Rusia este mostenirea mea de la Grig. El o iubea. El dorea in fiecare an, ca Rusia sa fie destinatia putinului timp in care se odihnea.
Am stabatut anul trecut o parte din Rusia lui draga, ducandu-l ca pe un copil in bratele mele si l-am asezat la toate icoanele si la toti sfintii si Maicii Domnului i-am vorbit despre el...
Diveevo a fost locul odihnei mele intru liniste duhovniceasca ca si Valaamul, insula pe care am poposit cat sa beau un ceai la marginea iadului. Dar suficient cat sa pot relua viata de acolo unde fusese oprita.
De aceia, in iarna, la Putna, cand am revazaut grupul de Rusia, am cerut lui Dumnezeu, am indraznit sa visez la un pelerinaj in Postul Mare. Un pelerinaj scurt, de rugaciune, fara cumparaturi, fara risipire in tot ceea ce turistic se amesteca in orice pelerinaj.
Si Dumnezeu a randuit sa plec in Postul Mare in Rusia, gandului meu adaugandu-se oameni pe care in parte ii cunoasteam, totul dupa voia buna a lui Dumnezeu cu noi.
Pentru mine fiecare pelerinaj inseamna ceva, are un scop, o deviza cum spunem lumeste , un stih, o icoana.Totul mi se descopera pe parcurs usor, deosebit de usor, doar sa am rabdare sa plec urechea sau sa deschid larg inima...
Acum,ceea ce a definit acest pelerinaj, a fost icoana Mantuitorului, Sfanta Mahrama. Ea mi s-a aratat de la inceput pana la sfarsit, real,vizibil dar si prin trairea interioara a sufletului meu.
A fost Kiev si Sfanta Dimitria... seara la vecernie , cu o zi inainte de praznuire. Si ce dar mai mare putea sa ne dea, decat atentia ei la tot ce am cerut fiecare tacut, fiecare grabit, fiecare punand metanie la mormantul alb din subsolul bisericii Manastirii Chemare la smerenie.
Si am dormit la Kiev la un hotel frumos, cu lenjerii albe perfect intinse pe paturile comode in care doar cateva ore ne-am intins coloana vertebrala.
Si am plecat iar la drum...
Din Kiev l-am luat cu noi pe Pavel, cel mai minunat tanar pe care l-am cunoscut in ultimul timp. El avea sa stea singur pe bancheta de langa mine,avea sa ne dea sa mancam mere rosii, purtand in dulceata lor insasi dulceata Moldovei noastre de dincolo de Prut, mere din lazile pe care Pavel le ducea maicutelor la Diveevo
Am ajuns la Optina tarziu in noapte... maica de la cazare era retrasa pentru rugaciune in chilia ei, dar a iesit si ne-a dus in camera pe care o stiam deja, cu cinci paturi suprapuse, cu lenjerii impecabile, desi totul arata auster .
Aici e biserica Schimbarea la Fata a Mantuitorului si aici sunt moastele sfantului Rafail
Ploua marunt si rece, dar oricum ar fi vremea la Optina e sigur acea vreme binecuvantata de Dumnezeu, ca timpul trait aici,ca rugaciunea bineprimita a pelerinilor de sute de ani.
“In ziua inmormantarii a inceput dintr-o data sa ninga – si-a amintit unul dintre prietenii mireni ai parintelui Vasile. Ningea cu fulgi mari, plini de apa… Iar in biserica mirenii si calugarii isi luau ramas bun de la cei ucisi, o adiere calda si placuta se simtea de la tamaie si de la ceara lumanarilor. La prohodire, au venit la Optina sute de oameni, printre care multi cu copii… Cand sicriele au fost scoase din biserica, ninsoarea s-a oprit, cerul s-a limpezit si a iesit soarele. Inmormantarea s-a savarsit dupa randuiala pascala. Tocmai de aceea sicriele au fost captusite cu material rosu. Clopotele au rasunat, vestind bucuria Invierii… Egumenul M a spus: “Am pierdut oameni, dar am dobandit ingeri in Cer; am pierdut calugari, am pierdut parinti slujitori, insa am dobandit noi mucenici in Cer. Rugaciunile lor vor acoperi neamul nostru, vor acoperi Biserica noastra, vor acoperi tot poporul lui Dumnezeu, care tinde spre curatia vietii si sfinteniei“.
Si dupa ce am revenit in biserica Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, la sfantul Ambrozie , ochii mei s-au limpezit mai bine decat erau dimineata... Si am privit florile care cu putere dumnezeiasca au strapus pamantul inghetat al Rusiei spre bucuria pelerinilor , asa ca mine...
vrabiutele care se bateau spre tristetea Ecaterinei:
-Mai, mai, lasati-o , de ce o bateti?
Asa e lumea tuturor vietatilor, Ecaterina, o lume in care lupta , din pacate e prima incercare de supravietuire!
si am lasat Optina in rugaciunea ei nesfrasita si pomelnicele noastre acolo, ca ei sa se roage si pentru noi si pentru cei vii si pentru mortii nostrii...
Biserica Trapezei cu moastele sfantului Maxim si sfantul Antonie de Radonej , fratele sfantului Serghie
Piata Rosie este cea mai cunoscuta piata a orasului, ea separand Kremlinul, fosta resedinta imperiala, in prezent sediul presedintiei ruse, de zona comerciala Kitay-gorod. Din Piata Rosie pornesc toate drumurile principale ale orasului, aceasta fiind considerata nu numai centrul Moscovei, ci si centrul Rusiei.
Kremlinul si Bisericile lui ... Catedrala Arhanghelului Mihail (1508) se află în partea de sud-est al pieței și este necropola a peste cincizeci de membri ai familiilor imperiale rusești
Catedrala Adormirii este cea mai veche, terminată în 1479, fiind cea mai mare catedrală din acele timpuri și totodată biserica de încoronare a țarilor Rusiei. Construcția cu fațadă masivă din calcar, cu cinci turle cu cupole aurite a fost proiectată de Fioravanti.
si morti de oboseala in autocar pregatiti pentru drum de noapte... spre Diveevo...Alaturi, in caciula calugareasca trandafirii de la sfanta Matrona ne incantau privirile si inimile in culori calde cum calda este iubirea lui Hristos...
