Sarbatori/ 6-7 mai 2015

 6 mai 2015 
De mult nu mai numar zilele, indiferent ce traiesc , zilele toate sunt zile de sarbatoare, pentru ca am aflat ca in fiecare zi praznuim cativa sfinti sau pe langa sfinti praznuim  o sarbatoare.

Astazi a fost Injumatatirea praznicului Invierii. E primul an cand stiu acesta sarbatoare, dovada a drumului lung pe care trebuie sa-l fac si a cat de nestiutoare sunt.

Maine o sa praznuim Aratarea semnului Sfintei Cruci!

Ierusalimul!

Aratarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim s-a intamplat in dimineata zilei de 7 mai 351, in timpul imparatului Constantiu, fiul Sfantului Constantin cel Mare. Crucea luminoasa s-a intins de la Golgota si pana la Muntele Maslinilor, pe o distanta de aprox. 9 km, stralucind mai tare decat soarele. Sfanta Cruce a ramas pe cer timp de 7 zile.

O multime de oameni au iesit din casele lor si de la munca lor indreptandu-se spre biserici pentru a aduce slava lui Dumnezeu.

Despre aceasta minune, Patriarhul Chiril al Ierusalimului i-a scris o scrisoare imparatului Constantiu, indemnandu-l sa paraseasca erezia ariana. Aceasta erezie, care nega divinitatea lui Hristos, era cauza a multe dispute teologice in cadrul imperiului. Potrivit istoricului Sozomen, aceasta minune a dus la convertirea multor pagani si iudei la crestinism. De asemenea, multi arieni au parasit erezia, intorcandu-se la Biserica Ortodoxa.

Ierusalimul pentru mine a reprezentat schimbarea tristetii in bucurie cu cutremur. Am facut in noiembrie 2014 un pelerinaj acolo. Cu teama m-am apropiat de acest loc,intotdeauna considerandu-ma nepregatita pentru ma merge acolo si cred ca tocmai nesiguranta mea si teama mea a adus mila lui Dumnezeu pentru mine in toate acele zile si mana desavarsita a Lui pe capul meu.

Am dus crucea Lui in modul simbolic in care se face acolo...poate parea prea declarativ, dar daca as merge iar, iarasi as duce-o, desculta

si plangand

Dar cu imensa recunostiinta pentru ca ma ajuta sa o duc. Nu eu o duc, eu mi-o asum si atunci pentru ca e alegerea mea libera , Dumnezeu ma ajuta sa o duc.

Cate zile sunt de la plecarea lui Grig?Era un timp in care le numaram.Un preot tanar m-a rugat sa nu o mai fac si atunci ,am incetat sa o mai fac .Sunt aproape opt ani. Am crescut-o pe Ruxandra 18 ani cu el si opt singura!Am incercat sa invat cum e sa fii parinte singur, fara niciun fel de scoala, fara nicio pregatire , fara nimic. Nu stiu daca am reusit! Posibil sa mai am timp, pentru ca un parinte , atat timp cat traieste isi"creste"mereu copilul. Sigur am facut greseli si fac. Sigur nu sunt o mama buna!Dar sigur eu o iubesc cel mai mult in acest univers! Este in legea firii noastre dumnezeiesti sa iubim asa ca parinti, cel mai mult! Si eu o iubesc atat de mult incat nu pot dormi, gandindu-ma la ea si la viata ei care se croieste deja in aceste zile, spre alte lumi, spre alti oameni...

Arborele genealogic al Ruxandrei prinde un ram . Si eu stiu ca e un ram puternic in credinta in Dumnezeu si ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca alipeste acest ram. In neamul meu, prin Ruxandra, poate dupa o suta de ani , intra in arborele nostru genealogic un preot. Si ca sa fiu mai clara, Ruxandra se casatoreste cu Lucian care este ... copil de preot al lui Dumnezeu.

Gata! Dumnezeu ridica pedeapsa de pe neamul nostru. Acum10 ani, Cristina, o nepoata de-a mea s-a casatorit cu un tanar care apoi a fost hirotonit preot, acum, fata mea devine prin casatorie fata unui alt preot!

Ce imi pot dori mai mult?

Plec spre Bucuresti, imi iau o parte din cartile de rugaciuni, dar nu pe toate. In orice casa voi merge, ca e la Ruxandra , ca e la Andrei, gasesc carti de rugaciuni, Biblia sfanta si multimi de icoane...

Icoane in care ii gasim pe toti cei  care nevazati ne poarta de grija... pe Maica Domnului, pe Iisus Hristos, sfintii al caror nume il poarta... si crucea, acesta semn al mantuirii noastre, crucea care ne va deschide Imparatia Cerurilor, Imparatia lui Dumnezeu.

Aceasta este speranta noastra!

Mi-am ridicat cu opinteli, cu greutate si durere, crucea de a o creste pe Ruxandra singura si deasemenea pe Andrei, desi el e mai mare...

L-am visat pe Grig , frumos, imbracat impecabil si tinandu-si in maini pantofi stralucitori...eu eram jerpelita alaturi , dar atat de fericita ca il vedeam pregatindu-se de nunta incat nici ca-mi pasa!

Si stiu, vad in copii mei cat de mult mi-a ajutat Dumnezeu si cum El, desi eu am fost o mama slaba si sovaielnica, o mama care strica copiii, El, i-a ajutat si a facut din ei , oameni buni, oameni respectati, tineri minunati...

Si cum sa ma plang? De ce sa o fac?

Ridic capul spre cerul inorat! Oriunde esti, este Ierusalim, oriunde esti, prin oricati nori privesti, poti sa vezi soarele si sa fii bucuros!

Si eu...Multumesc lui Dumnezeu pentru ziua acesta minunata in care praznuim iarasi crucea, dar o cruce a Bucuriei... Si asta este o "cruce" sa stii in fericirea ta sa multumesti lui Dumnezeu pentru ea, sa fii milostiv, sa fii facator de pace, sa nu schimonosesti chipul lui Hristos din inima ta, sa stii sa iubesti.

Si eu vreau inainte de orice Ruxandra sa stie sa multumeasca lui Dumnezeu pentru toate si sa iubeasca! Amin. Amin. Amin.