Scriu rar, chiar prea rar...blogul a devenit, prin lucrarea vrajmasului, un loc in care poposesc rar.Stiu ca multi asteapta un cuvant, stiu ca multi inca il deschid mai des decat mine, uneori scriu dar pun in arhiva articolele, pentru ca ele sunt sincere si nu corespund cu invataturile pe care le primesc: a iubi pe altul mai mult decat pe tine si pacea e mai mare decat dreptatea.
Si ma intreb :oare cat de sincer trebuie sa fie un ortodox?
Eu... cel care luptam pana in panzele albe pentru adevar!
Am devenit un om "slab". Un om care a intors de atatea ori obrazul, incat e permanent cu capul ca morisca:stanga- dreapta...
In vara, intr-o anumita conjunctura, am raspuns corect la o intrebare care se adresa tuturor si pentru ca lumea tacea nestiind raspunsul, m-am trezit elev si student silitor si am raspuns la intrebare. Nu asa am invatat de la mama si tata, de la invatatori si profesori?
Desi raspunsul era corect, mi-am incasat lectia care m-a lamurit ca trebuie sa nu stii niciodata nimic.
Il ascultam in seara acesta pe dragul parinte Arsenie Papacioc explicand exact acest lucru : ca trebuie sa renunti la adevar, sa nu-ti pese de dreptate ,pacea fiind mai mare decat toate .Sa nu-ti pese pana la Adevar!
In rest??? Abandonati-ma ca pe un pui de sarpe aproape mort!
Incetul cu incetul asta s-a intamplat...Alti oameni calca cararile mele si e ca si cand niciodata nu am existat.
Si ca sa pastrez in mine viorile care canta, am inchis ferestrele ziua si le-am deschis noptile! Sa privesc doar stelele! Si cant seara de seara cantecelul lui Filip:Twinkle, Twinkle, Little Star...
Parintele pustnic are dreptate. Nu-s pregatita de moarte!
Inca numar stelele in noptile in care se vad si inca le astept, in noptile in care ele raman ascunse.
"A muri inseamna a te muta pe o stea" Octavian Paler... Si pe stele sunt ei ,dragii mei...
Am in mine de cateva saptamani un plans sfasietor: un plans pentru pacatele care ne-au despartit de Dumnezeu. Si imi este ciuda, ca noi, noi doi, eu si Grig, copii destepti si curati la suflet, nu am fost capabili sa-L intelegem pe Dumnezeu in timpul vietii noastre. Si am pierdut timpul pe care nu-l putem rascumpara.
Dezamagita de cat de gresit au iesit multe din ceea ce am facut in acest 10 ani de la moartea lui, am ales sa ma retrag din lume. Sa nu mai tin de nicio relatie care nu-i in regula , doar pentru ca asa sunt "prieteniile". Nu am timp, dragilor! Am implinit mai mult de 60 de ani. La varsta asta, oameni mor. Poate, dupa aceste putine ore care ma despart de dimineata ,nu ma mai trezesc. Si nu vreau sa mai risc, ca risipindu-ma sa pierd. Am vazut: eu, eu, Doina- Elena, nu am reusit sa fac nimic in acesta viata. Decat doi copii ! Dar care isi traiesc propria lor viata dupa planurile si dorintele lor. Cu sau fara mine, pentru toti cei care vor prinde dimineata, soarele va rasari la fel.
Dar eu, eu, singura voi sta la judecata. Nimeni nu o sa vina sa-mi stea alaturi.Si judecata o sa fie despre mine,doar despre mine!
Ceva mai mult ...incatusata cu catusele de fier ale pacatelor mele, ma zbat sa ies din cusca in care traiesc ca si Manase.
Dar eu ... spre deosebire de Manase Il stiu pe Hristos !Iar ingerul meu, el singur nu ma paraseste , e strecurat in cusca mea si deschide din cand in cand, ferestruica spre zari... si canta incetisor, cu glas de copil curat si frumos...Twinkle, Twinkle, Little Star...Si uneori stelele stralucesc atat de puternic, incat lumina lor ma umple de speranta. Exista viata pe stele!Exista Lumina, exista un singur Adevar.
Dar si noi te stim , Doina-Elena!Si stim ce om minunat esti, cat te-ai zbatut sa faci totul "ca la carte '; cat ai daruit prietenilor si nu numai lor; si putem banui cat de mult te-ai daruit celor dragi! de ce atata disperare? de unde acesta renuntare?Ai cu siguranta o multime de oameni in jur care te iubesc!Pentru ei mai ai inca multe de facut, pentru ei trebuie sa ramai , pentru ei trebuie sa existi AICI-nu pe o stea!
RăspundețiȘtergereTrebuie lucrat la "intelegere"... O viata petrecuta in "a asculta gandurile altora" inloc de a ti le domoli pe-ale tale si a gasi Adevarul, "propriul Adevar" de care nimeni nu e nevoie sa te convinga si nimeni sa nu ti-l poata lua sau indoi... Cel mai dureros moment, cand vrei sa te "reconstruiesti", e acela cand ai demolat vechiul sistem de valori si inca nu ai inceput sa-l zidesti pe cel nou!
RăspundețiȘtergere" trebuie sa nu stii niciodata nimic. " Mare adevar, poate "adevar ultim"! Aici, ar trebui meditat muuult, pana ne intra in fibra, ca "totul e unic si irepetabil" si de aceea "nu poate fi invatat si stiut dinainte" dar "poate fi cunoscut" ... cu cateva conditii: prima, sa scapam de "graba" de presiunea timpului! Timp, NU EXISTA! Apoi, nu "am venit cu o datorie pe lume" ci liberi de datorii! Deci "nimic nu trebuie facut" si nici limita de timp nu exista! Am trait multe vieti pana sa ajungem aici si vom mai trai inca si mai multe pana vom ajunge.. "dincolo"! Moarte nu exista, caci nimic din ceea ce "este" nu poate deveni "nu este", iar Dumnezeu nu e Dumnezeul mortilor ci al celor vii! Nu asa e scris?
In momentul cand vom inceta sa mai "cautam", inseamna sa "avem"! Cautarea zadarnica in dreapta si stanga, alergatul dupa "ceva", toate astea sunt forta care va tine departe de tot ceea ce doriti si cautati! Asta e caruselul pe care voi insiva il invartiti, care va ameteste si pe care nu mai stiti sa-l opriti! NU E NIMIC DE FACUT, inafara de LINISTE, pentru a permite sa auziti Glasul! Asta e TOT!