Sunt atehnica, il mostenesc in cele "rele" pe tatal meu, asa suntem noi, boemi si nepriceputi la treburi.Tatal meu nu cred ca a schimbat vreodata un bec!Si eu ...stau in intuneric, la calculator,pentru ca acum cateva saptamani, s-a ars becul si nu pot sa-l schimb! Casa e inalta! Eu nu am decat o masa care e grea si nu o pot muta singura...daca ma urc pe scaun nu ajung...asa ca scriu lasand usa deschisa la hol sa vina lumina de acolo si insist in neoranduiala.
Nu ma pricep la tehnica! Am invatat la calculator silita de vremuri, singura, fara sa fac vreo ora de pregatire.
De aceia cand am preluat blogul, am aflat acele lucruri minime si de frica sa nu stric ceva, nu am umblat pe el.
Aseara insa am cautat un pic de blog! Si am vazut ca in acesti aproape doi ani de existenta a blogului am avut ... 1 106 345 de vizitatori!De ieri pana astazi s-au mai aduagat 3500!
Un soc am avut!Stiu ce inseamna vizitatori! Stiu ca, spre exemplu, Ana intra de zece ori pe zi sa vada daca nu am scris ceva! Deci stiu ca nu sunt persoane unice! Dar daca de un milion si o suta de mii de ori, oamenii m-au salutat in acesti doi ani, inseamna ca de aceia Dumnezeu inca nu m-a luat la El!
Ca sa pot sa va spun acum:Buna seara, dragii mei!
Ca sa va povestesc cate ceva din ceea ce traiesc si e important prin mesajul amintirii! Ca sa va spun ca va iubesc cand altii nu o fac! Ca sa va spun ca toti gresim! Toti tradam dar asta nu inseamna ca nu iubim.
Ca sa va spun ca au inflorit teii ca in fotografia Juliei, prietena noastra din Israel! Si i-am furat fotografia pentru ca acumulatorii mei s-au descarcat si nu pot sa va arat teii mei!Acesti sunt teii Juliei!
Dar ei sunt la fel peste tot, si aici, si la Slobozia si la Closca langa aghiazmatar si la mormantul lui Grig si in Copou si-n Israel!Dumnezeu i-a facut cu aceiasi iubire si i-a inmiresmat la fel, doar noi trebuie sa ne ridicam privirea spre ei, bucurandu-ne! Haideti sa nu mai fim tristi! Haideti sa aruncam departe de noi rautatea! Stiu multi dintre noi(si nici eu nu fac exceptie)avem rautatea ca pe un tatuaj permanent! Foarte putini oameni sunt buni...si Fericirile spun"fericiti cei blanzi ca aceia vor mosteni pamantul!" Este o neputinta a noastra! Dar eu imi propun sa lupt si mai mult cu ea.
Stiti cate incercari am avut cu acest blog! Stiti si nu stiti! Acum cativa timp ma gandeam sa-l inchid. Sa ascund postarile si sa-l culc asa cum blogul meu drag, Pater Mihail doarme, sa doarma si amintirile mele!
Dar daca voi chiar ma cautati, inseamna cu nu exista tacere.Acum, chiar nu mai simt tacerea!Dimpotriva va aud ca cititi, va simt respiratia , bucuria si tristetea.
Impart cu voi viata mea!Si nici macar nu-mi mai este atat de greu cum imi era!
Impart cu voi lacrima mea dar si zambetul, bucuria de a avea langa mine oameni de la care invat permanent lucruri folositoare.
Parintele meu duhovnic a postat ceva...acum am vazut...cateva cuvinte ale pr Arsenie PAPACIOC despre inima vesela:Ce bine este să fim mereu cu inima veselă! Aceasta învinge cel mai sigur dorința cea dintâi a diavolului de a ne despărți de viața noastră care este bunul Dumnezeu.Rămâi lânga Maica Domnului!
In acelasi duh sunt si eu acum !Sunt vesela, dragii mei! Bucuroasa ca va am aici si ca ma vizitati! Promit, da, promit sa scriu mai des!Si sa va spun mai des...Buna seara!
Maica Domnului este langa noi tot timpul, noi trebuie sa nu o parasim!
Pe curand...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu