Cateva cuvinte:
-Maine plecam in pelerinaj la Banceni! La ora 8.30 de fiti la Chirana!
au transformat jumatate din saptamana 18-24 mai 2015, in altceva decat gandisem.
Parintele Ciprian Stanca de la Parohia Sfantul Haralambie din Constanta si frumoasa familie a sfintiei sale, sunt printre cei carora eu nu le pot rezista. Cateva zile in preajma lor, cateva zile in voia lui Dumnezeu , sunt daruri pe care nu pot sa le refuz desi nu le merit.
Acestea erau intamplate marti,19 mai,dupa amiaza, la doar doua zile dupa nunta Ruxandrei. Am impachetat repede cateva lucruri, Nicolae si Mioara mi-au imprumutat valuta pentru ca nici casa de schimb valutar nu am mai gasit deschisa si dimineata la ora 8.30 eram in drum la Chirana.
-Eu te mai stiu, eu te mai stiu-tipa Teofana , toata un zambet inteligent
Si uite asa, m-am adaugat delegatiei Arhiepiscopiei Tomisului care urma sa participe la hramul Manastirii Banceni din Ucraina...
. Biserica este construita de dimensiuni mari: 26.5 m lungime si 13 m latime si este acoperita cu tabla de cupru si inchinata Nasterii Maicii Domnului (8 septembrie).
In interior catapeteasma iti taie respiratia fiind un element de o mare valoare artistica, inalta pana la arca prin care se sustine bolta naosului si altarului. Icoanele sunt pictate in ulei pe lemn de tei.
Izvoare de apa s-au pogorat din ochii mei, pentru ca n-am pazit legea Ta. Drept esti, Doamne, si drepte sunt judecatile Tale.(Psalmul 117)
Omul ca iarba, zilele lui ca floarea campului, asa va inflori.
Ca duh a trecut printr-insul si nu va fi si nu-si va mai cunoaste inca locul sau.(Psalmul 102)acestea sunt scrise pe crucea simpla a PS Gherasim Putneanul
Gherasim Putneanul, fost episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Vlădica Gherasim, numit şi „Bunicul de la Bogdana“, a văzut lumina zilei în comuna Râşca la 30 mai 1924. Copilăria grea, cu pierderea tatălui şi cu lumina cărţii primite la Ciumuleşti, l-a făcut pe tânărul de atunci să aleagă drumul mănăstirii. A ucenicit la Boureni un schit care ţinea de Mănăstirea Neamţ, iar după împlinirea obligaţiilor militare a intrat în marea obşte de la Neamţ. După ucenicia de la Neamţ şi după studiile teologice seminariale şi universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemţean, egumen la Vovidenia, egumen al Mănăstirii Neamţ şi apoi stareţ la Putna, cu o rodnică şi lungă stăreţie în perioada grea a anilor 1962-1977. La Putna a restaurat întreg complexul mănăstiresc, fiind constant sprijinit de mitropolitul Moldovei şi Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. Prin rânduiala lui Dumnezeu, în 1977 a fost chemat la slujirea arhierească. Ca arhiereu-vicar la Arad şi Buzău, PS Gherasim a lucrat cu multă râvnă în ogorul Bisericii.
Program după tipicul pravilei călugăreşti
În 1992 a revenit acasă, în ţinutul natal, slujind ca episcop-vicar al Sucevei şi Rădăuţilor, având reşedinţa în incinta Mănăstirii Bogdana. S-a dovedit a fi un misionar dinamic şi duhovnicesc, păstrător al tradiţiilor ortodoxe româneşti. A călătorit adesea în străinătate, unde a vizitat parohii româneşti din diaspora şi comunităţi monahale. Bun cunoscător al tipicului bisericesc şi iubitor de viaţă liturgică, episcopul Gherasim slujea cu multă bucurieşi evlavie. Din încredinţarea Înalt Preasfinţitului Pimen, a sfinţit zeci de biserici de mir şi de mănăstire, a încurajat zidirea de biserici, înfiinţarea de schituri şi mănăstiri, acordând o atenţie deosebită Mănăstirii Cămârzani din satul natal al mamei sale. În acelaşi timp, a fost preocupat de viaţa duhovnicească a clerului, monahilor şi credincioşilor, fiind un duhovnic al multor oameni de vârste şi profesiuni diferite. Ca ierarh în Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost totdeauna respectuos şi comunicativ, smerit şi voios, dornic să înveţe de la alţii şi să sfătuiască pe alţii. Vlădica Gherasim nu şi-a dorit să ajungă episcop, a acceptat jugul arhieriei pentru a nu ieşi din ascultarea faţă de patriarhul Iustin şi nu l-au interesat treptele înalte ale ierarhiei bisericeşti. Mai presus de a fi egumen, arhimandrit sau episcop, a fost tot timpul un adevărat călugăr. Până ca boala să-l răpună, programul său era după tipicul pravilei călugăreşti. Când se petreceau întâmplări nu tocmai plăcute, vlădica Gherasim zicea că trebuie să le ducem toate cu răbdare şi cu credinţă. Când cineva greşea, îl pomenea pe mitropolitul Sebastian Rusan, care spunea: „Nu puteţi voi greşi cât pot eu ierta“. (Constantin Agafiţei) SURSA:http://www.doxologia.ro/actualitate/arhiepiscopia-sucevei-radautilor/episcopul-gherasim-putneanul-de-sapte-ani-lumea
Pe mormatul simplu al PS-ului Gherasim au aparut doi copacei unul in chip de dicher si unul cu trei ramuri, tricher. Maiculete i-au replantat langa mormant. Ei sunt acum o frumusete de ascultatori ai cererilor noastre.
Il iubim pe Ps Gherasim, nu pentru ca l-am cunoscut personal,ci pentru ca parintele Leontie l-a cunoscut si pentru ca PS Gherasim i-a povatuit mersul duhovnicesc inca din copilariei...si-i datoram macar o rugaciune catre Dumnezeu...
Cu vointa Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, a voit binecredinciosul si de Hristos iubitorul IO BOGDAN VOIEVOD, din mila lui Dumnezeu Domn la Tarii Moldovei, sa zideasca Biserica Mitropoliei Sucevei unde este hramul marelui martir purtator de biruinta Gheorghe. Si a inceput sa zideasca in anul 7022 (1514) si n-a ajuns sa savarseasca, si fiul sau, IO STEFAN VOIEVOD, din mila dui Dumnezeu, Domn al Tarii Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu, a zidit de la ferestre in sus si a savarsit in anul 7030 (1522) luna noienbrie 6, iar a domniei sale al saselea curgator si a fost sfintita cu mana Prea Sfintitului Mitropolit Kir Teoctist.
Biserica este construita in stilul bisericilor lui Stefan cel Mare, in plan triconc. Are pridvor, pronaos, naos si altar. Inainte de a intra in biserica voievodala. Se trece printr-un pridvoras, construit prin osardia mitropolitului Veniamin Costachi in anul 1837.
Usa de intrare in pridvor are aspectul unui portal in stil gotic-moldovenesc, cu o rama dreptunghiulara si patru randuri de muluri terminate in arc frant. Bolta pronaosului este impartita in doua compartimente, printr-un arc transversal, care au cate o calota pe arcuri piezise. Peretele despartitor dintre pronaos si naos a fost indepartat in anul 1796.
Deasupra naosului se inalta turla asezata pe doua baze poligonale, cu arcuri piezise si pandantivi caracteristici stilului moldovenesc. Boltile absidelor sunt in semicalota. Usa noua pe latura de nord, din anul 1910, este in forma de arc frant. Usa mica de la naos pe latura de sud, are de asemenea muluri cu baghete incrucisate.
Biserica este inconjurata de contraforturi: patru incadreaza absidele laterale, doua proptesc arcul median al peretilor pronaosului si doua sunt amplasate la colturile pridvorului, un picior de contrafort a fost amplasat in axul absidei altarului. Sub cornisa, pe peretele de vest al cladirii, apare un sir de ocnite, iar pe cei dinspre nord, sud si rasarit apar doua siruri de ocnite egale ca dimensiuni. Firidele alungite incadreaza, ca si la Biserica Inaltarii de la Neamt, fetele absidelor. Forma originara a ferestrelor a fost in decursul vremii modificata. Deasupra bisericii se inalta pe doua baze stelate suprapuse o frumoasa turla octogonala incadrata de patru contraforturi. Spre cele patru directii cardinale sunt amplasate ferestre. Intre elementele arhitecturale decorative ale turlei se disting ocnite si discuri smaltuite, cu bumb la mijloc, diferit colorate.
Pictura
Biserica a fost pictata in interior si exterior in 1534, in timpul domniei Voievodului Petru Rares. Numele mesterilor nu se cunoaste. Pictura a fost executata in fresca, dupa heumeneutica bizantina. Ea a fost curatata de fum si reimprospatata in anii 1906-1909, de pictorul Iohann Viertelberger. O noua restaurare a picturii s-a inceput in anul 2001, in prezent (octombrie 2007) lucrarile apropiindu-se de final.
In Altar sunt reprezentate Maica Domnului, Invierea lui Lazar si cele doua scene din Impartasirea Sfintilor Apostoli si saisprezece Sfinti Ierarhi in registrul de jos. In naos, calota turlei are Pantocratorul. In turla scena impresionanta a Liturghiei divine cu cortegiile de ingeri, Profetii si Apostolii. In pandantivi, cei patru Sfinti Evanghelisti. In registrul de sus sunt reprezentate Patimile lui Iisus, iar in registrul de jos, Sfintii Militari. In pronaos si pridvor intalnim sinaxarul.
Din fresca exterioara se mai pastreaza, astazi, in partea de sud, Acatistul Maicii Domnului, Parabola Fiului risipitor (patru scene); Arborele lui Ieseu isi mai pastreaza urmele. Arborele este incadraat de filozofii antici, cate sapte de o parte si de alta. Legat de Imnul Acatist, a fost pictat si Asediul Constantinopolului.
In continuare, pe fatadele absidelor a fost pictat Cinul pe fata de nord, in dreptul pronaosului, Scara Sf. Ioan Sinaitul, iar pe fatada de apus Judecata de apoi din care se mai pot observa si acum unele parti de pictura sub tencuiala aplicata in a doua jumatate a secolului trecut.
sursa http://sfantulioancelnou.ro/manastirea.html
In biserica se pastreaza moastele Sfantului Ioan cel Nou, martirizat in Cetatea Alba (la sud de Republica Moldova, adica in Ucraina de azi) pe la anul 1332, care au fost aduse la Suceava in 1402 (sau 1415 – istoricii nu sunt siguri) de Alexandru cel Bun si asezate, la inceput in biserica Mirauti din apropiere (pe atunci inca nu era construita biserica Manastirii Sfantul Ioan), iar apoi au fost aduse in aceasta biserica de catre Voievodul Petru Schiopul in 1589.
Mare bucurie! Cel care a predicat a fost parintele Ciprian!
PS Longhin... cel mai iubit episcop ortodox, care ne-a spus..."Iubiţii mei, vă rugăm din suflet să păstraţi credinţa, să nu vă predaţi înaintea lui satan, înaintea ecumenismului care vrea să ne strice credinţa noastră ortodoxă. Păstraţi-o cu toată sfinţenia, cum am primit-o de la Sfinţii noştri Părinţi, precum a fost dată Sfintei noastre Biserici Ortodoxe o dată pentru totdeauna, fără să schimbaţi nimic, purtând în suflet şi în inimă credinţa în Dumnezeu, dragostea şi binefacerea şi iubind pe aproapele ca pe voi înşivă."
am intrat iar in manastire...vecernia curgea lin, firesc cum fireasca si simpla pare rugaciunea aici
Cum sa nu fuga diavolii cand seara de seara maicile canta Mântuiește Doamne, poporul Tău și binecuvintează moștenirea Ta; biruință binecredincioșilor creștini asupra potrivnicului dăruiește și cu Crucea Ta păzește pe poporul Tău.
Ne-am intors la biserica mare din BANCENI! Era seara si era o pace de dincolo de lume... fetitele se jucau castigandu-l pe Mihai sau Mihai pe ele...greu de spus...
PS Longhin a aparut in curtea manastirii... lumea l-a inconjurat... fiecaruia ii spunea un cuvant , chiar si mie mi-a spus...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu