Am trait o pericopa evanghelica.
Si trebuie sa v-o marturisesc.
Cred ca eram clasa a zecea sau poate a unsprezecea, cand mama m-a dus la un consult oftalmologic, pentru ca nu vedeam ce scria la tabla si asta era absolut obligatoriu.Port de foarte multi ani, ochelari de vedere pentru distanta, iar acum un an-doi, constatand ca nu mai vad sa citesc , am fost la un consult banal si am intr-un toc frumos, ochelari si"de citit". Pentru ca am constatat ca tot nu vad bine cu ei, desi am facut alt consult si alti ochelari, i-am abandonat pe un raft .Am invatat sa strang ochii si sa ma incrunt cand citesc, de parca ma cert cu cineva, ochelarii de distanta nu-i mai folosesc pentru ca... distanta nu ma mai intereseaza si viata mea banala curge mai departe.
Mi-am cumparat o Biblie cu scris mare, am descoperit in teancul de carti o carte de rugaciuni cu scris mare si m-am adaptat la ceea ce viata imi pune inainte, cautand mai multe lumina.
Acum o saptamana eram in birou la contabilitate si discutam despre o persoana bolnava:
-Nu poate sa inteleaga- am zis. Pentru ca nu are credinta. Nu vreau sa ispitesc pe Dumnezeu, dar mai bine as fi primit in locul ei boala ei, pentru ca eu, cred ca as fi dus-o!
Vorbe aruncate in vant, dar vorbe in care am crezut si niciun moment nu le-am spus cu mandrie...
Nu a trecut decat putin si secretara m-a anuntat venirea unei firme cu ochelari de vedere pentru salariati, firma care facea si consultul pacientilor.M-am dus si eu , gandind ca poate o alta pereche de ochelari ma va ajuta mai mult...
In ultimul timp, simteam ochii mai obositi, vesnic rosii si privirea in ceata...
Am petrecut , cred ca o ora la consult! Nicio lentila nu se potrivea, asa incat doctorita m-a sfatuit sa consult un alt doctor la un cabinet cu aparatura specializata si mi-a zis ca, ea, asa la , ceea ce vede, sigur e un diagnostic ...sever!
Era 25 iunie, sfanta Frevonia. Vestea a cazut ca un traznet peste mine. Repede am cautat pe internet si am aflat ca boala poate fi tratata chirurgical, doar ca e destul de costisitor...am inmultit suma cu 2 pentru ca amandoi ochii erau afectati si... am intrebat daca e o urgenta
-Nu, nu veti orbi repede, acum, dar trebuie sa mergeti totusi sa vedeti cat de avansata e boala!-mi-a spus
Am impins problema mai departe. Aveam alte urgente... iar apoi urmeaza sa se nasca primul nepot... cui ii arde acum de operatii si cheltuieli mari?Si a mai trecut un timp...
Numai ca problema se tinea scai de mine. Peste o zi, cineva din preajma mea, imi povestea de sotul ei operat de aceiasi afectiune , aici, pe plan local, de un doctor bun...
Numai ca problema se tinea scai de mine. Peste o zi, cineva din preajma mea, imi povestea de sotul ei operat de aceiasi afectiune , aici, pe plan local, de un doctor bun...
-Consultatia e gratuita, puteti merge cu mine pe 1 iulie!
Si pe 1 iulie, dupa ce l-am praznuit prin priveghere pe sfantul Leontie de la Radaut am fost la doctor.
M-am trezit intr-un vestibul mic,anonima intre o multime de anonimi.Consultul a fost destul de scurt , dar destul cat sa mi-se puna la modul violent niste picaturi in ambii ochii de doua ori, pentru ca primadata nu a avut rezultatul pe care doctorul in vroia, mi-am pus barbia pe un suport si am privit cu fiecare ochi in parte ceva ca un balon zburator si un copac in mijlocul unui camp ...
-Doamna, dumneavoastra aveti glaucom!- mi-a zis doctorul.Ati mai avut in familie pe cineva cu glaucom?
- Nu. Pe nimeni.Glaucom? -am intrebat eu incercand sa aflu ce boala este.
-Da, glaucom la ambii ochi
-E cataracta? am intrebat
-Nu, daca era cataracta era parfum.
-Se opereaza?
-Imi pare rau. Nu se opereaza. E ca si cand vin cu ciocanul pe nervul optic. Daca imi aduceti o adeverinta de salariat si o copie de pe buletin va aduc niste picaturi miercurea viitoare sa incepeti tratamentul.Tratamentul e gratuit!Trebuie sa va grabiti. Nu e timp...La capat e intunericul. Ireversibil.
Aceasta a fost esenta!
Am plecat din cabinet si am sunat-o pe secretara
-Trimte-mi adeverinta de salariat si o copie dupa buletin, aici la cabinet la doctorul X... El spune ca e glaucom, ca inoperabil si ca voi orbi. Imi aduce niste picaturi care sa opreasca boala. Daca nu vor da rezultat, o sa schimbe tratamentul
-Cum sa nu se opereze?
Vesti soc!
-Nu stiu, asa zice. Nu stiu nimic despre glaucom, dar o sa citesc. Si voi mai merge la inca doi doctori pentru diagnostic. Asta e! Daca asta e... o voi duce!
Mergeam incercand sa tin drumul drept.Numai ca locuinta mea era pe cealalta parte a drumului si a trebuit sa traversez. Stiam ca e un semafor. Il si vedeam in ceata...era unul , erau mai multi... dar erau rosii toate...
-Va suparati daca va rog sa ma treceti si pe mine strada?-l-am intrebat pe un om pe care il vedeam vag langa mine
-Sigur ca va ajut!Stati ca nu e inca verde!
Si m-a luat de mana si m-a trecut strada
-De aici ma descurc-m-am laudat eu!
Dar minteam. Picaturile nenorocite erau atat de puternice incat si capul imi era amortit. Am bajbait pe strada , putin, noroc ca era aproape de blocul meu si am urcat un drum pe care il stiu de 31 de ani... am urcat in casa si m-am pravalit in pat!
Imi era frica sa inchid ochii!Incet, incet am putut sa vad mai bine, am luat telefonul si am scris un mesaj in care spuneam ceea se intampla si incheiam"Trebuie sa primesc voia lui Dumnezeu. E greu...totusi e greu!" L-am trimis la doi din preotii mei pe care ii stiu mai apropiati. Nu am plans. Ma gandeam cui sa-i spun. Incotro sa o iau..."Poate noaptea este departe...ne-om ruga sa putem duce...Daca ne lasa poveri Domnul, sigur primim si resurse si puteri" mi-a raspuns Parintele S si a continuat sa vorbeasca cu mine prin mesaje pana cand m-am ordonat in ganduri.
" Doamna Doina, aveti nadejde in Dumnezeu . o sa fie bine. Va pomenim , aveti nadejde!"mi-a trimis inapoi Parintele Alexie de la Bujoreni...
Sa nu mai vad?Sa nu mai vad Biblia? Acesta a fost primul gand.Am vazut mult din lumea acesta! Am vazut chipurile copiilor mei. Am vazut ecografia nepotelului meu...Mult mai mult decat Grig. Daca Dumnezeu vrea sa stinga lumina, asta e! Dar sa nu mai citesc Biblia? Nu stiu decat extrem de putin pe deasupra...extrem... cand sa memorez? Cum sa ma descurc fara citit? Fara scris... Ce fac cu blogul... va trebui sa-l inchid...Biblia ma doare cel mai mult, doar asta! Am inregistrarile parintelui Leontie cu lecturi din Biblie si poate va continua, dar e la fel?
Cand am putut sa ma ridic din pat am plecat la Ina prietena mea din tinerete. Ina se lupta cu cancerul de 14 ani si totdeauna a invins.Pe drum m-am intalnit cu Lenti o alta prietena care a fost diagnosticata de curand cu leucemie...i-am spus
-Mi-e frica sa ma mai intalnesc cu cineva si sa mai vorbesc. Parca numai lucruri rele aud.Am o nepoata doctorita oftalmolog in Elvetia...am s-o sun sa o intreb...Du-te la Ina ca vin si eu!
M-am dus!
-Ce-i , fata?-m-a intrebat Ina, detinatoarea tuturor secretelor mele.
-Iti spun dar sa nu plangi cumva! Am fost la un doctor.Nu am cancer! Si vestea buna e ca e o boala atat de cumplita incat tratamentul e gratuit, nenorocitul acesta de guvern, totusi ne sponsorizeaza.Doctorul X zice ca am glaucom!La amandoi ochii!
Pentru cateva clipe Ina a amutit. Si eu am luat povestea de la cap...
-Si cum, ti-a pus atropina de doua ori? Nu mi-se pare in regula!
Dupa putin timp a venit si Lenti si am trecut impreuna prin toate starile. Ele, femei destepte, erau mai stiutoare decat mine in ceea ce priveste glaucomul.Am plans si am ras:
-Termina, ca nu te las!Te aduc aici si te trag dupa mine!
E atat de fragila, incat parca e un portelan!Dar e hotarata sa nu ma lase.
-E un doctor bun- a zis Lenti!
-Da, si eu stiu-a zis Ina.
-O sa-ti luam un caine! a zis Ina
-Sa fie clar, baston alb nu vreau!Dar trebuie sa vorbiti cu primarul si consilierii locali sa puna la semafor din acela sa croncane cand se schimba in verde, ca la Strasbourg!
Am ras! Mai mult am ras!
-Sunt bucuroasa ca nu am facut o cadere, ceva!
-Eeeeeeeee! O sa treci prin toate starile -mi-au zis ele cu durerea celui care a trait aceasta.
Am revenit acasa si am reluat viata de unde credeam ca am lasat-o. Dar era deja altceva. Ochii imi erau atat de afectati de tratament incat nu mai suportam lumina. Si capul tot imi era amortit.Am cautat pe internet si am aflat tot ce se stie acum despre boala. Pielea se zbarcea pe mine.
Ziua urmatoare am facut programare la alte doua clinici...fetele, la serviciu, au cautat si ele date despre boala...capul ma durea si mai mult... vederea era tot mai in ceata... Seara m-am vazut cu Sultana si i-am spus si ei si...mi-am adus aminte ca doamna care m-a dus la doctor avea un tata care avea glaucom si am sunat-o
-Doamna, nu se poate sa fie asa! mi-a zis mai daramata decat mine
Nu intelegeam cand orbesti... si am intrebat-o
-Tata a fost diagnosticat in martie si in aprilie deja a orbit.
-Cum a fost?
-S-a culcat si cand s-a trezit era orb!
...............................................................................................................................................
Sultana m-a sunat si mi-a zis:
-Am vorbit cu o doamna care are glaucom. Trebuie sa limitezi statul la calculator si la televizor. Cat mai putin sau mai bine deloc!
.....................................................................................................................................................
Lenti m-a sunat si mi-a zis:
-Am vorbit cu nepoata, in Elvetia. Vestea proasta e ca e o boala cumplita, cea mai cumplita boala de ochi!E ireversibila. Depinde de stadiu. Se poate stopa cu picaturi , dar la capat, asta e...orbirea. A zis ca ii pare tare rau. Ca nu are dintre colegii ei pe nimeni in tara sa te vada. Toti sunt plecati, dar daca vrei , putem sa-i trimitem analizele sa le vada.
Acesta era vineri!
Am luptat cu o durere fierbinte de cap. Am venit acasa si am inceput sa ma gandesc ca nu pot inchide ochii ca poate ma trezesc in intuneric. Si ce fac? Cum ma descurc?
Am atipit un pic si m-am trezit speriata! Pe usa sifonierului vedeam fustele mele negre agatate ... Si ma bucuram...
Totdeauna mi-a fost greu sa ma descurc fara un plan inainte si mi-am spus ca daca asta e voia lui Dumnezeu , asa o voi duce. Dar incotro?
Cum as putea sa merg pe capul copiilor cand fata s-a maritat doar de o luna , iar baiatul urmeaza sa fie tatic in curand? Ce caut eu oarba langa ei?Pot locui singura? Am inceput sa merg cu ochii inchisi prin casa... greu... foarte greu... simteam cum imi pierd echilibru si speriata deschideam ochii. Acum inca mai vad!
Cine sa ma duca pe mine dimineata la biserica si sa ma lase acolo pana se termina? Si apoi cum sa plec spre casa? Voi mai ajunge?
Ce s a fac in restul timpului? Am sa incerc sa ma descurc in casa dar... cum dau telefon? Cum anunt ca am nevoie de ceva?
Unde sa merg?
Am realizat ca locul cel mai bun este intr-o manastire si m-am gandit la Dorna Arini la Parintele Gavriil.Acolo sunt slujbe zilnice si maicile ma pot ingriji... sau maica Varvara ...sau sa vorbesc cu PS Galaction sa-mi dea binecuvantare pentru ceva...sau poate aici, la manastire imi face o camaruta cu un pat.Planuri.
Lumina ma deranja inca atat de mult incat am inceput sa nu o mai aprind si stateam asa doar in lumina de afara.
Vineri. Am fost la slujba de maslu.Parintele m-a pus sa citesc intai un apostol la maslu si apoi Canonul sfintilor ingeri. Mi-a fost rusine sa spun ca nu vad si am citit prost, cu vocea stinsa si rugandu-ma la Dumnezeu sa duc la sfarsit rugaciunile. Imi doream ca si femeia cu scurgere de sange ,ca parintele sa vina in preajma mea si sa ma ating de vesminte, dar Parintele alti bolnavi avea si timpul s-a scurs in asteptari ... Atat am reusit sa iau dezlegare de canon si sa nu mai citesc deloc un interval de timp.
-Parinte, trebuie sa ma spovedesc si va rog sa ma primiti prima ca sa ma intorc cu Mioara si Nicu ...
-Ce inseamna asta? E dupa tine? Ultima te spovedesti! Ultima!
- Atunci nu ma spovedesc pentru ca nu pot ramane, Parinte!
Am plecat acasa fara sa ma spovedesc, luptand cu o amara durere de cap...sambata la fel...Biblia ramasese deschisa pe bratul canapelei, acolo unde citesc deobicei, dar din cand in cand ma duceam si mai citeam un pic...macar cinci capitole si iar cinci...una cate una evangheliile...
Duminica dimineata m-am trezit atat de speriata incat nu-mi venea sa deschid ochii.Era devreme si am mers in sufragerie sa citesc. Biblia mea era deschisa la evanghelia dupa Luca. Acolo ajunsesem...
35. Şi când S-a apropiat Iisus de Ierihon, un orb şedea lângă drum, cerşind.
-Doamne, daca asta e voia Ta inseamna ca mult Te-am intristat cu pacatele mele si-mi dai in viata acesta acestea ca sa ma mantuiesc Dincolo.
Si atat tristete m-a cuprins nu dupa lumea pe care era posibil sa nu o mai vad, nu pentru chipurile atat de dragi care s-ar fi retras in intuneric, dupa nimic lumesc, ci tristete ca L-am suparat atat de mult incat imi da o astfel de cruce, cumplita cruce.
Nu aveam niciun plan sa merg la Closca. Fusese parastasul lui Dani si eram atat de obosita incat imi doream o sfanta liturghie acasa, la manastire in Slobozia , dar telefonul imi anunta un mesaj" Nasa mergeti cu noi la Closca. Ne-am hotarat acum!"
Am fost la Closca la slujba. Priveam catapeteasma si o vedeam in ceata, Iisus al meu era abia o urma stearsa. Cum ar fi sa nu mai vezi sfintii? Cum ar fi sa nu o mai vezi pe Maica Domnului. Sunt doar icoane , mi-am spus. Ii stiu pe sfintii si o stiu pe Maica Domnului ,ei sunt in insasi inima mea murdara si mica...
Dupa slujba m-am spovedit... ultima dintre cei care se intorceau cu microbuzul,si abia dupa spovedanie i-am spus Parintelui despre consultul care imi pusese diagnosticul de glaucom.
-Ce daca? Te ingrijim noi, soro! Vii aici la Closca si te ingrijim noi.
-Parinte, glumiti!
-Nu, glumesc deloc!
-Parinte, ce fac daca ma trezesc dimineata si nu vad nimic? Ce fac?
-Cum ce faci? Te scoli in picioare si zici"Slava Tie celui ce ne-ai daruit Lumina!"
Niciun moment nu mi-a spus ca nu-s bolnava ci doar mi-a dat solutii si a ras impreuna cu mine! Chiar mai mult si mai autentic decat Ina!
Am plecat de la Closca deadreptul optimista. Asta e! O sa vad ce voi face!Nu se poate Dumnezeu sa nu ma ajute cumva, asa cum zice parintele S,trebuie sa-mi dea si resurse daca imi da asa greutati de dus...
Am revenit acasa si am petrecut seara citind din Biblie.Citind mi-am amintit ca fratele mamei , unchiul Tudorel a murit orb... si mama spunea ca a avut glaucom. Unul din cazurile aparitiei glaucomului este ...ereditatea.
Asa o mila mi-a fost de el ...Tudor... M-am rugat pentru odihna sufletului lui ...
Luni.M-am trezit dimineata dupa un somn odihnitor si am continuat sa citesc din Biblie...Am tamaiat casa , fiecare icoana in parte plecand de la icoana Sfintei Treimi si Maica Domnului pana la sfata Xenia si sfantul Paisie si Sfantul Ioan Iacob Hozevitul ... Am ingenunchiat la locul meu de rugaciune si am zis iar cu cuvintele Imparatului David acel psalm scris parca pentru mine...
Psalmul 138
1. Doamne, cercetatu-m-ai şi m-ai cunoscut.
2. Tu ai cunoscut şederea mea şi scularea mea; Tu ai priceput gândurile mele de departe.
3. Cărarea mea şi firul vieţii mele Tu le-ai cercetat şi toate căile mele mai dinainte le-ai văzut.
4. Că încă nu este cuvânt pe limba mea
5. Şi iată, Doamne, Tu le-ai cunoscut pe toate şi pe cele din urmă şi pe cele de demult; Tu m-ai zidit şi ai pus peste mine mâna Ta.
6. Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge.
7. Unde mă voi duce de la Duhul Tău şi de la faţa Ta unde voi fugi?
8. De mă voi sui în cer, Tu acolo eşti. De mă voi coborî în iad, de faţă eşti.
9. De voi lua aripile mele de dimineaţă şi de mă voi aşeza la marginile mării
10. Şi acolo mâna Ta mă va povăţui şi mă va ţine dreapta Ta.
11. Şi am zis: "Poate întunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dimprejurul meu".
12. Dar întunericul nu este întuneric la Tine şi noaptea ca ziua va lumina. Cum este întunericul ei, aşa este şi lumina ei.
13. Că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit în pântecele maicii mele.
14. Te voi lăuda, că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrurile Tale şi sufletul meu le cunoaşte foarte.
15. Nu sunt ascunse de Tine oasele mele, pe care le-ai făcut întru ascuns, nici fiinţa mea pe care ai urzit-o ca în cele mai de jos ale pământului.
16. Cele nelucrate ale mele le-au cunoscut ochii Tăi şi în cartea Ta toate se vor scrie; zi de zi se vor săvârşi şi nici una din ele nu va fi nescrisă.
17. Iar eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule, şi foarte s-a întărit stăpânirea lor.
18. Şi-i voi număra pe ei, şi mai mult decât nisipul se vor înmulţi. M-am sculat şi încă sunt cu Tine.
19. O, de ai ucide pe păcătoşi, Dumnezeule! Bărbaţi vărsători de sânge, depărtaţi-vă de la mine!
20. Aceştia Te grăiesc de rău, Doamne, şi vrăjmaşii Îţi hulesc numele.
21. Oare, nu pe cei ce Te urăsc pe Tine, Doamne, am urât şi asupra vrăjmaşilor Tăi m-am mâhnit?
22. Cu ură desăvârşită i-am urât pe ei şi mi s-au făcut duşmani.
23. Cercetează-mă, Doamne, şi cunoaşte inima mea; încearcă-mă şi cunoaşte cărările mele
24. Şi vezi de este calea fărădelegii în mine şi mă îndreptează pe calea cea veşnică.
Stiu cat ma iubesti, Doamne si stiu ca e bine sa fie doar voia Ta cu mine.
Si am plecat la drum tinand in mana metania daruita de Andrei anul trecut si spunand" Iisuse, Fiul lui David, fie-Ţi milă de mine!"
. La ora 10.30 eram deja in holul unei clinici particulare, in mijlocul Bucurestiului..., pe usa cabinetului medical scris X Nicolae .Si eu l-am strigat pe sfantul Nicolae sa vina in ajutor.In cinci minute eram deja invitata in cabinet... o doctorita tanara si frumoasa...iar picaturi in ochi, dar de data acesta nu la fel de dureroase... barbia in aparat si fruntea lipita de suport... un balon colorat incercand parca sa zboare...un camp verde... un ochi...altul...alt aparat... masuratori...tensiunea pe ochi 15 pe dreptul... 15 pe stangul...nu o auzeam zicand nimic cu ton grav... m-a mutat pe alt scaun... sa masuram lentilele...
-La dumnevoastra este un inceput de cataracta...
Si abia atunci i-am spus
-Doamna Doctor! Eu am fost la un consult acum sase zile si doctorul mi-a spus ca e glaucom la amandoi ochii si ca orbesc.
-Doamne, fereste! Nu e glaucom! E o cataracta dar la inceput! V-a facut tomografie?
-Nu!A zis miercuri sa merg ca imi aduce picaturile si incepem tratamentul.
- Doamna Dumitru nu va puneti nicio picatura ca nu e glaucom! E mare pericol sa orbiti daca va puneti.Putem sa investigam ca sa fiti sigura !
-Sigur! Sunt de acord. De aceia am venit!Pot plati cu cardul?
-Sigur ca da!
Intr-o clipita mi-a facut programare la un alt cabinet... am plecat atenta la scari pentru ca eram abia dupa ce imi pusese picaturi... alt cabinet... alte scaune... alte picaturi,alt balon incercand sa zboare ...si apoi un cerc luminos ca un soare si zeci de luminite mai mici sau mai mari...in stanga , in dreapta, sus sau jos si eu incercand sa apas un buton cand le vedeam...
In cateva minute tineam in mana tomografia si alta analiza cu nu stiu ce...
Iarasi m-am asezat la usa pe care scria Nicolae...Sfinte Nicolae, vino, de graba!
-Doamna, Dumitru! Nu este glaucom...este asa cum v-am spus cataracta la inceput, dar eu va spun ca puteti inca sa nu o operati...mai stati asa ...un an poate...sunt persoane care se opereaza si in stadiul acesta, dar puteti sa mai lasati un timp... purtati ochelarii pe care vi-i recomand si reveniti pentru control dupa sase luni. Tinem totul sub control. Poate veti face glaucom intr-o zi. Poate. E posibil. Dar daca vom sti din timp avem tratament pentru glaucom si poate dura si 30 de ani pana se instaleaza orbirea. Sunt cazuri galopante , dar acestea sunt rare...
-Doamna doctor! Am coborat in iad in acest interval
-Va cred. Si eu as fi facut la fel!
Ne-am despartit zambind si ea mi-a dat cartea de vizita sa o mai sun.
In usa i-am spus
-Stiti cine a fost cu mine?Sfantul Nicolae! Am vazut pe usa cum va numiti si l-am strigat.
A inceput sa rada cu toata frumusetea ei de om tanar, frumos si destept.
-Si cu mine tot sfantul Nicolae a fost! -mi-a raspuns zicandu-mi ,Doamne ajuta!
Salutul care ne identifica pe noi cei din bisericii.
Si am plecat "slăvind pe Dumnezeu. Şi tot poporul, care văzuse, a dat laudă lui Dumnezeu.(Evanghelia dupa Luca cap 18)"
Lumina ma deranja inca atat de mult incat am inceput sa nu o mai aprind si stateam asa doar in lumina de afara.
Vineri. Am fost la slujba de maslu.Parintele m-a pus sa citesc intai un apostol la maslu si apoi Canonul sfintilor ingeri. Mi-a fost rusine sa spun ca nu vad si am citit prost, cu vocea stinsa si rugandu-ma la Dumnezeu sa duc la sfarsit rugaciunile. Imi doream ca si femeia cu scurgere de sange ,ca parintele sa vina in preajma mea si sa ma ating de vesminte, dar Parintele alti bolnavi avea si timpul s-a scurs in asteptari ... Atat am reusit sa iau dezlegare de canon si sa nu mai citesc deloc un interval de timp.
-Parinte, trebuie sa ma spovedesc si va rog sa ma primiti prima ca sa ma intorc cu Mioara si Nicu ...
-Ce inseamna asta? E dupa tine? Ultima te spovedesti! Ultima!
- Atunci nu ma spovedesc pentru ca nu pot ramane, Parinte!
Am plecat acasa fara sa ma spovedesc, luptand cu o amara durere de cap...sambata la fel...Biblia ramasese deschisa pe bratul canapelei, acolo unde citesc deobicei, dar din cand in cand ma duceam si mai citeam un pic...macar cinci capitole si iar cinci...una cate una evangheliile...
Duminica dimineata m-am trezit atat de speriata incat nu-mi venea sa deschid ochii.Era devreme si am mers in sufragerie sa citesc. Biblia mea era deschisa la evanghelia dupa Luca. Acolo ajunsesem...
35. Şi când S-a apropiat Iisus de Ierihon, un orb şedea lângă drum, cerşind.
36. Şi, auzind el mulţimea care trecea, întreba ce e aceasta.
37. Şi i-au spus că trece Iisus Nazarineanul.
38. Şi el a strigat, zicând: Iisuse, Fiul lui David, fie-Ţi milă de mine!
39. Şi cei care mergeau înainte îl certau ca să tacă, iar el cu mult mai mult striga: Fiule al lui David, fie-Ţi milă de mine!
40. Şi oprindu-Se, Iisus a poruncit să-l aducă la El; şi apropiindu-se, l-a întrebat:
41. Ce voieşti să-ţi fac? Iar el a zis: Doamne, să văd!
42. Şi Iisus i-a zis: Vezi! Credinţa ta te-a mântuit.
43. Şi îndată a văzut şi mergea după El, slăvind pe Dumnezeu. Şi tot poporul, care văzuse, a dat laudă lui Dumnezeu.(Evanghelia dupa Luca cap 18)
Cuvantul mi s-a parut pus in fata de Dumnezeu. Cutremurator si plin de speranta...M-am asezat in genunchi in fata icoanelor mele si am zis;-Doamne, daca asta e voia Ta inseamna ca mult Te-am intristat cu pacatele mele si-mi dai in viata acesta acestea ca sa ma mantuiesc Dincolo.
Si atat tristete m-a cuprins nu dupa lumea pe care era posibil sa nu o mai vad, nu pentru chipurile atat de dragi care s-ar fi retras in intuneric, dupa nimic lumesc, ci tristete ca L-am suparat atat de mult incat imi da o astfel de cruce, cumplita cruce.
Nu aveam niciun plan sa merg la Closca. Fusese parastasul lui Dani si eram atat de obosita incat imi doream o sfanta liturghie acasa, la manastire in Slobozia , dar telefonul imi anunta un mesaj" Nasa mergeti cu noi la Closca. Ne-am hotarat acum!"
Am fost la Closca la slujba. Priveam catapeteasma si o vedeam in ceata, Iisus al meu era abia o urma stearsa. Cum ar fi sa nu mai vezi sfintii? Cum ar fi sa nu o mai vezi pe Maica Domnului. Sunt doar icoane , mi-am spus. Ii stiu pe sfintii si o stiu pe Maica Domnului ,ei sunt in insasi inima mea murdara si mica...
-Ce daca? Te ingrijim noi, soro! Vii aici la Closca si te ingrijim noi.
-Parinte, glumiti!
-Nu, glumesc deloc!
-Parinte, ce fac daca ma trezesc dimineata si nu vad nimic? Ce fac?
-Cum ce faci? Te scoli in picioare si zici"Slava Tie celui ce ne-ai daruit Lumina!"
Niciun moment nu mi-a spus ca nu-s bolnava ci doar mi-a dat solutii si a ras impreuna cu mine! Chiar mai mult si mai autentic decat Ina!
Am plecat de la Closca deadreptul optimista. Asta e! O sa vad ce voi face!Nu se poate Dumnezeu sa nu ma ajute cumva, asa cum zice parintele S,trebuie sa-mi dea si resurse daca imi da asa greutati de dus...
Am revenit acasa si am petrecut seara citind din Biblie.Citind mi-am amintit ca fratele mamei , unchiul Tudorel a murit orb... si mama spunea ca a avut glaucom. Unul din cazurile aparitiei glaucomului este ...ereditatea.
Asa o mila mi-a fost de el ...Tudor... M-am rugat pentru odihna sufletului lui ...
Luni.M-am trezit dimineata dupa un somn odihnitor si am continuat sa citesc din Biblie...Am tamaiat casa , fiecare icoana in parte plecand de la icoana Sfintei Treimi si Maica Domnului pana la sfata Xenia si sfantul Paisie si Sfantul Ioan Iacob Hozevitul ... Am ingenunchiat la locul meu de rugaciune si am zis iar cu cuvintele Imparatului David acel psalm scris parca pentru mine...
Psalmul 138
1. Doamne, cercetatu-m-ai şi m-ai cunoscut.
2. Tu ai cunoscut şederea mea şi scularea mea; Tu ai priceput gândurile mele de departe.
3. Cărarea mea şi firul vieţii mele Tu le-ai cercetat şi toate căile mele mai dinainte le-ai văzut.
4. Că încă nu este cuvânt pe limba mea
5. Şi iată, Doamne, Tu le-ai cunoscut pe toate şi pe cele din urmă şi pe cele de demult; Tu m-ai zidit şi ai pus peste mine mâna Ta.
6. Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge.
7. Unde mă voi duce de la Duhul Tău şi de la faţa Ta unde voi fugi?
8. De mă voi sui în cer, Tu acolo eşti. De mă voi coborî în iad, de faţă eşti.
9. De voi lua aripile mele de dimineaţă şi de mă voi aşeza la marginile mării
10. Şi acolo mâna Ta mă va povăţui şi mă va ţine dreapta Ta.
11. Şi am zis: "Poate întunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dimprejurul meu".
12. Dar întunericul nu este întuneric la Tine şi noaptea ca ziua va lumina. Cum este întunericul ei, aşa este şi lumina ei.
13. Că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit în pântecele maicii mele.
14. Te voi lăuda, că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrurile Tale şi sufletul meu le cunoaşte foarte.
15. Nu sunt ascunse de Tine oasele mele, pe care le-ai făcut întru ascuns, nici fiinţa mea pe care ai urzit-o ca în cele mai de jos ale pământului.
16. Cele nelucrate ale mele le-au cunoscut ochii Tăi şi în cartea Ta toate se vor scrie; zi de zi se vor săvârşi şi nici una din ele nu va fi nescrisă.
17. Iar eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule, şi foarte s-a întărit stăpânirea lor.
18. Şi-i voi număra pe ei, şi mai mult decât nisipul se vor înmulţi. M-am sculat şi încă sunt cu Tine.
19. O, de ai ucide pe păcătoşi, Dumnezeule! Bărbaţi vărsători de sânge, depărtaţi-vă de la mine!
20. Aceştia Te grăiesc de rău, Doamne, şi vrăjmaşii Îţi hulesc numele.
21. Oare, nu pe cei ce Te urăsc pe Tine, Doamne, am urât şi asupra vrăjmaşilor Tăi m-am mâhnit?
22. Cu ură desăvârşită i-am urât pe ei şi mi s-au făcut duşmani.
23. Cercetează-mă, Doamne, şi cunoaşte inima mea; încearcă-mă şi cunoaşte cărările mele
24. Şi vezi de este calea fărădelegii în mine şi mă îndreptează pe calea cea veşnică.
Stiu cat ma iubesti, Doamne si stiu ca e bine sa fie doar voia Ta cu mine.
Si am plecat la drum tinand in mana metania daruita de Andrei anul trecut si spunand" Iisuse, Fiul lui David, fie-Ţi milă de mine!"
. La ora 10.30 eram deja in holul unei clinici particulare, in mijlocul Bucurestiului..., pe usa cabinetului medical scris X Nicolae .Si eu l-am strigat pe sfantul Nicolae sa vina in ajutor.In cinci minute eram deja invitata in cabinet... o doctorita tanara si frumoasa...iar picaturi in ochi, dar de data acesta nu la fel de dureroase... barbia in aparat si fruntea lipita de suport... un balon colorat incercand parca sa zboare...un camp verde... un ochi...altul...alt aparat... masuratori...tensiunea pe ochi 15 pe dreptul... 15 pe stangul...nu o auzeam zicand nimic cu ton grav... m-a mutat pe alt scaun... sa masuram lentilele...
-La dumnevoastra este un inceput de cataracta...
Si abia atunci i-am spus
-Doamna Doctor! Eu am fost la un consult acum sase zile si doctorul mi-a spus ca e glaucom la amandoi ochii si ca orbesc.
-Doamne, fereste! Nu e glaucom! E o cataracta dar la inceput! V-a facut tomografie?
-Nu!A zis miercuri sa merg ca imi aduce picaturile si incepem tratamentul.
- Doamna Dumitru nu va puneti nicio picatura ca nu e glaucom! E mare pericol sa orbiti daca va puneti.Putem sa investigam ca sa fiti sigura !
-Sigur! Sunt de acord. De aceia am venit!Pot plati cu cardul?
-Sigur ca da!
Intr-o clipita mi-a facut programare la un alt cabinet... am plecat atenta la scari pentru ca eram abia dupa ce imi pusese picaturi... alt cabinet... alte scaune... alte picaturi,alt balon incercand sa zboare ...si apoi un cerc luminos ca un soare si zeci de luminite mai mici sau mai mari...in stanga , in dreapta, sus sau jos si eu incercand sa apas un buton cand le vedeam...
In cateva minute tineam in mana tomografia si alta analiza cu nu stiu ce...
Iarasi m-am asezat la usa pe care scria Nicolae...Sfinte Nicolae, vino, de graba!
-Doamna, Dumitru! Nu este glaucom...este asa cum v-am spus cataracta la inceput, dar eu va spun ca puteti inca sa nu o operati...mai stati asa ...un an poate...sunt persoane care se opereaza si in stadiul acesta, dar puteti sa mai lasati un timp... purtati ochelarii pe care vi-i recomand si reveniti pentru control dupa sase luni. Tinem totul sub control. Poate veti face glaucom intr-o zi. Poate. E posibil. Dar daca vom sti din timp avem tratament pentru glaucom si poate dura si 30 de ani pana se instaleaza orbirea. Sunt cazuri galopante , dar acestea sunt rare...
-Doamna doctor! Am coborat in iad in acest interval
-Va cred. Si eu as fi facut la fel!
Ne-am despartit zambind si ea mi-a dat cartea de vizita sa o mai sun.
In usa i-am spus
-Stiti cine a fost cu mine?Sfantul Nicolae! Am vazut pe usa cum va numiti si l-am strigat.
A inceput sa rada cu toata frumusetea ei de om tanar, frumos si destept.
-Si cu mine tot sfantul Nicolae a fost! -mi-a raspuns zicandu-mi ,Doamne ajuta!
Salutul care ne identifica pe noi cei din bisericii.
Si am plecat "slăvind pe Dumnezeu. Şi tot poporul, care văzuse, a dat laudă lui Dumnezeu.(Evanghelia dupa Luca cap 18)"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu