miercuri, 1 aprilie 2015

Ganduri in ziua in care o praznuim pe Sfanta Maria Egipteanca




M-am trezit usor , dar odata trezita am regretat ca o fac. Era mai bine in somn. Nu stiam nimic. Nu stiam cat ma doare . Nu stiam cat de greu imi e.
Zorii zilei
mi-am întins palmele înspre zorii care se scuturau din cer ca o ploaie deasă
chemând fluturii să înmugurească în ruga mea
şi am atins râul de lacrimi înmiresmate de crini albi scuturaţi din genele primăverii culegând apa vieţii prin fiecare inspiraţie pentru a-mi spăla chipul nedevenirii
cu rouă, cu dor, cu foc şi mir de nard
tânjind după iubirea curată, fină, senină;
fir de ploaie, trainică punte între vis şi Rai...
risipitu-s-au mrejele nopţii, îndepărtatu-s-au umbrele,
uitatu-s-au rănile
topind genunile cu o aripă de fluture albastru
peste care a răsărit soarele...
deşteptatu-s-a lumea...
era dimineaţă
ceas de utrenie...
Traian Calistru - aprilie 2015
Multumesc,Traian Calistru, multumesc Ane!
Versuri scrise ca pentru mine!
A nu stiu cata oara in ultimul an ma trezesc bolnava si ma culc bolnava. Am obosit si nu mai vreau! Uneori nu mai vreau nimic.  Iarta-ma, Doamne!
Astazi ai mijit zorii pentru mine. Inca dormeam in patul meu sifonat de atata frecus. Inca nu deschisesem genele si Tu facuse-i lumina! Tu ai scuturat norii putin si ai trimis stropi blanzi de apa peste florile abia deschide ale pomilor. Tu ai gonit umbrele. Tu ai pregatit ziua... ai desteptat lumea si ea ma astepta. Numai ca eu sunt prea batrana , Doamne si uneori si trecerea strazii e o aventura pe care nu pot sa o traiesc!
Astazi am iesit greu din casa! Lumea ma astepta, dar eu nu puteam sa plec. Am numarat plangand opt ani cu opt Invierii si toata fara Grig, iar anul acesta si fara mama. Si parca nu mai pot... "Lasa-ma sa ma odihnesc inainte de a ma duce si a nu mai fi"-PSALMUL 38.
Cred ca voi fi atat de obosita cand voi muri incat am sa lipsesc de la Judecata!Dumnezeu ma va invoi!
Glumesc si glumesc prost! Iarta-ma, Doamne! Dar nu cred ca Dumnezeul meu Treimic e un dumnezeu mic si neindurator. Nu cred ca El vrea atata zdrobire a inimii mele! Cred ca nu El imi da tristetea de azi si neputinta .
Cred ca pacatele mele sunt cele care ma trag in jos , in acesta neputinta de a ma misca.
-Scrieti-va, deasupra crucii vostre, pacatele!-zicea duminica , Parintele.

Ce sa-mi scriu? Ar trebui probabil sa pun o lista lunga care sa inconjoare crucea mea de cateva ori...''Caci ce rau n-am savarsit ? Ce pacat n-am facut ? Ce rau nu mi-am inchipuit in sufletul meu ? Ca iata si cu faptele am facut desfranare si preadesfranare, mandrie, trufie, batjocura, hula, vorba desarta, infierbantare la ras, betie, lacomie a pantecelui, mancare peste masura, rautate, pizma, iubire de argint, iubire de avutie, camatarie, iubire de mine insumi, iubire de marire, hrapire, nedreptate, agonisire de rusine, invidie, graire de rau, faradelege; toate simturile si toate madularele mi le-am intinat si le-am stricat si de nici o treaba le-am facut, ajungand cu totul salas diavolului''-RUGACIUNEA A PATRA( a Sfantului Simeon Metafrastul )
 ... Si chem iubirea Ta de oameni...iarta-ma, Doamne, iarta-ma, Doamne ...si ajuta-ma Tu, pentru ca la Tine este toata speranta si gandul meu obosit tot la Tine este. Desi imi este rau, desi imi este greu, nu de la oameni astept  ajutorul si nu pe oameni ii strig ci pe Tine...si pe Maria Egipteanca... 

"O, Preacuvioasa Maica Maria Egipteanca, ceea ce in Lumina Dumnezeirii stralucesti, roaga-L pe Milostivul Dumnezeu sa ne dea iertare de pacate, ca in Cereasca imparatie, impreuna cu sfintii si ingerii de-a pururi sa-l cantam: Aliluia, Aliluia, Aliluia!
 "

Si... acum cand scriu, soarele brusc lumineaza ziua , frumos, desavarsit cum desavarsita e iubirea lui Dumnezeu!

1 aprilie 2015






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu