

Podeaua pesterii este pavata cu marmura. Tot mobilierul pesterii dateaza de dupa incendiul din anul 1869; exceptie fac doar portile de bronz ale intrarii de sud si ale celei de nord. Acestea dateaza din vremea lui Iustinian - secolul al VI-lea.

Din pestera pornesc alte trepte ce duc intr-o capela laterala - Capela Ieslei - detinuta de romano-catolici. Langa aceasta se pastreaza unele fragmente de mozaic datand din secolul al II-lea, asemenea si unele capiteluri de coloane.

Sursa http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/biserica-nasterea-domnului-betleem-67646.html

Am intrat prin usa pocaintei bucurosi dar si infricosati de ceea ce urma sa vedem.

Biserica e plina de schele, cu greu poti in multime de oameni si in multime de bari de metal sa vezi cu ochii reali, frumusetea unei bisericii construita de imparatul Iustinian si ocrotita de Maica Domnului.Dar simti frumusetea acestui loc pentru ca nicaieri in aceste locuri nu aveam sa traim privind atat de absorbiti de perfectiunea mozaicurilor, cat frumusetea a ceea ce ele zidesc in inima ta: iubirea, pocainta, iertarea, regretul pentru cum ti-ai risipit viata: pentru ca poti avea 10 ani, dar daca nu i-ai trait in Hristos pana si pe acestia 10 ani, i-ai pierdut!

Altar ortodox...cu contributie romaneasca! 

Coloana pe care este pictat Iisus Hristos si pe care fiecare dupa credinta, dupa curatenia inimii , dupa iubirea lui Iisus Hristos il vede cu ochii deschisi sau inchisi!

-L-am vazut clipind!Si uite-L iar! strigau doamnele din grupul nostru, Dana si Nuti, fiecare dorind sa-l faca pe celalalt partas bucuriei lui.

Icoana Facatoare de minuni a Maicii Domnului Betleemita. Singura icoana in care chipul maicii Domnului zambeste! Atata blandete, atat bucurie sfanta!Ne-am lipit, unul cate unul, capul de icoana si ne-am rugat. Si blandetea ei venea in insasi inimile noastre si parca mai curati ridicam capul, mai smeriti, mai buni...

Si am coborat treptele care ne duc spre cel mai curat loc de pe pamant! Locul in care Dumnezeu Fiul s-a nascut! Magii s-au inchinat lui aducandu-i daruri de pret...pastorii s-au adunat slavindu-L “Hristos se naşte, slăviţi-L, Hristos din ceruri întâmpinaţi-L, Hristos pe pământ, înălţaţi-vă"asa cantam ...Catavasiile Nasterii Domnului!

Steaua de argint incrustata in piatra marcheaza chiar locul in care a fost asezat Hristos. Inscriptia in limba latina de pe marginea stelei de argint spune urmatoarele: "Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus est." Traducerea: "Aici S-a nascut Iisus Hristos din Fecioara Maria - 1717."
Potrivit unor istorici, steaua de argint din Betleem ar fi fost donata de Sfantul Constantin Brancoveanu sau de Stefan Cantacuzino. Steaua de argint are patrusprezece colturi, fiecare reprezentand cele patrusprezece neamuri, cate au fost de la Avraam la David, apoi de la David la stramutarea in Babilon, si apoi de la stramutarea in Babilon pana la Hristos.

Steaua de argint este strajuita de cincisprezece candele care ard in permanenta. Dintre acestea, 6 apartin grecilor, 5 armenilor si 4 latinilor.

Este un loc trist pestera Nasterii Domnului

Intreaga iconografie ortodoxa prezinta Nasterea Domnului ca avand loc intr-o pestera. In icoana Nasterii Domnului, pestera din Betleem se arata drept chip al pesterii mormantului si al iadului celui intunecat, unde Mantuitorul va cobora cu trupul si cu duhul, dupa moartea Sa pe Cruce.Maica Domnului este trista amintindu-si prorocirile Vechiului Testament."Boul isi cunoaste Stapanul si asinul ieslea Domnului sau, dar Israel nu Ma cunoaste; poporul Meu nu ma pricepe" (Isaia 1, 3).

 Pruncul Iisus Hristos nu este infasat in scutece, cum ar fi firesc, ci este invelit in giulgiu si asezat intr-o racla din piatra, chip al mormantului celui rece.

M-am aplecat si am sarutat si inca de doua ori, cu toata graba la care eram supusi, acest loc marcat de steaua pe care am visat-o uneori cu ochii larg deschisi!Dar am simtit multa tristete, pentru ca locul acela intunecat si umed ne reprezinta pe noi si lumea noastra.Hristos "lumina lumii"s-a nascut in  pestera si a fost asezat in iesle, langa animale, pentru ca doar asa,   prin Lumina Lui ,intunericul lumii poate fi biruit.El era si este de mai bine de doua mii de ani, salvarea noastra.

Nu spun de la mine acestea: le spune 

Sfantul Teofilact al Bulgariei, talcuind Nasterea in pestera si asezarea lui Hristos in iesle, spune ca El a venit in lumea aceasta "pentru ca ieslea este lumea". Astfel, Intruparea lui Dumnezeu Cuvantul reprezinta intrarea Lui in lumea noastra, care este o lume cazuta in adancul rautatii si in intunecimea pacatului, salasluind ca intr-o pestera.

Dumnezeu, lumina fiind, nu s-a temut de cele mai intunecoase locuri ale pamantului si ale pacatului: "Dumnezeu este lumina si nici un intuneric nu este intru El" (I Ioan 1, 5). "Si lumina lumineaza in intuneric si intunericul nu a cuprins-o" (Ioan 1, 5). "Intunericul se duce si lumina cea adevarata incepe sa rasara" (I Ioan 2, 8).

locul ieslei in care a fost pus

  Am iesit asa cum trebuia, aplecati, prin usa pocaintei - o usa de mici dimensiuni incrustata in zidul gros de piatra al Bisericii Nasterii .

Usa  a fost facuta si amplasata in zid in perioada otomana, cu scopul de a impiedica pe necredinciosi sa intre inauntru calare. De asemenea, aceasta usa, pe langa faptul ca obliga pe oricine sa descalece de pe cal, obliga pe vizitator si la o plecare a capului in semn de cinstire a locului.

Aceasta usa a fost plasata in locul unei alte usi mai vechi, din perioada cruciadelor, care era mult mai mare. Marginile usii celei mari se pot observa inca deasupra celei mici. Tot aici se mai pot observa si marginile usii patrate pe care o detinea Biserica Nasterii in momentul zidirii ei de catre imparatul Iustinian.

Si am iesit afara in plin soare!Am facut poze de grup, ne-am bucurat impreuna de amintiri si am plecat mai departe.

La o distanta de numai 300 de metri inspre sud-est de Biserica Nasterii Domnului se afla  biserica "Grota Laptelui"

Biserica Nasterii Domnului se afla in grija ortodocsilor, in vreme ce Grota Laptelui se afla in purtarea de grija a calugarilor franciscani.

In aceasta pestera (grota) s-a oprit Maica Domnului cu Pruncul, in noaptea in care Dreptul Iosif a primit porunca de la inger sa paraseasca Betleemul si sa fuga in Egipt, spre a scapa de mania lui Irod. In aceasta grota ar fi stat ei in rastimpul dintre Nasterea Pruncului si Fuga in Egipt.

in Sfanta Scriptura, gasim scris: "Dupa plecarea magilor, iata ingerul Domnului se arata in vis lui Iosif, zicand: Scoala-te, ia Pruncul si pe mama Lui si fugi in Egipt si stai acolo pana ce-ti voi spune, fiindca Irod are sa caute Pruncul ca sa-L ucida. Si sculandu-se, a luat, noaptea, Pruncul si pe mama Lui si a plecat in Egipt. Si au stat acolo pana la moartea lui Irod, ca sa se implineasca cuvantul spus de Domnul, prin proorocul: "Din Egipt am chemat pe Fiul Meu".

Iar cand Irod a vazut ca a fost amagit de magi, s-a maniat foarte si, trimitand a ucis pe toti pruncii care erau in Betleem si in toate hotarele lui, de doi ani si mai jos, dupa timpul pe care il aflase de la magi. Atunci s-a implinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul: "Glas in Rama s-a auzit, plangere si tanguire multa; Rahela isi plange copiii si nu voieste sa fie mangaiata pentru ca nu sunt". (Matei 2, 13-18)

 

Se spune ca in graba de a parasi Betleemul, cand Iosif a luat pe Fecioara Maria si pe Pruncul Iisus, care era alaptat in acel moment, cateva picaturi de lapte au picat pe stanca pesterii in care acestia se aflau adapostiti. Din culoarea rosie, pe care o avea mai inainte piatra, aceasta a capatat culoarea alba.

Am iesit aproape noaptea din biserica si am plecat grabiti spre locul care ne atragea cel mai mult...

spre...Sfantul Mormant!

Ne-am asezat la rand...fiecare cu rugaciunea lui...singuri... tristi si totusi crezand in iubirea Lui.

si abia cum dupa ce am intrat iarasi din Sfantul Mormant,am intrat si am vazut cu adevarat Biserica Invierii. Aceasta biserica se afla in centrul intregului complex bisericesc si apartine in exclusivitate ortodocsilor. Aceasta este catedrala propriu-zisa a Sfantului Mormant. Aici se savarsesc slujbele zilnice ale ortodocsilor, la care de obicei participa un mare sobor de preoti si arhierei. In mijlocul bisericii sta asezat un sfesnic special, care marcheaza dupa Sfintele Scripturi centrul geografic si spiritual al pamantului. Biserica este foarte mare si impresioneaza prin stilul arhitectonic de tip romanic si prin atmosfera interioara tipic ortodoxa.

 

Si am iesit iar la sfantul Mormant si... iar am cazut in genuchi"Mantuieste-i Doamne, pe toti pe care i-am cunoscut in acesta viata cu toti ai lor!"Si iar am plans si am strigat si am sperat...

si m-am prabusit pe piatra ungerii mustind de mir...

"Odată intraţi în biserică, credincioşii observă Piatra Ungerii, locul unde, conform relatării biblice, Iosif şi Nicodim au coborât de pe Cruce trupul Domnului şi l-au uns cu mir. Forma ei actuală datează din 1810. Acest obiectiv reprezintă o piatră naturală acoperită de o marmură de culoare alb-roşie. Marmura nu reprezintă atât un element decorativ, cât mai ales un mijloc de protecţie a acestui loc sfânt pe care credincioşii îl ating în mod frec­vent cu diferite obiecte şi suveniruri.

Conform tradiţiei, un fragment din piatra originală a fost trimis la Efes şi apoi la Constantinopol unde împăratul Manuil I Comne­nul l-a aşezat alături de monumentul său fu­nerar de la Mănăstirea Pantocrator. Drepturile asupra Pietrei Ungerii aparţin tuturor celor trei confesiuni, ortodocşilor, catolicilor şi ar­menilor. Acest lucru este confirmat şi de pre­zenţa celor şase sfeşnice aflate de fiecare parte a ei, dar şi a celor şase candele care aparţin, câte două, comunităţilor respective. Pe peretele din spatele Pietrei Ungerii, în anul 1993, prin purtarea de grijă a Patriarhiei Grec-Orto­doxe a fost realizat un mozaic cu scenele Coborârii de pe Cruce, Ungerii cu mirodenii şi Punerii în mormânt."

(Locurile Sfinte, traducere pr. Petru Sidoreac, Tudor Eduard Florin, Fundaţia Centrul Cultural Elen, p. 42)

Sursa: doxologia.ro

V-am pomenit pe toti in rugaciunile mele. Acesta a fost unul din scopurile acestui pelerinaj. El nu ar fi avut sens fara rugaciunea pentru voi: cei care ma iubiti, cei care ma urati, desi...ura e prea mult spus! Cred ca niciunul dintre voi, indiferent ce alte interese aveti si oricat va considerati ca sunteti prejudiciati , nici unul nu ma uraste!Si stiti sigur ca stiu la cine ma refer.

Eu oricum , mi-am curatat inima de astfel de sentimente. Pot sa va uit, este normal, uneori si pe mine ma uit, dar, nu pot sa va urasc. Nu pot! Chiar nu pot!  Si spun :Slava lui Dumnezeu pentru asta!

Asa ca v-am luat cu mine, in rugaciunea mea, in lacrima mea , in aplecarea mea pe astfel de locuri...

si v-am dus aici!

dar si aici la Sfanta Treime! Si mi-am amintit ca ani de zile am pacatuit crezand ca cea mai frumoasa reprezentare a Sfintei Treimi e cea pictata de Sfantul Andrei Rubliov, si uite ca frumosul nu se termina acolo si sfintenia vine unde vrea Dumnezeu  

si am revenit iar la locul ungerii...

Cu greu ne-am amestecat iar intre pelerini si am plecat spre casa noastra din Betleem, de data acesta cu mai multa bucurie...parca repetind plecarea femeilor minorosite..."Si plecand ele in graba de la mormant, cu frica si bucurie mare au alergat sa vesteasca ucenicilor Lui Invierea. Dar cand mergeau ele iata Iisus le-a intampinat, zicand: Bucurati-va! Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui si I s-au inchinat." (Matei 29)