La Tolga am gasit-o pe Maica Domnului, cea care ma urmase in tot pelerinajul... Izvora mir... Am dus-o pe doamna Angela si i-am aratat-o. Era pe un perete lateral in biserica... Trebuia sa stii sa o cauti! Nici eu nu stiusem, dar Maica Domnului ma stiuse pe mine...Si taine...taine...taine din inima de mama.
„Nevoitor virtutilor te-ai aratat si ca un adevarat ostas al lui Hristos Dumnezeu ai luptat cu patimile din aceasta viata trecatoare prin post si priveghere, facandu-te locas al Duhului Sfant si vas ales al Sfintei Treimi. Pentru aceasta, cerceteaza-ne si pe noi, Cuvioase Serghie, si pomeneste-ne dupa cum ai fagaduit” (Troparul Cuviosului Serghie).
Un loc pentru noi ...o manastire a inimilor noastre...o sfanta in care fiecare din noi s-a regasit...un pic de tristete, un pic de dezamagire si multa durere pentru ca nu am reusit sa implinim viata noastra cum ar fi trebuit...Oare nu asta a simtit si sfanta Sofia cand a fost dusa fara voia ei la manastire... acolo unde prin suferinta si durere si-a gasit Mirele?
Primul autocar a mers intr-o alta locatie pentru noapte si am fost despartita de fete...Am dormit la un hostel...multe in camera...pline deja de oboseala si stiind cine sforaie au inceput comentariile... cateva din doamne aveau idei despre cum sa dormim...cand ma asezam pe pat, deja trebuia sa ma ridic...ba sus, ba jos...ba Mihaela si maica stareta alegeau sa doarma in hol, sa nu deranjeze cu sforaitul...si Monica a intervenit ferm:
-Nu doarme nimeni pe hol!Noi toate (eram vreo 6) mergem jos cu toate celelalte intr-o camera imensa si maica stareta si doamna Mihaela raman aici si dorm impreuna...
Asa am facut, desi inca se discuta...inca se mai impotriveau... eu insami am fost nervoasa si am plans:
-Ce dragute si civilizate erau doamnele mele cu care am dormit!
Vorba mi-a scapat ca si gandul urat si doamnele au ripostat triste:
-Dar noi ce avem?
Nimeni nu avea nimic, doar ca deja eram obosite...si am dormit foarte bine ...iar dimineata Monica mi-a spus razand:
-V-ati razbunat pe X! Ati sforait!
Rad, din pacate pentru mine, rad!
Sambata dimineata 15 iulie 2017 Vladimir!
Poarta de Aur a fost construită în sec. XII, în perioada domniei lui Andrei Bogoliubski. În letopiseţe se menţionează că poarta a fost acoperită cu tablă de cupru aurit care strălucea la soare.
În 1108, cneazul Vladimir Monomahul a pus bazele oraşului Vladimir. Perioada domniei nepotului lui Vladimir Monomahul, Andrei Bogoliubski, a fost perioada de maximă înflorire a oraşului. În 1157 Andrei Bogoliubski a mutat aici capitala cnezatului.
Cneazul a construit Catedrala Adormirii pe malul abrupt al râului Kliazma. Biserica trebuia să simbolizeze puterea şi bogăţia cneazului. În letopiseţ se menţionează că pentru construcţia acestei biserici Andrei Bogoliubski a cheltuit a zecea parte a averii sale. Pentru construcţia bisericii din calcar au fost invitaţi meşteri pietrari ruşi, bizantini şi romani. Cneazul dorea ca biserica să fie tot la fel de frumoasă ca şi Templul lui Solomon din Ierusalim.
Portalurile şi tambururile cupelelor erau acoperite cu cupru aurit. Podelele bisericii lăsau şi ele impresia că ar fi fost din aur, datorită tablelor de cupru cu care erau acoperite. Uşile de la intrare erau şi ele pictate cu aur. Catedrala Adormirii era minunată. La vremea aceea, Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Vladimir era principala biserică din Rusia! La altarul Catedralei Adormirii, legendarii Aleksandr Nevski şi Dmitri Donskoi au fost numiţi cneji. Nu este de mirare că altarul a fost distrus de mai multe ori.
Oraşul Vladimir a fost prădat de tătari de mai multe ori în decursul a trei secole cât a durat jugul mongolo-tătar, din sec. XIII până în sec. XV. Scena prădării Catedralei Adormirii este descrisă în filmul lui Andrei Tarkovski „Andrei Rubliov”.
Pictorii de icoane Andrei Rubliov, cunoscut în întreaga lume şi Daniil Ciornâi au pictat Catedrala Adormirii din Vladimir. Fragmente ale frescelor lor s-au păstrat până în zilele noastre. Printre altele, s-a păstrat un fragment al compoziţiei „Judecata de Apoi”.
sursa:http://romanian.ruvr.ru/2011/11/28/61150000.html
Necropola bisericii Adormirii. Aici sunt înmormântaţi Andrei Bogoliubski şi Fratele său, Vsevolod Bolşoe Gnezdo (Cuib Mare).
Iubim Vladimir-ul pentru ca iubim Rusia! Spun, iar ca si anul trecut...Iubesc Rusia!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu