Da, culorile dor.
De cateva zile ma doare albul rochitei ei de mireasa si ivoiriul paltonasului ... si coronita de printesa prinsa in parul ei frumos, negru ca al Albei ca Zapada. Da, exact! Aceasta era Mirela asezata in sicriul ei...Alba ca Zapada asteaptand Invierea ...
Acum o zi sau doua am scris acestea:
"O chema Mirela! Era o fetita de numai trei ani cand Norine a cunoscut-o.
A fost iubire la prima vedere poate si pentru ca Norine si la prima si la a doua vedere, iubeste copiii.Nu stiu de ce boala suferea, poate tetrapareza spastica. Sau poate ceva mai mult de atat! Parintii au abandonat-o in spital si Norine a luat-o de acolo. Ea a fost copilul cel mai iubit al lui Norine. Fata toata i-se lumina cand o vedea si ochii ii sclipeau de bucurie...
Norine este o doamna care a lasat Londra si a venit dupa revolutie in Romania, in orasul meu si a infiintata o fundatie. Numele fundatiei e Cuvioasa Parascheva, desi Norine este de religie catolica! In pofida acestui lucru, desi copiii pe care ii are in grija sunt neputinciosi in a avea un punct de vedere cat de minor, Norine a respectat religia in care ei au fost botezati! Totdeauana a chemat preot ortodox sa-i impartaseasca.
Iar astazi m-a sunat sa randuiesc inmormantarea Mirelei! Avea 15 ani, ar fi putut fi domnisoara, dar ea era un pui de fetita imbracata in rochie de mireasa, cu palton delicat ,ivoire, din lana si cu diadema pe cap...Am dus-o aici, in biserica acesta ...si maine va fi inmormantarea ei.
As fi vrut sa o vedeti:un inger asteptand Invierea!
Pomeniti-o ! Ea nu ne are decat pe noi sa o pomenim.Neamul ei nu a recunoscut-o, nu a primit-o!Doar pentru ca era bolnava!
Mirela o cheama aici pe pamant. Dincolo... e inger al Domnului! Aici pe pamanat suferinta ei imensa, suferinta de 15 ani s-a sfarsit. Acum , in preajma Craciunului canta cu ingerii "Osana. Osana" si..."Hristos se naste, slaviti-L!"
Abia venisem din Corfu... dormeam dupa multe zeci de ore de nesomn, cand telefonul a sunat dusmanos."Uitasem" sa-l inchid.
-Doamna Doina?
-Da, eu sunt...
-Va roaga doamna Norine sa randuiti inmormantarea Mirelei. A murit astazi!
Am dus-o pe Mirela la biserica sfantul Dimitrie. Preotii m-au ajutat cu foarte mare amabilitate si cu dragoste... Insusi parintele protopop a venit sa-i citeasca seara ...
Si ieri in biserica impodobita de Craciun a fost slujba inmormantarii. Multi dintre cei care lucreaza la Fundatie au venit.Doar cativa dintre cei care trebuiau sa ajute copii bolnavi care sunt acolo au lipsit...Si parintii si rudele dupa trup au lipsit.
Langa bradul plin de beteala si globulete ,am participat la slujba de inmormantare a fetitei.
Nu mi-am imaginat ca o sa ma doara atat de mult.
Poate multi cred ca daca in fiecare an am acoperit ochii cuiva drag, sunt obisnuita cu moartea, dar nu sunt!Iubesc Invierea,dar traiesc cu durere moartea celor dragi...Desi cred ca Dumnezeu randuieste totul cu un scop pedagogic.
Poate multi cred ca daca in fiecare an am acoperit ochii cuiva drag, sunt obisnuita cu moartea, dar nu sunt!Iubesc Invierea,dar traiesc cu durere moartea celor dragi...Desi cred ca Dumnezeu randuieste totul cu un scop pedagogic.
Mirela era foarte bolnava. Cred ca a avut tetrapareza spastica de cand era bebelus.Nu putea merge, nu se misca, picioarele si mainile ei erau nedezvoltate si strambe, si trupul ei, nu vorbea ...doar ochii ei spuneau toata iubirea lumii. Atata bucurie avea sa te vada si atat de fericita era cand o vedea pe Norine, incat recompensat erai pentru oricat de grea ar fi fost ingrijirea ei...
Viata ei mi-a aratat un lucru pe care abia acum l-am inteles.
Cerem lui Dumnezeu copii sanatosi.Si e normal, pentru ca insusi Dumnezeu perfecti ne-a facut!Chiar si Eva plamadita dintr-o coasta a fost perfecta...
Vrem sa fie sanatosi cu trupul, sa fie destepti, sa auda, sa vada, sa vorbeasca, trecem prin chinuri cumplite cand un alt bebelusi inaintea pruncului nostru sta in fundulet. Oare e normal? Va sta si al meu? Va spune si el mama si tata si apa si papa?Va fi primul la invatatura?Primul la sport ? Prima la pian? Cate premii va lua? Va merge la olimpiadele nationale?
Si suntem disperati cand Dumnezeu ingaduie ca unii dintre copii sa fie bolnavi!
Si suntem disperati cand Dumnezeu ingaduie ca unii dintre copii sa fie bolnavi!
Si pierdem din vedere mantuirea lor!Singurul lucru important pentru vesnicie!
Mirela, nu a mers, nu a vorbit, nu a citit...A vazut doar peretii camerei in care a locuit si cerul si copacii cand altcineva ii ducea caruciorul afara.
Nu a stiut decat sarutul lui Norine de "Noapte buna "si "Bine ca te-ai trezit, draga mea"Si poate si pe al femeilor platite sa o ingrijeasca. Nimeni insa din neamul ei nu a vrut-o!Nici mama din pantecele careia a iesit , inima ei nu a primit-o poate de teama si atunci alungata a fost!
Femeia aceia care i-a fost mama , a alungat un inger! Mirela era sansa ei de mantuire! Daca ar fi primit-o si ar fi ingrijit-o , nu numai Mirela ar fi fost inger, ci si mama ei ar fi fost sfanta!15 ani de ingrijire a unui inger ! Atat, doar 15 ani!
Exista oameni care se nevoiesc in pesteri. Aleg mucenicia numai sa spere in castigarea mantuirii. Iar altii ii alunga pe ingeri!Si poate si eu as fi fost la fel...
O alta lectie mi-a dat-o Norine! O priveam in timpul slujbei si nu numai atunci...langa sicriul prea mare pentru o fetita ghemuita intr-un sfert de sicriu. Chipul ei era trist, dar linistit. Indurerata dar demna. Ar fi putut sa anunte maicutele catolice care sunt aici in oras. Ii era cel mai usor. Norine insa m-a chemat pe mine si a dat bani pentru ca salariatele de la fundatie sa cumpere cele trebuincioase pentru inmormantare... Inmormantare ortodoxa! Nu a gandit niciun moment ca sufletul fetitei ei dragi se va duce in iad pentru ca e inmormantata in alta religie decat cea catolica!
Toleranta religioasa! Aceasta este lectia...
O alta lectie mi-a dat-o Norine! O priveam in timpul slujbei si nu numai atunci...langa sicriul prea mare pentru o fetita ghemuita intr-un sfert de sicriu. Chipul ei era trist, dar linistit. Indurerata dar demna. Ar fi putut sa anunte maicutele catolice care sunt aici in oras. Ii era cel mai usor. Norine insa m-a chemat pe mine si a dat bani pentru ca salariatele de la fundatie sa cumpere cele trebuincioase pentru inmormantare... Inmormantare ortodoxa! Nu a gandit niciun moment ca sufletul fetitei ei dragi se va duce in iad pentru ca e inmormantata in alta religie decat cea catolica!
Toleranta religioasa! Aceasta este lectia...
Confesiunile,mari sau mici, considera ca detin adevarul exclusiv. Nimeni nu cedeaza altei religii monopolulul asupra adevarului...
In mod absurd , in numele acestui adevar inca sunt oameni rastigniti pe crucea reala a urii !
Inca sunt razboaie , de mii de ani, oamenii se lupta , se omoara in numele dumnezeilor lor.
Lipsa de toleranta inseamna lipsa dragostei si a respectului pentru celalalt. A-i recunoaste unui om drepturile lui inseamna a-i respecta liberatatea, a fi asemenea lui Dumnezeu care ne respecta pe toti.
Daca Norine a respectat credinta ortodoxa a acestui neam pe care a venit sa-l ajute , nu inseamna ca a renuntata la credinta ei !Ci inseamna ca a inteles ca dragostea trebuie sa fie mai mare decat adevarul si pacea este expresia dragostei.
Dar pentru acesta trebuie educatie si trebuie dragoste, dragoste care ne lipseste ...
Simt ca asta imi lipseste cel mai mult:iubirea ! Altfel de ce am lipsit atat de mult de langa acesti copii pe care si eu ii plimbam in parc cu caruciorul si eu ii duceam in catedrala la slujbele noastre?
Norine insa i-a iubit si ii iubeste atat de mult incat ,nu numai ii spala, hraneste, le da medicamete care sa le usureze suferinta dar, in numele tolerantei si al lui Iisus Hristos, trimite din cand in cand, dupa preot ortodox sa-i impartaseasca...
Si imi spunea candva ca doar vrednicul de pomenire episcopul Damaschin si eu, intr-un timp indepartat, o ajutam material...Autoritatile locale i-au dat un spatiu de cativa metrii in care functioneaza fundatia. In rest...lumea trece pe langa cladirea in care ea ingrijeste acesti copii si ...merge la catedrala ortodoxa de alaturi sa se roage. Sigur e buna rugaciunea , dar fara fapte...Dar de judecat niciodata Norine nu a judecat , doar m-a imbratisat si mi-a spus mereu:
-Multumesc, Elena!
Acum... mi-a daruit icoana Maicii Domnului , care a stat pe pieptul Mirelei!Sa nu o uit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu