“Cand moare un parinte sfant,/Asculta-i ultimul cuvant” obisnuiau sa spuna cei vechi. Iata ultimele cuvinte-rugaciune rostite pe patul mortii, in aceasta zi de 5 octombrie, acum exact 14 ani, de Sfantul nostru Parinte Dumitru Staniloae, care sunt o reflectare absolut emotionanta, tulburatoare a ceea ce se afla in adancul inimii sale. Necredinciosii pot sa numeasca aceasta delir, dar cei ce-L cunosc pe Dumnezeu stiu ca este glasul Duhului Sfant in om. Sa citim cu bucurie si cu cutremur si… sa ne indemnam si noi: HAI SA NE SCULAM! PANA CAND SA RAMANEM AICI? HAI!
“… Sa iesim de aici… Scoate-ne de aici, Doamne, nu mai vrem sa ramanem aici… Doamne, scoate-ne de aici…Vorbim despre Tine, Doamne… Vorbim pentru Tine, Doamne… Plini de har si de adevar ne sculam din somn, nu mai suntem in somn…
Maica Domnului, sa iesim de aici… Hai sa ne sculam… Maica Domnului, nu mai vrem sa ramanem aici… Nu mai vrem sa ramanem in somn… Pana cand sa ramanem?… Nu mai vrem sa ramanem aici… Plini de har si de adevar… Vai, vai, vai… Vrem sa ne sculam… Plini de har… Avem si noi haine… Avem haine… Doamne… Plini de har si de adevar… Plini de har si de vointa de a vorbi si de cuvantul adevarului…
Vorbim despre Tine, Doamne… Cu vointa… Plini de har si de adevar… Hai… Hai… Hai!… Plini de har si de adevar… Hai… hai… hai… Hai sa ne trezim … Hai sa ne sculam… Hai sa vorbim… Haide, Doamne… Hai… Hai… Hai… Hai sa vorbim… “
(Din: “Lumina faptei din lumina cuvantului – impreuna cu tatal meu, Dumitru Staniloae” de Lidia Staniloae Ionescu, Ed. Humanitas)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu